Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Guvernul australian acordă azil altor doi membri ai echipei de fotbal feminin a Iranului
Ministrul australian de interne, Tony Burke, a anunțat miercuri că o jucătoare și un membru al staffului echipei au primit vize umanitare în Australia. Decizia vine după ce, cu o zi înainte, alte cinci jucătoare primiseră deja azil. Burke a precizat că autoritățile australiene au avut discuții individuale cu majoritatea membrilor echipei pe aeroportul din Sydney, înainte ca delegația să părăsească țara și a anunțat că au posibilitatea de a obține o viză umanitară care poate deschide ulterior calea către rezidență permanentă „Dacă doreau să primească o viză umanitară pentru Australia, care ar fi deschis calea către o viză permanentă, aveam documentele pregătite pentru a fi completate imediat. Ne-am asigurat că nu există grabă, nu există presiune. Totul a fost legat de asigurarea demnității acelor persoane pentru a face o alegere”, a transmis ministrul, citat de Reuters. Incidentul care a declanșat întregul proces a fost refuzul mai multor jucătoare care au refuzat să cânte imnul Iranului la un meci, desfășurat în Australia, în cadrul Cupei Asiei. Pe fondul războiului și al protestului sportivelor, presa iraniană le-a catalogat drept „trădătoare”, însă procurorul general din Iran a transmis însă că membrii rămași ai echipei sunt invitați să revină în țară „cu pace și încredere”.