Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?

În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Guvernul australian acordă azil altor doi membri ai echipei de fotbal feminin a Iranului

Ministrul australian de interne, Tony Burke, a anunțat miercuri că o jucătoare și un membru al staffului echipei au primit vize umanitare în Australia. Decizia vine după ce, cu o zi înainte, alte cinci jucătoare primiseră deja azil. Burke a precizat că autoritățile australiene au avut discuții individuale cu majoritatea membrilor echipei pe aeroportul din Sydney, înainte ca delegația să părăsească țara și a anunțat că au posibilitatea de a obține o viză umanitară care poate deschide ulterior calea către rezidență permanentă „Dacă doreau să primească o viză umanitară pentru Australia, care ar fi deschis calea către o viză permanentă, aveam documentele pregătite pentru a fi completate imediat. Ne-am asigurat că nu există grabă, nu există presiune. Totul a fost legat de asigurarea demnității acelor persoane pentru a face o alegere”, a transmis ministrul, citat de Reuters. Incidentul care a declanșat întregul proces a fost refuzul mai multor jucătoare care au refuzat să cânte imnul Iranului la un meci, desfășurat în Australia, în cadrul Cupei Asiei. Pe fondul războiului și al protestului sportivelor, presa iraniană le-a catalogat drept „trădătoare”, însă procurorul general din Iran a transmis însă că membrii rămași ai echipei sunt invitați să revină în țară „cu pace și încredere”.