Microbiomul ar putea influența trăsăturile psihopatice. Ce au descoperit cercetătorii despre bacteriile din intestin și gură
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto indică o posibilă legătură între anumite bacterii din microbiomul intestinal și oral și intensitatea unor trăsături psihopatice. Cercetarea, publicată în regim de acces timpuriu în revista Translational Psychiatry, nu a fost încă supusă evaluării inter pares. Autorii subliniază că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate între microbiom și trăsăturile psihopatice, scrie Science Alert. Microbiomul și trăsăturile psihopatice, analizate într-un nou studiu Cercetătorii au pornit de la dovezile existente potrivit cărora microorganismele din organism pot influența procese precum emoțiile și răspunsul la frică. Echipa condusă de Carolina Costa a vrut să afle dacă această influență ar putea fi asociată și cu anumite trăsături psihopatice. Pentru studiu au fost analizate 200 de persoane adulte sănătoase. Participanții au completat o versiune scurtă a unui chestionar destinat evaluării trăsăturilor psihopatice și au furnizat probe de sânge, salivă și materii fecale. Cercetătorii au analizat ulterior compoziția bacteriană și mai mulți markeri metabolici. Trei tipuri de bacterii asociate cu trăsături mai pronunțate Analiza nu a identificat o legătură clară între diversitatea generală a microbiomului intestinal sau oral și trăsăturile psihopatice. Atunci când rezultatele participanților au fost comparate între ele, însă, cercetătorii au identificat asocieri între niveluri mai ridicate ale unor bacterii și scoruri mai mari la anumite trăsături psihopatice. Mai exact, o abundență mai mare a bacteriilor din genurile Allisonella și Prevotella, precum și a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată cu trăsături psihopatice mai pronunțate. Cercetătorii au analizat inclusiv posibilele mecanisme biologice care ar putea explica aceste asocieri. Allisonella a fost anterior asociată cu unele afecțiuni și cu procese inflamatorii, în timp ce Prevotella a fost legată în cercetări anterioare de anumite tulburări neuropsihiatrice și de procesarea emoțiilor. În cazul Cloacibacillus evryensis, cercetătorii indică posibilul rol al acesteia în producerea acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor implicat în mecanismele care contribuie la controlul impulsurilor. O bacterie din microbiomul oral, asociată cu mai puține trăsături psihopatice Studiul a identificat și o asociere inversă. Nivelurile mai ridicate ale bacteriei Treponema vincentii din microbiomul oral au fost asociate cu scoruri mai mici pentru trăsăturile psihopatice. Cercetătorii spun însă că nu au, în acest moment, o explicație clară pentru această asociere. Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu caracteristici precum lipsa empatiei, tendințe antisociale, impulsivitate și egoism. Deși cercetările anterioare au identificat diferențe în anumite regiuni și căi cerebrale, inclusiv în cortexul prefrontal și în zonele temporo-limbice, mecanismele biologice care stau la baza acestor trăsături nu sunt pe deplin înțelese. Microbiomul ar putea deveni un indicator pentru trăsăturile psihopatice Autorii studiului consideră că rezultatele oferă noi direcții de cercetare privind rolul microbiomului și al produselor sale metabolice în apariția sau manifestarea trăsăturilor psihopatice. Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu precauție. Studiul este observațional, iar cercetătorii nu au demonstrat că bacteriile respective provoacă modificări ale comportamentului. De asemenea, cercetarea se află încă în etapa de acces timpuriu și nu a trecut prin evaluarea inter pares. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă microbiomul are un rol direct în dezvoltarea trăsăturilor psihopatice sau dacă modificările observate reprezintă doar o asociere.
Bacteriile intestinale ar putea cauza insomnie. Ce spun specialiștii
Cercetătorii au asociat anumite tipuri de bacterii intestinale cu riscul de insomnie, iar insomnia în sine a fost asociată cu o abundență de anumite „microorganisme” în intestin. Insomnia, care înseamnă că o persoană are dificultăți în a adormi și a rămâne adormită, afectează aproximativ o treime din adulții din Marea Britanie. Potrivit NHS, aceasta poate fi cauzată de anxietate, zgomot, alcool, cofeină sau munca în ture. Mai multe studii au explorat efectele microbiomului intestinal asupra diverselor caracteristici ale somnului, dar nu este încă destul de clar cum diferite grupuri de bacterii intestinale ar putea afecta riscul de insomnie, potrivit Independent. Studiul, publicat în revista General Psychiatry, a utilizat date despre 386.533 de persoane cu insomnie dintr-un studiu anterior, date despre microbiomul intestinal pentru 18.340 de persoane din alianța MiBioGen și pentru 8.208 persoane din Dutch Microbiome Project, cu 71 de grupuri de bacterii comune. 14 grupuri de bacterii au fost asociate pozitiv cu insomnia Analiza lor a relevat asocieri între anumite microorganisme intestinale și insomnie. În total, 14 grupuri de bacterii au fost asociate pozitiv cu insomnia, iar opt grupuri au prezentat o asociere negativă. Insomnia în sine a fost asociată cu o reducere între 43% și 79% a abundenței a șapte grupuri de bacterii și cu o creștere de 65% până la mai mult de patru ori a abundenței a 12 alte grupuri. Cercetătorii au descoperit că, în special, clasa de bacterii Odoribacter era asociată în mod semnificativ cu riscul de insomnie. Acest tip de bacterii joacă un rol în producerea de acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care, în cantități adecvate, pot contribui la menținerea sănătății intestinale. Studiul prezintă unele limitări Toți participanții la studiu erau de origine europeană, astfel încât rezultatele nu pot fi aplicate la scară mai largă, deoarece compoziția microbiomului variază în funcție de etnie și zonă geografică, subliniază cercetătorii. De asemenea, nu au fost luate în considerare dieta și stilul de viață, care afectează microbiomul. Deși bacteriile sunt legate de insomnie, aceleași bacterii pot fi influențate de obiceiurile alimentare, nivelul de stres și mediul înconjurător al unei persoane. „În ansamblu, efectele interconectate ale insomniei asupra microbiotei intestinale și viceversa reprezintă o relație bidirecțională complexă care implică reglarea imunitară, răspunsul inflamator, eliberarea de neurotransmițători și alte căi moleculare și celulare”, au afirmat autorii studiului. Autorii concluzionează: „Studiul nostru oferă dovezi preliminare care susțin o legătură cauzală între insomnie și microbiota intestinală, furnizând informații valoroase pentru dezvoltarea viitoare a planurilor de tratament pentru insomnie inspirate de microbiom”. Aceste planuri de tratament ar putea include utilizarea probioticelor, prebioticelor sau transplantul de microbiom fecal, sugerează ei.
Bacteriile intestinale ar putea ajuta la diagnosticarea Covidului de lungă durată și a sindromului de oboseală cronică
Această afecțiune debilitantă, care poate provoca oboseală extremă, probleme de somn, amețeli și confuzie mentală, este adesea trecută cu vederea, deoarece nu există un test specific pentru a o diagnostica. Acest lucru înseamnă că medicii trebuie pur și simplu să excludă alte boli. Însă o cercetare publicată în revista Nature Medicine a analizat bacteriile intestinale, răspunsurile imunitare și metabolismul pentru a găsi o modalitate de a diagnostica această afecțiune, potrivit Independent. Concluziile, potențial relevante pentru Covid de lungă durată, datorită similitudinii sale cu sindromul de oboseală cronică, provin din datele a 249 de persoane analizate folosind o nouă platformă de inteligență artificială (AI) care identifică biomarkerii bolii din scaun, sânge și alte teste de laborator de rutină. „Studiul nostru a atins o precizie de 90% în distingerea persoanelor cu sindromul oboselii cronice, ceea ce este semnificativ, deoarece medicii nu dispun în prezent de biomarkeri fiabili pentru diagnostic”, a declarat autorul studiului, dr. Derya Unutmaz, profesor de imunologie la Jackson Laboratory din SUA. „Unii medici pun la îndoială existența acestei boli din cauza absenței unor markeri de laborator clari, atribuind-o uneori factorilor psihologici”. Sindromul oboselii cronice, greu de depistat Se estimează că 404.000 de persoane din Marea Britanie suferă de sindromul oboselii cronice sau ME, potrivit Action for ME. Aproximativ jumătate din cele 1.9 milioane de persoane din Marea Britanie cu Covid lung se crede că au simptome similare cu ME. Deși nu se știe încă ce cauzează sindromul oboselii cronice, există dovezi că anumite infecții, inclusiv, dar fără a se limita la viruși, pot declanșa boala. Această nouă cercetare, condusă de dr. Julia Oh, fostă angajată a Jackson Laboratory și actualmente microbiolog și profesor la Duke University din Carolina de Nord, investighează modul în care microbiomul intestinal – bacteriile din intestin – și sistemul imunitar interacționează la un pacient cu sindromul de oboseală cronică. Pentru a realiza studiul, cercetătorii au utilizat date colectate de la Bateman Horne Center, un centru de cercetare de vârf în domeniul ME/CFS, Covid lung și fibromialgie din Salt Lake City, Utah. Dr. Ruoyun Xiong, de asemenea autor principal al studiului, a dezvoltat un instrument de cercetare numit BioMapAI. Acest instrument a ajutat la compararea bacteriilor intestinale, a celulelor imune, a datelor din analizele de sânge și a simptomelor clinice ale 153 de pacienți și 96 de participanți sănătoși pe o perioadă de patru ani. Analiza celulelor imune Cercetătorii au descoperit că analiza celulelor imune s-a dovedit a fi cea mai precisă în predicția gravității simptomelor participanților, dar au constatat că datele provenite de la bacteriile intestinale au ajutat la predicția simptomelor emoționale și a tulburărilor de somn ale participanților. Ei au descoperit că persoanele cu oboseală cronică aveau niveluri mai scăzute de butirat, un acid gras benefic produs în intestin, împreună cu alți nutrienți esențiali pentru metabolism, controlul inflamației și energie. „În ciuda diverselor metode de colectare a datelor, au apărut semne comune ale bolii în acizii grași, markerii imunitari și metaboliți”, a spus dr. Oh. „Asta ne spune că nu este vorba de o întâmplare. Este vorba de o dereglare biologică reală. „Obiectivul nostru este să creăm o hartă detaliată a modului în care sistemul imunitar interacționează cu bacteriile intestinale și substanțele chimice pe care acestea le produc. Prin conectarea acestor puncte, putem începe să înțelegem ce determină boala și să pregătim terenul pentru o medicină cu adevărat precisă, care a fost mult timp inaccesibilă”.