Rațele mari de pe malurile Bahluiului au devenit o atracție pentru trecători. Specialiștii avertizează că hrănirea lor cu pâine nu este benefică
În ultimele zile, tot mai multe rațe mari sau sălbatice au putut fi admirate de trecători pe râul Bahlui. Prezența acestora în zonă nu este una întâmplătoare, ci este vorba despre un spațiu în care păsările se refugiază temporar pe timpul iernii sau în perioada de migrație. Rațele mari se refugiază temporar pe râul Bahlui În sezonul rece, malurile râului Bahlui devin un punct de atracție pentru ieșeni. Printre elementele care dau viață acestui peisaj urban se numără și rațele mari (Anas platyrhynchos), ușor de recunoscut și frecvent fotografiate de trecători. Prezența lor ridică însă și întrebări legate de adaptare, hrană și modul în care oamenii pot acționa responsabil cu aceste păsări. Potrivit conf. univ. dr. Carmen Gache, profesor de Ornitologie la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, rațele mari nu sunt o apariție întâmplătoare în zona Bahluiului. „În general, rațele mari sunt prezente pe cursul Bahluiului în oraș de-a lungul iernii, dar și în perioada migrației”, a precizat specialista. Așadar, rațele mari folosesc această zonă mai ales ca refugiu temporar, nu ca habitat permanent. Contrar percepției comune, rațele nu s-au „urbanizat” propriu-zis. Prezența lor este mai degrabă rezultatul unor condiții favorabile. „Nu este vorba despre o adaptare în mediul urban, ci de valorificarea temporară a unor oportunități – temperatura urbană este ușor mai ridicată decât în afara orașului, astfel încât cursurile de apă rămân dezghețate sau păstrează mici porțiuni de apă dezghețată, unde păsările se pot refugia”, a explicat conf. univ. dr. Carmen Gache. Aceste porțiuni de apă liberă sunt esențiale pentru păsările acvatice în timpul iernii, când lacurile și râurile din zonele naturale pot îngheța complet. Specialiștii avertizează că păsările nu ar trebui să fie hrănite cu pâine Potrivit specialiștilor, rațele mari sunt păsări omnivore, având o dietă variată. În mod natural, ele consumă hrană de origine vegetală, cum ar fi semințe, frunze, ierburi, dar și hrană de origine animală, precum nevertebratele mici. Această flexibilitate alimentară le permite să supraviețuiască în medii diferite, inclusiv în apropierea orașelor. Un gest frecvent întâlnit pe malurile Bahluiului este hrănirea rațelor de către trecători, mai ales cu pâine. Deși intenția este bună, specialiștii avertizează că acest obicei poate deveni dăunător. „Dacă dorim să le ajutăm cu adevărat, ar trebui să le oferim semințe, spre exemplu, de porumb. Pâinea nu este o hrană potrivită pentru păsări”, a adăugat conf. univ. dr. Carmen Gache. Hrănirea necorespunzătoare poate afecta sănătatea rațelor și le poate modifica comportamentul natural. Deși rațele nu îndeplinesc un rol specific în ecosistemul urban, ele sunt parte a biodiversității urbane, un indicator al faptului că natura continuă să coexiste cu orașul. Prezența lor contribuie la diversitatea faunei și oferă locuitorilor ocazia de a observa mai îndeaproape viața sălbatică. Un lucru esențial îl reprezintă protejarea acestor păsări, iar cea mai importantă măsură este una simplă, după cum susține conf. univ. dr. Carmen Gache, și anume să nu fie deranjate. În plus, acolo unde este necesar, hrana poate fi suplimentată corect, prin împrăștierea semințelor de porumb pe malurile cursului de apă. Respectul față de aceste păsări și față de spațiul lor temporar de refugiu este esențial pentru menținerea echilibrului dintre oraș și natură. Rațele de pe Bahlui rămân, astfel, un simbol discret al vieții sălbatice care își face loc chiar și printre betoane, amintindu-ne cât de important este să protejăm, chiar și prin gesturi mici, natura din jurul nostru. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Nepăsarea Primăriei Iași continuă! Copiii din cartierul Dallas își riscă zilnic viața pe un podeț care stă să se prăbușească: Se poate întâmpla oricând o tragedie
Podețul Dacia Bicaz este într-o stare jalnică, iar autoritățile locale continuă să se prefacă că nu văd. Deși Primăria Iași a promis reparații și modernizare, realitatea din teren arată un tablou de nepăsare totală. Copiii sunt nevoiți să traverseze zilnic o zonă plină de gropi, nămol și apă În cartierul Dallas, din Iași, oamenii trăiesc zilnic cu teama că drumul spre școală al copiilor lor s-ar putea transforma într-o tragedie. Podețul care face legătura cu cartierul Dacia, singura cale de acces pietonală din zonă, este într-o stare deplorabilă: rupt, plin de gropi, acoperit de noroi și apă. De peste 20 de ani, localnicii cer ajutorul Primăriei Iași, însă răspunsul este mereu același: promisiuni fără fapte. Podețul Dacia Bicaz – un pericol real, ignorat de Primăria Iași Problema podețului care face legătura între cartierul Dallas și cartierul Dacia nu este una nouă. De peste două decenii, locuitorii din zonă trag semnale de alarmă, trimit sesizări, bat la ușile Primăriei și cer ajutorul autorităților. În zadar. În tot acest timp, reparațiile s-au rezumat la câteva roabe de piatră aruncate din când în când, fără o soluție reală care să garanteze siguranța celor care trec zilnic pe acolo. Ploile din ultimele luni au agravat și mai mult situația. Podețul s-a surpat pe margini, plăcile de beton sunt instabile, iar pe mijloc s-au format cratere pline de apă și noroi. Trecerea pietonală a devenit aproape imposibilă, iar părinții își cară copiii în brațe sau îi urcă pe bara laterală a podului pentru a evita bălțile adânci și periculoase. „Această problemă este foarte veche, de peste 20 de ani. Noi am tot făcut sesizări, însă autoritățile au intervenit doar cu piatră, dar nu rezolvă nimic. Trec foarte multe tiruri pe acolo și din cauza asta se strică drumul, se fac gropi, se formează bălți și noroi. Copiii merg în fiecare zi pe acolo; acum îmi urc copiii pe bara podului pentru a reuși să trecem. E foarte riscant, se poate întâmpla oricând o tragedie”, spune Cristi Irimia, un locuitor din cartierul Dallas. Cristi Irimia povestește că, în fiecare an, situația se înrăutățește, dar nimeni nu ia măsuri. „Altă cale de acces nu este, decât cu mașina, dar pentru cine nu are mașină e foarte greu. Ar mai fi o alternativă prin Zimbru, însă am ocoli foarte mult și copiii ar întârzia la școală. Acolo intervin alte probleme, profesorii îi ceartă că întârzie. Măcar o punte de trecere dacă s-ar face, dar e lăsat totul de izbeliște”, adaugă Cristi Irimia. Primăria Iași se contrazice în propriile declarații Contrastul între centrul Iașului, plin de proiecte „de imagine”, și zonele periferice, uitate de lume, devine tot mai revoltător. „Măcar pentru copiii noștri să se facă ceva, e dezastruos, e pericol. Așa circulăm an de an, doar pentru că primarul știe să facă promisiuni și nimic practic. Să vină cineva să vadă cum arată zona, să treacă pe jos, nu doar cu mașina de serviciu. Măcar o punte de trecere dacă s-ar face, e lăsat totul de paragină. Pe când în zonele centrale ale orașului se fac fântâni de sute de mii de euro, noi ne chinuim să ne ducem copiii la școală”, mai spune Cristi Irimia. Situația devine absurdă dacă privim declarațiile Primăriei Iași. În luna iunie 2025, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, Sebastian Buraga, declara pentru reporterii BZI că „se va interveni în zilele următoare cu reparații și curățenie, dat fiind că debitul pe Bahlui a scăzut la cotele normale”. Tot atunci, acesta susținea că podul nu este în pericol de prăbușire, dar necesită lucrări. Acum, la aproape jumătate de an distanță, reprezentanții Primăriei Iași afirmă că podul nici măcar nu se află în inventarul municipalității și că „va analiza situația semnalată”. „Vom analiza situația semnalată. În acest moment, podul la care faceți referire nu se află în inventarul Primăriei Municipiului Iași”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași. Practic, în doar câteva luni, de la promisiuni de reparații, s-a ajuns la o declarație care sugerează că autoritățile nici nu ar fi responsabile de acel podeț. Cum se poate ca în iunie să promiți intervenții pe un pod, iar în noiembrie să declari că acel pod nu este al tău? Între timp, zeci de familii continuă să traverseze zilnic podețul degradat, punându-și viața în pericol. Locuitorii din cartierul Dallas nu cer lux, ci doar un minim de siguranță pentru copiii lor. Un podeț sigur, curat și solid, nu o improvizație de piatră și nămol. Indiferența Primăriei Iași nu mai este doar o dovadă de incompetență, ci un pericol real pentru viețile oamenilor. Podul Dacia Bicaz arată într-un mod deplorabil, iar nepăsarea Primăriei Iași pune în pericol siguranța locuitorilor care tranzitează zona și mai ales pe cea a copiilor, care merg zilnic la școală. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate