O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Exclusiv | Infractorul internațional Bogdan Buzăianu scapă de mega-dosarul Energy Holding” pe 9 mai! + Cine i-a organizat blatuldinJustiție
Considerat „cel mai mare băiat deștept din Energie”, afaceristul Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în luna mai a anului 2017 – se află la un pas de a scăpa de toate acuzațiile care i-au fost aduse într-unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală și spălare de bani întocmite după Revoluția din 1989 de Parchetul General. Surse Gândul informează că Buzăianu va scăpa, existând suspiciuni chiar de corupție! În exclusivitate, Gândul prezintă informații uluitoare care demonstrează că omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu a jucat „tare” de la bun început, fiind ajutat să scape. Acesta ar fi pus la punct modalitatea de „scăpare” – pas cu pas – din acest mega-dosar care va ajunge în data de 9 mai 2025 pe masa magistraților de la Tribunalul București și poate fi, în ultimă instanță, clasat pentru că… faptele s-au prescris sau (ireal!) nu există probe care să demonstreze infracțiunile descoperite de procurori! În anul 2004, compania Energy Holding, controlată de Bogdan Buzăianu – care are cetățenie elvețiană, după ce, în anul 2008, a fost ajutat să renunțe la cetățenia română (pentru a îngreuna anchetarea sa iminentă atunci) – a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari. Contractul dintre Energy Holding și Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme. Bogdan Buzăianu a fost acuzat că și-ar fi delapidat compania – Energy Holding – cu aproape 64 de milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro. Procurorii au acuzat o evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,5 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro. Astfel că au pornit urmărirea penală împotriva companiei Energy Holding pentru evaziune fiscală, dar în vizorul anchetatorilor s-au aflat și firma Libarrom, controlată de un cetățean libanez, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și ai libanezului, și foști angajați ai lui Buzăianu, precum Costin Răducu Alexandrescu sau soții Ioana și șoferul Petre Sotir. Un „certificat de bună purtare” după 11 ani de tergiversări Așadar, la data de 30 decembrie 2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, de către reprezentanții Energy Holding, constatându-se că, în perioada 2009 – 2013, au fost înregistrate cheltuieli cu serviciile executate de terți în valoare de 623.311.832 de lei. De atunci au trecut 11 ani, iar ancheta a înaintat precum un melc. Suficient cât să se constate, la finalul anului trecut, că faptele s-au prescris sau că nu mai există probe care să susțină acuzațiile. Iar dosarul s-a clasat! Gândul a intrat în posesia ordonanței din data de 5 decembrie 2024 (bine aleasă data blatului, fix la finala alegerilor prezidentiale, când lumea se uita în altă directie), a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care toți inculpații sunt scăpați. În ciuda prejudiciilor imense suspectate și probate, inițial, de procurori, nu mai există acum nicio posibilitate de a recupera sumele deturnate de la buget. Afaceristul Bogdan Buzăianu pare a fi reușit imposibilul, având în vedere toate acuzațiile care i-au fost aduse de la bun început. El a avut în mai multe dosare aflate în lucru fie la DNA, fie la alte Parchete, rolul de martor sub acoperire (nume de cod Gelu Alexandru) și denunțător, ceea ce i-a conferit, într-un final, un „certificat de bună purtare”. De la bun început, Bogdan Buzăianu a fost acuzat de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei; instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat – rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei; instigare la delapidare – prejudiciu de 699.040 lei; societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei; instigare la spălarea banilor. „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan” Numai că, prin prdonanța procurorilor din luna decembrie 2024, s-a dispus clasarea cauzei față de cei implicați, inclusiv față de afaceristul Bogdan Buzăianu. Bogdan Nicolae Buzăianu, acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală și zeci de alte infracțiuni, va scăpa prin coruperea Justiției, informează surse apropiate cazului „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan (…) cetățean elvețian, pentru săvârșirea: instigării la infracțiunea de evaziune fiscală (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – primul cap de acuzare (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – al doilea cap de acuzare (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale; instigării la infracțiunea de spălare a banilor (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale”, se arată în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate. Totodată, s-a decis „menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului (…) asupra unor bunuri imobile aparținând lui Buzăianu Nicolae-Bogdan”. „Aceste măsuri asigurătorii vor înceta de drept dacă persoanele vătămate ANAF și Societatea Comercială Energy Holding (prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Moldova SPRL) nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”, s-a mai menționat în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală. Bunuri imobile ale lui Bogdan Buzăianu, puse sub sechestru încă din 2016 Bunurile menținute sub sechestru sunt cele