Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor pentru inflație generate de conflictul din Iran
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA. Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune. Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde. În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice. Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare. Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze. Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă. Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE. În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația. „Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Banca Centrală Europeană sancționează divizia europeană a JPMorgan cu 12,2 milioane de euro pentru raportări greșite
Banca Centrală Europeană a aplicat o amendă de 12,18 milioane de euro diviziei europene a JPMorgan, după ce instituția a transmis date incorecte despre cerințele de capital, scrie Reuters. Potrivit comunicatului oficial publicat joi, banca a calculat eronat activele ponderate la risc. „Între 2019 și 2024, banca a raportat active ponderate la risc mai mici decât ar fi trebuit. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, timp de 15 trimestre consecutive, banca a clasificat greșit expunerile corporative și le-a aplicat o pondere de risc mai mică pentru riscul de credit decât cea prescrisă de regulile bancare.”, a precizat BCE. Instituția europeană a mai precizat că banca a omis fără justificare anumite tranzacții din calculul activelor ponderate la risc. Decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Reprezentanții JPMorgan au transmis joi că au acceptat sancțiunea și au corectat situația. „J.P. Morgan SE a identificat și a raportat în mod proactiv problemele, care au fost acum complet remediate. JPMSE a menținut în mod constant rezerve de capital puternice, iar abordarea noastră robustă și prudentă în ceea ce privește capitalizarea rămâne neschimbată.”, a declarat un purtător de cuvânt într-un comunicat.
Polonia își consolidează rezervele de aur, depășind Banca Centrală Europeană
Președintele NBP, Adam Glapiński, subliniază de mult timp rolul vital al aurului în structura rezervelor naționale. Potrivit acestuia, aurul este un activ sigur, fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri majore, arată Euronews. Valoarea actuală a rezervelor de aur ale Poloniei depășește 63 de miliarde de euro. Obiectivul băncii centrale este să ajungă la 700 de tone, ceea ce ar însemna aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro). Creștere accelerată pe fondul tensiunilor internaționale Statisticile oficiale arată o evoluție rapidă: ponderea aurului în rezervele valutare ale Poloniei a crescut de la 16,86% în 2024 la 28,22% la finalul lui 2025 – una dintre cele mai mari creșteri la nivel mondial. Cea mai intensă perioadă de achiziții a fost în ultimele luni din 2025, când volatilitatea piețelor și tensiunile geopolitice au fost pronunțate. Conform World Gold Council, anul 2025 a confirmat interesul crescut al băncilor centrale pentru aur. 95% dintre instituțiile chestionate se așteaptă ca rezervele globale să continue să crească în următorul an. „Aurul oferă independență față de politicile monetare și reduce dependența de dolar sau alte valute”, afirmă Marta Bassani-Prusik, director de produse investiționale la Monetăria Poloniei. Critici asupra strategiei Unii economiști consideră că fondurile investite în aur ar fi putut fi direcționate către active generatoare de venit, cum ar fi obligațiunile. Spre deosebire de acestea, aurul nu produce dobândă, ceea ce poate limita flexibilitatea în administrarea rezervelor. Achizițiile Poloniei au avut loc în contextul unor valori istorice ale aurului. Previziunile marilor instituții financiare pentru 2026 rămân optimiste: ING: 4.150 USD/uncie Deutsche Bank: 4.450 USD/uncie Goldman Sachs: 4.900 USD/uncie J.P. Morgan: până la 5.300 USD/uncie în scenarii de cerere ridicată Specialiștii consideră că, în perioade de incertitudine, aurul își păstrează statutul de „refugiu sigur” pentru state și investitori. Pentru Polonia, aurul nu este doar o investiție, ci parte dintr-un plan de securitate financiară pe termen lung. Anunțurile privind noi achiziții indică faptul că această politică va continua. Într-o lume în care structura economică globală se transformă, Polonia își propune să fie un jucător de prim-plan în noua arhitectură financiară.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele
Avertisment din partea specialiștilor: Euro riscă să piardă din avantajul pe care îl are la nivel mondial din cauza neînțelegerilor de ordin politic
Specialiștii atrag atenția că avantajele pe care moneda euro le-a obținut în ultima perioadă la nivel mondial riscă să fie puternic afectate de lipsa de consens de pe scena politică europeană. Avertismentul vine în contextul în care, recent, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, făcuse apel ca statele europene să profite de „momentul global al euro”, apărut după ce dolarul american a pierdut din influență ca urmare a unor politici controversate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, arată Reuters. Bazându-se pe propunerile făcute anul trecut de predecesorul său, Mario Draghi, privind unele reforme ample ale sistemului financiar european, Lagarde declarase că moneda unică europeană trece printr-un moment foarte bun la nivel european, iar această oportunitate nu ar trebui să fie irosită. Raționamentul ei a fost simplu, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de șefa BCE. Convinsă că acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru Europa, Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, ar fi fost dezamăgită de lipsa fermității și viziunii liderilor europeni. La patru luni distanță, și la un an de la raportul lui Draghi, apelurile lui Lagarde de a consolida bazele monedei unice se lovesc de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, relația cu Trump și gestionarea turbulențelor politice interne de la nivelul Blocului comunitar. De altfel, mai mulți oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că la nivel european se observă un soi de inerție politică. Deși ar putea crește, moneda euro continuă să fie „în umbra” dolarului Măsurile care ar fi consolidat atractivitatea monedei euro pentru investitori au fost abandonate, au declarat sursele citate de Reuters. Propunerile de a face împrumuturi comune pentru a finanța apărarea Europei s-au confruntat cu rezistență din partea Berlinului și Parisului. Națiunile mai mici, cu sectoare financiare mari, s-au opus centralizării puterilor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de a crea o versiune digitală a monedei euro nu au prins încă un contur clar. „Fundamental, UE se luptă să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat pentru Reuters Enrico Letta, fost prim-ministru italian, care anul trecut și-a prezentat propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică. „Văd o Europă divizată”, spune oficialul. Moneda unică europeană, aflată în buzunarele a 350 de milioane de europeni, de la Dublin la Nicosia, se numără printre cele mai tangibile realizări ale UE. Aproape distrus de criza de acum 15 ani, moneda euro este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare, care este încă în curs de desfășurare. Dar dolarul rămâne dominant la nivel global. Acesta reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de schimb pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la un grup important de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară uriașă. În acest context, euro este a doua cea mai folosită monedă a lumii. Acesta reprezintă aproximativ 20% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial și un procent similar din totalul schimburilor comerciale. Pe lângă cele 20 de țări din zona euro, 60 de națiuni sau teritorii și-au legat direct sau indirect moneda de acesta, mai notează sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele EVALUEAZĂ riscurile” Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Sursa foto: Colaj GÂNDUL
Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia controlul asupra politicii monetare a SUA
Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a reamintit că independența Rezervei Federale a SUA este esențială pentru garantarea stabilității prețurilor în Statele Unite și o încercare de modificare a acestui echilibru ar avea consecințe care s-ar întinde mult dincolo de granițele Statelor Unite. Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că preluarea controlului asupra politicii monetare a SUA de către Donald Trump ar fi „un pericol foarte serios” pentru economia SUA și globală, notează Le Figaro. „Dacă se întâmplă asta, este un pericol foarte serios pentru economia americană și pentru economia mondială”, a spus ea la Radio Classique, amintind că politica băncii centrale americane (Fed) „are în mod evident efecte asupra Statelor Unite pentru a menține stabilitatea prețurilor și pentru a asigura o ocupare optimă a forței de muncă”. „Dacă ar depinde de dictatul unei persoane”, a continuat Christine Lagarde, ” ar fi motive de îngrijorare cu privire la echilibrul economiei americane și, în consecință, efectele pe care le-ar avea asupra întregii lumi”. Lagarde: Totuși, va fi „foarte dificil” pentru Donald Trump Christine Lagarde a adăugat, totuși, că va fi „foarte dificil” pentru Donald Trump să se ajungă la o astfel de situație, deoarece „Curtea Supremă a Statelor Unite, care este respectată pe scară largă în țară și care sper că va fi respectată și de el, a indicat că un guvernator al Fed poate fi înlăturat doar pentru abateri grave”. „Încă trebuie să împingi lucrurile foarte departe pentru a fi concediat pentru abatere gravă”, a spus ea. „Așa că eu cred că va fi foarte dificil pentru el să reușească să schimbe complet majoritatea în consiliul guvernatorilor care îi reunește pe cei șapte care sunt la Washington” plus guvernatorii băncilor regionale din SUA, a adăugat președintele BCE. După luni de critici la adresa președintelui Fed Jerome Powell, pe care el însuși l-a numit în funcție în timpul primului său mandat, președintele american încearcă acum să-l demită pe unul dintre membrii Consiliului guvernatorilor Fed, Lisa Cook, acuzată de tabăra prezidențială că ar fi mințit pentru a obține credite ipotecare la dobânzi mai avantajoase. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință CREDIBILITATEA Statelor Unite
Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele evaluează riscurile”
Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a avertizat că orice prăbușire a unui Guvern din zona euro este un motiv de îngrijorare. Remarcile lui Lagarde au venit în contextul în care prim-ministrul țării sale natale, Franța, pare că urmează să fie dat jos de la putere printr-o moțiune de cenzură săptămâna viitoare, conform Bloomberg. În contextul în care partidele de opoziție refuză să susțină planurile premierului Francois Bayrou de reduceri drastice de cheltuieli și creșteri de taxe, pare probabil că Guvernul de la Paris va fi forțat să demisioneze pe 8 septembrie. „Orice risc de cădere a unui Guvern din orice țară din zona euro este îngrijorător”, a declarat Lagarde într-un interviu acordat luni pentru Radio Classique din Franța. „Piețele evaluează riscurile și am văzut că riscul de țară a crescut în ultimele zile”, a adăugat ea, ca răspuns la o întrebare despre Franța. Lagarde: Statul francez este un debitor „respectat”, dar care a devenit asociat cu o primă de risc Perspectiva unei incertitudini reînnoite cu privire la modul în care Franța poate aborda ceea ce este acum cel mai mare deficit bugetar din zona euro, cu un Parlament puternic divizat, a reaprins îngrijorările investitorilor. Vânzările de obligațiuni franceze de săptămâna trecută au dus la creșterea costurilor de împrumut la maxime nemaivăzute din ianuarie. Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, a declarat că statul francez este un debitor „respectat”, dar care a devenit asociat cu o primă de risc. „Mă uit foarte atent la spread-uri”, a spus ea. „Costul suplimentar pentru datoria franceză a crescut și este chiar sub cel al Italiei, ceea ce nu era cazul în urmă cu câteva trimestre”. Președintele BCE a spus că abordarea datoriei este crucială pentru toate țările, dar nu a comentat mijloacele politice pentru a ajunge acolo. „Trebuie să existe disciplină în ceea ce privește finanțele publice, pentru a transmite semnalul că se dorește o datorie sustenabilă, că există o credibilitate pe piețele financiare care să permită finanțarea statului, a autorităților locale și a țării”, a spus ea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA
Comerțul în creștere cu regimuri autocrate poate deveni „o provocare existențială pentru UE”, susțin economiști BCE
Comerțul în creștere al Uniunii Europene cu regimuri autocrate finanțează strategia adesea expansionistă a acestora și ar putea contribui la o provocare existențială chiar la adresa Uniunii, se arată într-o postare pe blogul Băncii Centrale Europene de marți. UE s-a angajat să aibă o politică comercială bazată pe valori. Politica comercială a UE urmărește să garanteze că dezvoltarea economică merge mână în mână cu valorile democratice și sociale, cum ar fi respectarea drepturilor omului, standarde ridicate de muncă și justiție socială. Însă realitatea este cu totul alta, iar volumul comerțului UE cu regimuri autocrate a crescut constant din 1999, până în momentul în care Uniunea a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după invadarea Ucrainei, se susține în postarea de pe blog scrisă de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Postarea nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”. Schimbarea are loc deoarece UE a înregistrat o creștere a importurilor în favoarea țărilor mai puțin democratice și deoarece calitatea guvernanței democratice a scăzut în rândul partenerilor comerciali existenți. „”Comerțul cu dictatorii” înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea de blog. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”. Creșterea comerțului cu China, care ocupă un loc scăzut în clasamentul democrației, dar reprezintă aproximativ o cincime din toate importurile în Uniunea Europeană, este parțial de vină, dar nu explică pe deplin deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor 1990. Articolul susține că o tendință similară poate fi observată chiar dacă schimburile comerciale cu China sunt excluse din calcul. Pe lângă amenințările la adresa reputației și existențiale, tendința este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece multe dintre resursele-cheie necesare pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări conduse de autocrați, au adăugat autorii postării. „Constatările noastre sugerează un compromis asociat cu tranziția ecologică”, se arată pe blog. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon se bazează pe o serie de materiale din minerale rare care se găsesc de obicei în țările cu regimuri autocrate”. Ca exemplu, producția de baterii – un element de bază al strategiei UE de abordare a crizei climatice – implică patru metale principale – cobalt, cupru, litiu și nichel. UE este aproape lipsită de aceste metale. Cu excepția cuprului, toate sunt vândute pe piețele internaționale, în principal de țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în extracția acestor materii prime sub formă de muncă a prizonierilor și a copiilor au fost bine documentate. „Riscul este ca, în încercarea de a aborda o externalitate (emisiile de carbon), să agravăm din greșeală o alta (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, arată autorii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: BCE cere intensificarea rezilienței sectorului bancar, pe fondul tensiunilor geopolitice /„Riscurile asupra STABILITĂȚII financiare s-au înmulțit”
Eurostat: În mai 2025, inflația din zona euro a scăzut sub nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene de 2% luna trecută, au arătat datele publicate de Eurostat marți. Datele susținând așteptările pentru o nouă reducere a ratei dobânzii BCE în această săptămână, chiar dacă tensiunile comerciale globale alimentează presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Inflația prețurilor de consum în cele 20 de țări din zona euro a încetinit la 1,9% în mai, de la 2,2% în aprilie, sub așteptările de 2,0%, din cauza scăderii prețurilor la energie și a scăderii accentuate a inflației din sectorul serviciilor. Inflația de bază, sau prețurile excluzând prețurile volatile la combustibil și alimente, a coborât de la 2,7% în aprilie la 2,3% în mai, determinată de o încetinire a creșterii prețurilor la servicii de la 4,0% la 3,2%, a anunțat Eurostat. Unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor de șapte ori din iunie anul trecut, iar o altă reducere joi este aproape certă, având în vedere creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, un euro puternic și o creștere economică modestă, factori care indică în direcția reducerii inflației. Presiunile asupra prețurilor sunt atât de slabe încât unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an și să nu revină până cândva în 2026, conform Reuters. Acest lucru ridică o dilemă pentru BCE, deoarece perspectivele pe termen scurt și pe termen lung ale prețurilor diferă foarte mult: inflația ar putea fi supusă unei presiuni ascendente din partea unei serii de factori pe termen mai lung. Acesta este motivul pentru care investitorii cred că BCE va lua o pauză de la reducerile de dobânzi după iunie și va mai face o singură reducere în acest an, posibil în toamnă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele