Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutulanului.
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în primele nouă luni din 2025, cu arpoape 18 miliarde euro, până la 221,283 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 11,3% față de finalul anului trecut, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 0.2%. Conform unui raport publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 septembrie 2025, de 174 mld. euro, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 11,3% față de 31 decembrie 2024. În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, aceasta s-a situat la 47 mld. euro, respectiv 21,4% din total, în creștere ușoară, cu 0,2% față de sfârșitul anului trecut. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile statului Român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22,275 miliarde de euro, mai mare decât cel de 20,515 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie-septembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22 275 milioane euro, comparativ cu 20 515 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 256 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.” arată datele transmise de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că prognoza de inflație nu scade, ci crește Ce produce Guvernul României? DATORII. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 milioane lei de la bănci
Ce este de fapt inflația. Controversa economiei românești care scade în statistici, dar lovește în realitate
Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul. Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire. Statistica spune una, BNR spune alta Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial. Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații
Rezerva de valută a BNR crescut cu 330 milioane de euro
După ce moneda naționlă s-a depreciat în fața euro astăzi, BNR a anunțat că rezervele valutare ale instituției au crescut cu 330 de milioane de euro la finalul lunii octombrie. Rezervele valutare au crescut cu 0,5%, de la 65.015 mil. euro la sfârșitul lunii septembrie, la 65,347 mil. euro la sfârșitul lunii octombrie. Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au crescut în ultima lună cu 330 mil. euro, conform datelor publicate astăzi de BNR. Potrivit comunicatului oficial al instituției, în cursul lunii au avut loc intrări de 5,516 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare netă de aproximativ 3.000 milioane euro) etc. În paralel, de la BNR au ieşit aproximativ 5,18 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (din care scadenţă euroobligaţiuni în sumă de aproximativ 2,1 mld. euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 11,538 miliarde euro. De asemenea, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2025 au fost de 76,885 miliarde euro, față de 75,786 miliarde euro la 30 septembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Euro se îndreaptă către noi maxime istorice. BNR a făcut anunțul oficial astăzi: leului îi slăbește puterea BNR confirmă ceea ce deja știm cu toții. Creșterile de taxe s-au transferat direct în prețurile de la raft
Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro
Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină. În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
Curs BNR, 27 iunie 2025: Leul pierde teren în fața principalelor monede. Cât valorează un euro
Bănca Naţionale a României (BNR) a publicat cursul valutar pentru vineri, 27 iunie 2025. Astfel, moneda națonală a pierdut aproape 3 bani în raport cu francul elveţian, după ce a fost cotat la 5,4322 lei româneşti, cel mai ridicat nivel înregistrat din 16 mai 2025 şi până în prezent. Totodată, leul românesc a pierdut peste un ban în raport cu dolarul american, cotat la 4,3370 lei româneşti, şi în raport cu lira sterlină, cotată la 5,9583 lei româneşti, şi a pierdut teren aproape un ban şi în raport cu moneda unică euro, cotată la 5,0780 lei româneşti. Preţul gramului de aur a scăzut cu aproape 6,4 lei, astfel că gramul de aur a ajuns să fie evaluat la 458,2643 lei, cel mai scăzut nivel înregistrat din 15 aprilie 2025 şi până în prezent. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele