Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a atins un record istoric, pe fondul problemelor statului cu finanțarea, a deficitului bugetar, dar și al dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Potrivit România TV, IRCC a crescut de la 5,55 la 6,07%, ajungând la cel mai mare nivel de la lansarea sa. Noul indicator va fi aplicat de la 1 octombrie și va fi valabil până la 1 ianuarie 2026, când sunt șanse ca el să scadă temporar, însă nu semnificativ. Așadar, la un credit ipotecar de 250.000 lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu dobândă variabilă, rata este acum de 2.021 lei, similară cu cea din perioada aprilie-iunie, însă de la 1 octombrie va crește cu 92 lei. Iar veștile proaste nu se opresc aici. Pe final de an, împins de inflație, urcă masiv și ROBOR-UL (Romanian Interbank Offer Rate), adică rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Asta înseamnă că vom avea credite mai scumpe și pentru românii care sunt legați la acest indice ROBOR.
JPMorgan anunță planuri ambițioase de extindere pe segmentul clienților persoane fizice din Germania
JPMorgan va lansa banca digitală pentru clienți persoane fizice Chase în Germania, în al doilea trimestru al anului 2026, intensificându-și expansiunea în Europa, după intrarea pe piața din Marea Britanie în 2021. Chase va oferi un cont de economii ca primul său produs în Germania „datorită popularității produselor de economisire în Germania”, a declarat Daniel Llano Manibardo, șeful JPMorgan pentru retail banking german, adăugând că operațiunile germane „se vor extinde treptat”. Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, anunțase anterior intenția de a lansa Chase în Germania în 2023, dar nu oferise un calendar. Banca a angajat deja aproximativ 100 de persoane la Berlin și își propune să deschidă un sediu acolo până la sfârșitul anului 2025. „Vedem o cerere puternică în Germania pentru o bancă digitală bazată pe încredere, inovație și expertiză globală”, a declarat Mark O’Donovan, șeful departamentului de consumer banking internațional al JPMorgan. În Marea Britanie, Chase a depășit două milioane de clienți Concurența pe piața de retail banking germană este intensă, notează Financial Times. Creditorii consacrați precum Deutsche Bank și Commerzbank se luptă cu sute de bănci de economii și bănci cooperative mai mici, precum și cu fintech-uri precum N26 și Trade Republic, pe o piață unde clienții sunt priviți ca fiind deosebit de loiali. În timp ce băncile tradiționale își reduc rapid rețelele de sucursale, noi concurenți digitali intră pe piață. Printre ei, BBVA din Spania, care a lansat un serviciu digital în Germania în acest an. În prima sa incursiune în sectorul de retail banking în afara SUA, JPMorgan a lansat Chase în Marea Britanie în 2021, concurând cu Lloyds Bank și NatWest. În Marea Britanie, Chase a depășit două milioane de clienți, iar divizia este așteptată să obțină profit în acest an. Extinderea Chase în Germania cimentează ambițiile lui Dimon de a crea o bancă digitală pe continent care să concureze cu rivalii locali. JPMorgan, care are active de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, este deja cea mai mare bancă de retail din SUA. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ilie Bolojan, supărat pe RA-APPS: „Nesimțirea este mare”
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că există o clădire istorică pe Șoseaua Kiseleff din București pe care Regia Autonomă-Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a închiriat-o unui privat, iar acesta a subînchiriat-o, ”cu zeci de mii de euro lunar”, unei bănci de stat. Ilie Bolojan a spus că este mult loc de bine la RA-APPS, asta ca părere generală, arătând că de când i-a lăsat, în 2008, nu mai ştie ce au făcut. ”Administrarea unor active de stat s-a dovedit că se face destul de prost” Premierul a făcut referire la o ”clădire frumoasă” a RA-APPS, unde funcţionează o bancă de stat, care însă nu plăteşte chirie la RA-APPS, ci unui privat. Bolojan a mai spus că nesimţirea este mare în multe locuri şi în foarte multe companii de stat este mult loc de mai bine. „Cred că e mult loc de bine la RA-APPS, asta ca părere generală. De când i-am lăsat eu, din 2008, nu mai ştiu ce-au făcut. Dar v-aş da un exemplu de zilele astea. Pe Șoseaua Kiseleff, există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcţionează o bancă de stat. Credeţi că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a închiriat unui privat. Şi privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulţi ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat: «Totuşi, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-aţi interesat de ce plătiţi unui intermediar sume exorbitante, lună de lună»? Aţi făcut vreo adresă la RA-APPS să-i spui: «Dragă Regia statului, o bancă a statului vrea să-ţi plătească o chirie mai mare. Nu vrei să mă anunţi când se încheie contractul privatului?». Deci, cum să vă spun, cred că e loc de bine de peste tot. Vă rog să înmulțiți, nu știu, 60-70 de mii de euro, ori 12 luni, ori X ani. Dar nesimțirea e mare în multe locuri, să știți. Și cred că în foarte multe companii de stat este mult loc de bine. Și întotdeauna administrarea unor active de stat, din păcate, s-a dovedit că se face destul de prost, când acolo nu sunt puse niște criterii corecte și cinstite, și tendința de a le da la prieteni sau la un nivel de chirie sub cel de piață este destul de mare”, a afirmat Ilie Bolojan. Palatul Kiseleff, închiriat de RA-APPS unui privat și subînchiriat de Exim Banca Românească Pe Șoseaua Kiseleff este Exim Banca Românească, care are ca acționar majoritar statul român. Ministerul Finanțelor deține 98,86% din capitalul social, restul acțiunilor fiind în posesia acționarilor minoritari persoane fizice si juridice. Exim Banca Românească, fostă Banca de Export-Import EximBank, anunța în 2013 că Sucursala București și Centrala vor funcționa într-un nou sediu, în Palatul Kiseleff, situat pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea nr. 6A. Înainte, clădirea a fost închiriată unei alte bănci. Construită în urmă cu peste 100 de ani și locuită câțiva ani de familia lui Alexandru Candiano-Popescu, fost membru fondator al PNL, casa a fost cumpărată în 1907 de boierul Iarca, fost primar de Buzău, iar în 1910 a intrat în posesia Casei Regale. Fosta casă boierească a fost transformată de arhitectul Grigore Cerchez în stil neoromânesc și a devenit palatul Prințului Moștenitor al tronului României, Carol al II-lea. În Palatul Kiseleff și-a petrecut copilăria Regele Mihai, care îşi alterna sejururile cu mama sa între acesta şi Palatul Elisabeta. După abdicarea Regelui Mihai, palatul a devenit centru cultural al Ambasadei Sovietice. Ulterior, a fost transformat în cămin studenţesc. După 1989, clădirea a fost reabilitară și închiriată de la RA-APPS de o firmă cu afaceri în domeniul imobiliar, care la rândul ei, a subînchiriat spaţiul. Din 1996 până în 2011, Palatul Kiseleff a fost închiriat băncii olandeze ING. Ulterior, în 2013, Palatul Kiseleff a fost închiriat EximBank, actuala Exim Banca Românească. La momentul semnării contractului, banca a închiriat o suprafață de 3.800 mp, pentru care ar fi plătit o chirie anuală de aproximativ 700.000 – 800.000 de euro, în condiţiile în care preţul solicitat era cuprins între 17 şi 20 de euro/mp lunar, potrivit estimărilor făcute atunci de Ziarul Financiar. Proprietatea cu o suprafaţă de 6.000 mp se afla la momentul semnării contractului cu Exim Banca Românească în administrarea firmei Magnus Imobiliar Consult, controlată de societatea Atlanta B.V., înregistrată în Olanda. Palatul se află în portofoliul RA-APPS, care percepea atunci o chirie lunară de 67.400 de euro de la Magnus Imobiliar Consult, potrivit ZF. Sursă foto: Alexandra Pandrea CITIȚI ȘI: Ilie Bolojan anunță ce va cuprinde viitorul pachet de măsuri fiscale. Eliminarea unor sporuri, reașezarea TVA, creșterea accizelor Restaurantul RA APPS a fost închis temporar de comisarii ANPC. Au găsit gândaci și mâncare expirată, în bucătărie și saltele murdare, în camere Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Percheziții la una dintre cele mai mari bănci franceze, prezentă și în România. Suspiciuni de fraudă și spălare de bani
Perchezițiile la birourile Société Générale din cartierul parizian La Défense și din Luxemburg, pe fondul suspiciunilor de scheme fiscale frauduloase oferite de bancă marilor companii, au continuat miercuri, a declarat o sursă judiciară. Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate, conform Le Figaro. Aceste percheziții, care au început marți și au fost dispuse în cadrul unei anchete preliminare de către Procuratura Financiară Națională deschisă în ianuarie 2024, „continuă în această dimineață (miercuri)”, potrivit sursei judiciare. Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute marți, iar locuințele lor au fost percheziționate. Potrivit sursei judiciare, miercuri una dintre persoanele reținute a fost eliberată, în timp ce perioada de reținere a celorlalte trei a fost prelungită. Încredințată Oficiului Național Antifraudă (ONAF), ancheta vizează mai multe infracțiuni printre care fraudă fiscală, fraudă fiscală în formă organizată sau agravată și asocierea infracțională, potrivit aceleiași surse. Ancheta urmărește să verifice dacă „un departament” al SG a fost capabil să „propună și să realizeze aranjamente în scopuri esențial fiscale în beneficiul marilor companii franceze”, potrivit acestei surse. Grupul Lactalis, vizat de acest caz Potrivit Libération, una dintre aceste companii este gigantul din industria laptelui Lactalis, care este ținta unei alte investigații separate a Procuraturii Financiare Naționale din 2018 pentru fraudă fiscală agravată. Potrivit cotidianului, „schemele” gigantului din industria lactatelor „treceau prin structuri create de directorii Société Générale din Luxemburg”. La sfârșitul anului 2023, compania-mamă a Lactalis a pus deoparte trei sute de milioane de euro pentru „litigii fiscale”. Potrivit sursei judiciare, faptele de care este acuzată Société Générale au fost „probabil comise începând din 2009 în Franța și în străinătate, în special în Luxemburg”, o țară deosebit de profitabilă pentru banca franceză. Operațiunile au mobilizat până la 80 de anchetatori în Franța și în străinătate, precum și unsprezece magistrați și asistenți specializați ai Procuraturii Financiare Naționale, potrivit surseI judiciare. Procedurile sunt separate de investigațiile privind o schemă de evaziune fiscală numită CumCum, care se baza pe schimburi de titluri de valoare. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: UE pregătește măsuri de RETORSIUNE pentru situația în care Statele Unite impun tarife comerciale Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
FT: Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru sistemul financiar non-bancar
Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru a căuta vulnerabilități în sistemul financiar non-bancar, reflectând temerile legate de creșterea rapidă a grupurilor mai puțin reglementate, cum ar fi fondurile speculative și private equity. Planurile autorităților europene de a examina impactul asupra sistemului financiar mai larg al unei potențiale crize de piață, care ar include și fondurile de pensii și asigurătorii, urmează unui exercițiu similar al Băncii Angliei anul trecut. Oficialii principalelor autorități de reglementare financiare ale UE încă discută detaliile unui astfel de test de rezistență la nivelul întregului sistem al instituțiilor non-bancare, dar sunt optimiști că acesta ar putea fi lansat anul viitor, potrivit a două persoane implicate în discuții. Mișcarea probabil va provoca îngrijorări serioase în rândul fondurilor speculative, grupurilor private de credit și fondurilor de piață monetară că ar putea fi supuse unui control și restricții mai stricte din partea autorităților de reglementare europene în viitor, conform Financial Times. Instituțiile non-bancare, un sfert din volumul de împrumuturi din zona euro După criza financiară din 2008, acordarea de împrumuturi s-a mutat din bilanțurile băncilor către alte firme care se comportă ca creditorii tradiționali, dar sunt mai puțin reglementate. Instituțiile non-bancare au reprezentat aproximativ un sfert din stocul total de 19.000 de miliarde de euro de împrumuturi din zona euro la sfârșitul anului 2023, potrivit Băncii Centrale Europene, care a declarat că „din ce în ce mai multe împrumuturi sunt acordate de societățile de asigurări și fondurile de pensii”. Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate de opacitatea și riscurile potențiale pe care le-ar putea prezenta aceste firme, precum și de legăturile cu sistemul bancar. Împrumuturile băncilor din zona euro către astfel de firme non-bancare s-au triplat din 1999, ajungând la 6.000 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Unele autorități naționale din Europa au anunțat deja că intenționează să lanseze un test de rezistență similar pentru așa-numiții intermediari financiari nebancari (NBFI). Instituțiile non-bancare au fost un element central în timpul mai multor episoade de turbulențe de pe piață din ultimii ani. „Am văzut câteva episoade de criză unde efectele de propagare ale riscului de lichiditate au provenit din spațiul de intermediere financiară nebancară”, a declarat Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, într-o audiere recentă în Parlamentul European. „Deci, este important ca acest lucru să fie bine înțeles și bine reglementat. Deci, nu toate NBFI-urile sunt mai riscante decât băncile sau alte instituții financiare, dar trebuie să abordăm riscurile acolo în mod corect și, de asemenea, reglementarea trebuie să fie direcționată către aceste riscuri.” Înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară a fost prea lentă Autoritățile de reglementare din UE sunt îngrijorate, de asemenea, de faptul că înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară, care sunt o sursă importantă de finanțare pentru bănci, a fost prea lentă, lăsându-le cu cerințe minime de lichiditate mai mici decât cele din SUA și Marea Britanie. Testul UE s-ar baza pe testele de rezistență specifice sectoriale deja efectuate în mod regulat pentru bănci, companii de asigurări, fonduri de piață monetară și case de compensare. Scopul este de a examina modul în care o criză s-ar răspândi între diferitele părți ale sistemului financiar și dacă acest lucru ar putea amplifica șocul mai degrabă decât să-l absoarbă. Printre participanții la discuții s-au numărat Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și BCE, precum și Comisia Europeană și Comitetul European pentru Risc Sistemic. Vineri, Comisia Europeană a anunțat că va amâna implementarea cerințelor de capital mai stricte pentru diviziile de tranzacționare a valorilor mobiliare ale băncilor cu un an, până la începutul anului 2027. Întârzierea va permite Bruxelles-ului să vadă dacă SUA vor merge mai departe cu regulile convenite de autoritățile de reglementare globale în cadrul Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda EURO ar putea deveni alternativă la dolar Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Financial Times: Statele Unite se pregătesc să relaxeze cerințele impuse băncilor în urma crizei din 2008
Autoritățile americane se pregătesc să anunțe una dintre cele mai mari reduceri ale cerințelor de capital ale băncilor din mai bine de un deceniu, marcând cel mai recent semn al agendei de dereglementare a Administrației Donald Trump. Autoritățile de reglementare se pregătesc ca în următoarele luni să reducă rata suplimentară a efectului de leverage (SLR), potrivit mai multor persoane familiarizate cu chestiunea, conform Financial Times. Regula cere băncilor mari să aibă o sumă prestabilită de capital de înaltă calitate prin comparație cu leverage-ul total, care include active precum împrumuturi și expuneri în afara bilanțului, cum ar fi instrumentele derivate. Regula a fost implementată în 2014 ca parte a reformelor radicale în urma crizei financiare din 2008-2009. Lobbyiștii băncilor au făcut campanie împotriva acestei reguli de ani de zile, spunând că pedepsește băncile pentru deținerea chiar și de active cu risc scăzut, cum ar fi titlurile de Trezorerie americane, le împiedică capacitatea de a facilita tranzacționarea pe piața datoriilor guvernamentale de 29.000 de miliarde de dolari și le slăbește capacitatea de a acorda credite. „Penalizarea băncilor pentru deținerea de active cu risc scăzut, cum ar fi titlurile de trezorerie, subminează capacitatea acestora de a susține lichiditatea pieței în perioadele de stres, când este cea mai mare nevoie”, a declarat Greg Baer, director executiv al grupului de lobby Bank Policy Institute. „Autoritățile de reglementare ar trebui să acționeze acum, mai degrabă decât să aștepte următorul eveniment”. Lobbyiștii se așteaptă ca autoritățile de reglementare să prezinte propuneri de reformă până în vară. Criticii spun însă că nu este un moment bun pentru a reduce cerințele de capital bancar, având în vedere volatilitatea recentă a pieței și tulburările politice sub Administrația președintelui Donald Trump. „Având în vedere starea lumii, există tot felul de riscuri – inclusiv pentru băncile americane, rolul dolarului și direcția economiei – nu pare a fi deloc momentul potrivit pentru a relaxa standardele de capital”, a declarat Nicolas Veron, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Secretarul Trezoreriei: O astfel de reformă, „o prioritate ridicată” pentru principalele autorități O reducere a SLR ar fi un avantaj pentru piața Trezoreriei, spun analiștii, ajutându-l pe Trump să-și atingă obiectivul de a reduce costurile de împrumut permițând băncilor să cumpere mai multă datorie guvernamentală. De asemenea, ar încuraja băncile să înceapă să joace un rol mai mare în tranzacționarea titlurilor de trezorerie după ce industria a cedat teren traderilor și fondurilor speculative ca urmare a regulilor impuse după criza financiară. Principalii factori de decizie din SUA și-au exprimat sprijinul pentru relaxarea regulii SLR. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a declarat săptămâna trecută că o astfel de reformă este „o prioritate ridicată” pentru principalele autorități de reglementare bancară – Rezerva Federală, Biroul Controlorului Monedei și Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor. Președintele Fed, Jay Powell, a declarat în februarie: „Trebuie să lucrăm la structura pieței de certificate de Trezorerie, iar o parte din acest răspuns poate fi, și cred că va fi, reducerea calibrării ratei de leverage suplimentar”. Cele mai mari opt bănci din SUA trebuie să aibă în prezent așa-numitul capital de nivel unu – acțiuni comune, profituri reportate și alte elemente care sunt primele care absorb pierderile – în valoare de cel puțin 5% din efectul lor de leverage total. Cerințele pentru cele mai mari bănci europene, chineze, canadiene și japoneze sunt mai scăzute, majoritatea necesitând un capital de doar 3,5% până la 4,25% din activele lor totale. Lobbyiștii băncilor americane speră că SUA își vor alinia cerințele privind indicatorul de leverage la standardele internaționale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Inflația a încetinit în SUA, dar specialiștii avertizează că urmează IMPACTUL taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Câți bani pot primi românii care mai au lei pe libretele de economii CEC de dinainte de 1990?
Știrea că românii care au depus bani la CEC pentru a-și lua Dacie înainte de 1990 vor primi despăgubiri le-a dat speranțe și unor vechi clienți ai băncii care dețin librete de economii deschise pe vremuri pe numele copiilor lor și care nu au scos sumele rămase de atunci în cont. Când a văzut că românii care au făcut un depozit la Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România (C.E.C) pentru Dacii pot primi 4.370 de euro despăgubire, Maria A., acum o pensionară în vârstă de 78 de ani, și-a adus aminte că în contul deschis în 1973 pentru fiul ei, în care a tot depus și din care a retras diverse sume până în 1979, mai rămăseseră niște bani. A scotocit prin sertare, a găsit „libretul de economii cu dobândă și câștiguri” și l-a trimis pe fiul ei, acum în vârstă de 53 de ani, să vadă cât poate primi de la actuala bancă comercială pentru cei 122,70 de lei rămași în cont în 1979. Despăgubiri istorice Printr-un ordin recent al Ministerului Finanțelor, românii care au depus bani înainte de 1990 la CEC pentru a-și cumpăra o Dacie vor primi acum o despăgubire, după mai bine de 30 de ani de așteptare. Aceasta se ridică la 21.719,29 lei. Plata va fi printr-un titlu de stat emis pe numele BRD, cu scadență în 23 iunie 2025, arată termene.ro. Este vorba despre persoanele fizice care, înainte de 1 ianuarie 1990, au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru achiziționarea de autoturisme. Ajuns la bancă, fiul doamnei Maria A. a aflat că tot demersul său nu are rezultatul sperat, nici pe departe față de ceilalți deponenți, pentru că suma pe care ar urmat să o încaseze era de 0,012270 lei. Cum s-a calculat suma de restituit Potrivit angajaților băncii, prevederile legale emise după 1990 permit doar despăgubiri pentru persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. Celelalte sume depuse pe libretele de economii nu mai au valoarea lor inițială – iar aici nu vorbim numai de inflație, ci de denominarea prin care a trecut sistemul monetar românesc la începutul lui 2005, când leul vechi a pierdut patru zerouri, așa cum anunța CEC Bank în urmă cu mai bine de zece ani, situație valabilă și azi la ghișeele băncii: „Vă comunicăm că depunerea și păstrarea disponibilităților bănești la bancă este o decizie personală și voluntară a fiecărui deponent, în funcție de interesele sale. Faptul că la data prezentei, sumele depuse pe libretele de economii nu mai reflectă valoarea lor inițială nu poate fi imputat băncii, întrucât CEC Bank, ca de altfel orice banca, nu despăgubește, nu compensează și nu indexează sumele depuse de clienți, pentru a le păstra puterea de cumpărare din momentul depunerii și până la restituire. În hotărârea asupra cererii nr. 34746-97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) întrunită în ședința din 10 iulie 2001 a statuat că nu este „o obligație generală a Statelor de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare” și nici „de a menține constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare”, respectiv că titularii conturilor, văzând „eroziunea capitalului economisit datorită inflației” care a afectat după 1989 toată populația României “ca urmare a tranziției la economia de piață” și “conjunctura economică generală a țării”, puteau „în orice moment să obțină rambursarea economiilor lor plus dobânda” agreată cu instituția de credit la semnarea contractului de depozit sau economisire. Rezultă că sumele depuse pe libretele de economii sau în alte conturi au fost în permanentă la dispoziția dumneavoastră și puteați să le retrageți oricând și să le dați destinația dorită, în cazul în care avantajele oferite de produsul respectiv nu mai corespundeau dorințelor dumneavoastră sau când ați constatat deteriorarea puterii de cumpărare a banilor dumneavoastră (în contextul perioadei de după 1989). Banca nu are posibilitatea, pe o piață liberă, să mențină puterea de cumpărare a monedei și nici să asigure depunătorii împotriva inflației, acestea fiind pârghii de politică monetară, care nu fac obiectul de activitate al băncilor comerciale. În urma aplicării prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, începând cu 1 iulie 2005, sumele depuse în conturi la bănci au fost supuse prevederilor acestei legi, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară. Suma exprimată în moneda veche a fost înlocuită cu suma exprimată în moneda nouă, prin împărțire la 10.000 (ex. suma de 10.000 lei a devenit 1 RON, iar 5.000 lei a devenit 0,5 RON). Menționăm că Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale prevede la articolul 5, alineat 3 următoarele: (3) Denominarea se realizează în baza prezentei legi, fără a fi necesară o declarație în acest sens din partea persoanelor autorizate. În ceea ce privește dobânzile practicate de bancă, clienții au fost informați prin anunțuri expuse vizibil în toate unitățile teritoriale și, în ultimul deceniu, în unele cazuri, prin comunicate de presă publicate în presă de profil de la acea dată (însă banca mai deține în arhivă doar comunicatele emise din luna mai 2008)”, transmiteau reprezentanții CEC Bank, într-un răspuns publicat pe portalul de specialitate Conso.ro în octombrie 2014. Ministerul Finanțelor Publice preciza, într-un comunicat din iulie 2016, că libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii. Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 de lei vechi) nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA. Citiți și: EXCLUSIV | Povestea primei mașini Dacia produse în România. Cum arăta DACIA 1100, cu portbagaj în față și motor în spate, la volanul căreia s-a urcat CEAUȘESCU EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat
Bloomberg: Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să reducă numărul de bănci sub supravegherea directă a BCE
Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să scoată mai multe bănci de sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene, ca parte a eforturilor de simplificare a reglementărilor bancare, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Oficialii îndeamnă un nou grup de lucru al BCE să ia în calcul modificarea criteriilor care determină dacă o bancă este „semnificativă” și merită să fie supravegheată de BCE, mai degrabă decât de către autoritățile naționale, au spus sursele, care au cerut să rămână anonime, conform Bloomberg. Sâmbătă, Bloomberg a relatat că BCE a convocat un grup condus de unii dintre cei mai puternici guvernatori ai săi, cu scopul de a simplifica reglementările bancare. Crearea grupului de lucru vine după ce, la începutul acestui an, guvernatorii băncilor centrale din Germania, Franța, Italia și Spania au scris Comisiei Europeane, pledând direct pentru o „evaluare cuprinzătoare” a regulilor pentru a asigura „condiții de concurență echitabile” cu alte jurisdicții majore. Comitetul va avea în curând prima sa întâlnire și nu este încă clar care va fi rezultatul final al eforturilor sale. Membrii grupului de lucru le-au spus clar colegilor că intenția activității lor nu este de a reduce nivelurile de solvabilitate ale băncilor europene, au spus sursele. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante BCE a preluat supravegherea băncilor în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a ajuta la restabilirea încrederii în industria bancară după criza creditelor din 2008 și criza datoriilor suverane din regiune. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante și a căpătat o reputație de rigoare. Cu toate acestea, unii oficiali se întreabă dacă instituțiile financiare mai mici nu sunt copleșite de cererile sale. Mii de alte bănci sunt supravegheate de autoritățile naționale. Supravegherea BCE tinde să fie mai extinsă decât supravegherea de către autoritățile naționale de reglementare, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să facă investiții mari în conformitate și raportare odată ce depășesc active de 30 de miliarde de euro sau alte praguri care le plasează automat sub supravegherea directă a BCE. Spre deosebire de SUA, băncile din Europa, indiferent de mărime, sunt supuse aceluiași cadru privind capitalul și lichiditatea. Vicepreședintele BCE: Simplificare a cadrului de reglementare, dar nu dereglementare Supravegherea de zi cu zi de către oficialii BCE supune băncile semnificative unui control suplimentar aprofundat al portofoliilor de credite, guvernanței și tehnologiei informației. În timp ce creditorii sunt din ce în ce mai deranjați de acest control, BCE spune că abordarea sa „intruzivă” este în interesul lor. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, i-a asigurat pe membrii Parlamentului European de la Bruxelles că BCE sprijină eforturile de simplificare a cadrului de reglementare, dar acest lucru nu trebuie confundat cu dereglementarea. „Reziliența sistemului nostru financiar poate fi atribuită în mare parte regulilor stabilite după criza financiară globală. Stabilitatea financiară este un bun public global – este în interesul tuturor și trebuie să rămână obiectivul pe termen lung.” Reducerea numărului de bănci aflate sub supravegherea directă la BCE ar putea ajuta la reducerea poverii creditorilor implicați și la degrevarea personalului băncii centrale, au spus unele dintre surse. Acest lucru ar putea fi realizat prin creșterea pragului activelor peste care băncile sunt considerate semnificative sau prin includerea unui număr mai mic de bănci din țări mai mici, au spus sursele. Modificarea criteriilor ar necesita acțiuni din partea legiuitorilor europeni, ceea ce înseamnă că calea către reformă ar fi dificilă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele BCE avertizează că ordinea economică s-a SCHIMBAT din cauza tensiunilor comerciale /„Protecționismul” afectează rețelele de aprovizionare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
ING România anunță un nou produs bancar pentru clienții săi. Este disponibil exclusiv online, în aplicația HomeBank
ING Bank România a făcut un anunț important pentru clienții săi. Mai exact, le-a pregătit acestora un nou produs bancar. Astfel, recent, ING Bank a anunțat că lansează împreună cu NN o asigurare facultativă pentru locuință, ING Home Protect. Aceasta este disponibilă exclusiv online, în aplicația Home’Bank. ING Home Protect este un produs online oferit de ING Bank împreună cu NN și acoperă 24 riscuri neprevăzute, printre care catastrofele naturale, inundații sau cutremure, dar și diversele evenimente casnice. „Nu poți să prevezi inundații sau să fii tot timpul în gardă în caz de situații neprevăzute. Poți, în schimb, să îți iei un ajutor de nădejde pe care să te bazezi atunci când casa și obiectele dragi din ea au nevoie de reparații sau protecție. Cu asigurarea ING Home Protect, ai siguranța că tot ce ți-e drag și a fost deteriorat poate fi schimbat sau reparat”, se arată pe site-ul oficial al băncii. Cum funcționează ING Home Protect Fiecare client ING Bank poate opta pentru o asigurare personalizată, în funcție de nevoi, iar ING Bank oferă flexibilitate prin trei opțiuni suplimentare, astfel încât locuința ta să fie protejate. Clienții ING Bank care optează pentru ING Home Protect primesc banii în doar câteva zile, iar în cazul în care pagubele sunt majore, aceștia vor primi în avans până la 50% din valoarea daunei. Dacă pagubele sunt mari și nu se mai poate locui în casă, ING Bank oferă contravaloarea a până la 5 zile de care la hotel sau până la 3 luni de chirie. Cum poți accesa ING Home Protect și cât costă produsul Asigurarea pentru locuință este deja disponibilă în aplicația Home’Bank, fiind un produs exclusiv online, iar asta înseamnă că nu trebuie să te deplasezi la bancă. Tot ce trebuie să faci este să intri în Home’Bank în meniul Produse > Asigurări, apoi să apeși ING Home Protect. Apoi, trebuie doar să urmezi pașii pentru a accesa asigurarea. Prețul pentru asigurarea ING Home Protect se calculează în funcție de mai mulți factori, cei mai importanți fiind localizarea, anul construcției, suma asigurată și opțiunile suplimentare alese. FOTO – Caracter ilustrativ Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele