Record de cereri de negociere cu băncile
Record important, în prima jumătate a acestui an, pentru clienții băncilor. Aceștia au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Au fost în total 2.060 de solicitări, cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB. Românii care au apelat la această soluție au câștigat în medie sume de mii de euro. Trimestrul al doilea din 2026 a fost singurul în care este depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Majorarea de 40% față de Semestrul 1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, notează Profit.ro. IFN-urile au refuzat toate cele 600 de solicitări primite Clienții caută soluții de redresare a situației financiare personale, afectată clar de creșterea costului vieții. Referitor la numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an, băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri. De notat că IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări. În primul semestru, arată datele oficiale, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficii totale de aproape 1 milion de euro în S1 2026 Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului. Asta înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB. Serviciul a fost gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu anul 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB. Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 față de perioada similară din 2025. Ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026). Numărul cererilor soluționate amiabil de bănci că s-a dublat Comparativ cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Metoda de soluționare amiabilă (directă), după sesizarea CSALB, a fost o cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple, fără să necesite neapărat aportul de expertiză al conciliatorilor instituției. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile. Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Concret, aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la: restituiri de sume (comisioane, dobânzi) diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale) diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor. Crește specificul cererilor Studiul mai arată că în primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%. Numărul dosarelor a ajuns la 395 în S1 2026, comparativ cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere. IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite. Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, mai arată analiza CSALB.
Câți bani ai putea să scoți de la bancomatele din România pe viitor: Schimbare majoră la ATM-uri
Schimbare majoră la bancomate. Măsura este așteptată de mulți ani. Toate băncile ar putea fi obligate să elibereze la bancomate și pentru clienții altor bănci sume personalizate, nu prestabilite, potrivit unui proiect analizat de profit.ro. Schimbare majoră la bancomate Posesorii de carduri bancare vor putea retrage de la ATM-ul oricărei bănci din România suma dorită. Nu va mai fi pus în situația de a alege sume prestabilite, așa cum se întâmplă acum în majoritatea cazurilor, când retrag numerar de la bancomatele băncilor la care nu sunt clienți. Măsura este prevăzută într-un proiect susținut de toate partidele parlamentare. „Utilizatorii nu au posibilitatea de a stabili valoarea exactă a sumei” „Această limitare nu este, de regulă, determinată de imposibilitatea tehnică a efectuării operațiunii, ci de configurația interfeței utilizate pentru anumite categorii de carduri. În consecință, utilizatorii sunt obligați să aleagă dintre valorile prestabilite de operatorul ATM-ului, chiar și atunci când suma dorită poate fi retrasă în mod efectiv. În numeroase situații, utilizatorii suportă comisioane pentru operațiunile de retragere efectuate de la ATM-uri aparținând altor prestatori de servicii de plată. Cu toate acestea, deși beneficiază de un serviciu pentru care suportă un cost direct sau indirect, nu au întotdeauna posibilitatea de a stabili valoarea exactă a sumei pe care doresc să o retragă”, arată autorii proiectului. În această situație, oricine retrage de multe ori sume mai mari decât necesarul real și acest lucru reprezintă o limitare nejustificată a libertății utilizatorului de a dispune de propriile fonduri, conform sursei citate. „Accesul să fie nediscriminatoriu” De asemenea, inițiatorii subliniază că există cazuri în care funcționalitatea de introducere a unei sume personalizate este disponibilă pentru clienții băncii care operează bancomatul, dar nu și pentru utilizatorii cardurilor emise de alți prestatori de servicii de plată autorizați să desfășoare activitate pe teritoriul României. ”Într-o economie de piață bazată pe concurență, transparență și protecția consumatorilor, accesul la funcționalitățile esențiale ale serviciilor de plată trebuie să fie exercitat în condiții echitabile și nediscriminatorii. Dreptul de proprietate asupra sumelor aflate într-un cont de plăți include și posibilitatea titularului de a decide cuantumul exact al numerarului retras, în limitele tehnice și operaționale ale infrastructurii utilizate. Restrângerea acestei posibilități prin impunerea exclusivă a unor valori prestabilite reprezintă o limitare disproporționată a modului de utilizare a propriilor disponibilități bănești”, mai arată autorii proiectului. Ce prevede proiectul 1) Prestatorii de servicii de plata care operează automate bancare de retragere numerar au obligația de a pune la dispoziția utilizatorilor posibilitatea introducerii unei sume personalizate pentru retragerea de numerar. (2) Posibilitatea prevazută la alin. (1 ) se asigură tuturor utilizatorilor cardurilor emise de prestatori de servicii de plată autorizați să desfășoare activitate pe teritoriul Romaniei, indiferent de emitentul cardului utilizat. (3) Existența unor opțiuni de retragere rapidă prin selectarea unor valori prestabilite nu poate înlocui obligația prevazutaăla alin. (1). (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în limitele disponibilului existent în automatul bancar, ale structurii bancnotelor disponibile și ale limitelor tehnice și de securitate aplicabile operațiunii. Sursa foto: Envato Ce amenzi ar putea fi aplicate Va constitui contravenție încălcarea de către prestatorii de servicii de plată a noilor prevederi, în situația în care sunt afectate sau pot fi afectate interesele consumatorilor. Amenzile ar fi situate între 50.000-100.000 de lei. Inițiatorii proiectului mai spun că impactul financiar asupra operatorilor bancomatelor este redus și constă în mare parte în actualizarea aplicațiilor software și a interfețelor utilizate de terminalele existente. De asemenea, măsura propusă nu instituie restricții privind accesul pe piață și nu afectează libertatea de prestare a serviciilor. Sursa foto: Envato
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
Băncile reacționează după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței. BRD și BCR, sancționate cu 989,83 milioane de lei, în total
Apar primele reacții după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței în urma unei investigații privind încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile vizate contestă rezultatul anchetei și susțin că nu sunt vinovate de manipularea pieței. Nu mai puțin de 10 bănci au fost acuzate de autorități, iar măsurile nu au întârziat să apară. „BRD va utiliza toate căile legale…” Într-un comunicat de presă, BRD a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. „BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat. Mai departe, reprezentanții băncii susțin că au avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”. „BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat. De asemenea, reprezentanții BRD se declară încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”. În final, se insistă asupra faptului că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”. BCR vorbește despre „predictibilitate și consecvență” Și BCR a reacționat, după ce a primit cea mai mare amendă, de 577,36 milioane lei. Printr-un comunicat de presă, banca a transmis că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu e la prima anchetă privind stabilirea ROBOR, iar rezultatul anterior nu a depistat vreo încălcare a normelor de concurență. „BCR a luat act de comunicarea publica a Consiliului Concurentei, insa precizeaza ca, la acest moment, nu a primit decizia finala motivata a autoritatii. BCR respinge, in mod ferm, concluziile comunicate si le considera neintemeiate, atat in fapt, cat si in drept. Din perspectiva BCR, pozitia Consiliul Concurentei in acest caz este cu atat mai surprinzatoare cu cat aceeasi autoritate a mai analizat in trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR si a constatat, in urma investigatiei inchise in anul 2013, inexistenta vreunei incalcari a normelor de concurenta. Aceasta schimbare de abordare ridica probleme de predictibilitate si consecventa a practicii administrative proprii. Mecanismul ROBOR a fost si ramane un mecanism cunoscut, accesibil si transparent, desfasurat intr-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Nationala a Romaniei si guvernat de reguli aplicabile pietei monetare interbancare emise de catre banca centrala. In acest context, orice sustinere privind existenta unui pretins schimb de informatii confidentiale si strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informatiile efectiv disponibile in piata si la obligatiile reale aplicabile participantilor. BCR apreciaza totodata ca referirile generale la practici sanctionate in alte jurisdictii nu pot substitui analiza concreta a cadrului normativ, factual si institutional aplicabil procedurii ROBOR din Romania. Orice comparatie cu alte cazuri internationale trebuie sa fie relevanta, riguroasa si aplicabila circumstantelor concrete ale pietei locale si ale mecanismului ROBOR. „Va contesta decizia” BCR reafirma, pe aceasta cale, corectitudinea pozitiei sale si a comportamentului sau de piata. In acelasi timp, BCR isi exprima angajamentul ferm ca va continua sa respecte legislatia aplicabila, inclusiv normele de concurenta, reglementarile bancare si principiile de functionare transparenta si responsabila a pietei financiare. BCR a actionat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clientilor sai, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobanda fixa in lei si prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educatie financiara din Romania. Pe cale de consecinta, BCR va contesta, in conditiile legii, decizia Consiliului Concurentei odata ce va fi comunicata si va utiliza toate mijloacele procedurale si legale disponibile pentru apararea pozitiei si reputatiei sale, atat la nivel intern, cat si international. Banca ramane convinsa ca detine argumente juridice si factuale solide pentru obtinerea unei solutii favorabile in instanta si pentru invalidarea concluziilor autoritatii de concurenta”, a transmis BCR. 10 bănci, amendate cu 710 milioane de euro Duminică, 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Acestea sunt acuzate că au încălcat normele de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Din totalul amenzii, numai BRD-Groupe Société Générale SA a primit o sancțiune de 412,47 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Consiliului Concurenței, prima reacție după amenzile aplicate băncilor. Ce a spus Bogdan Chirițoiu despre deciziile luate. Cine a fost sancționat de autorități Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară” Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Noua Casă. Cât plătești lunar pentru un credit de 50.000 de euro
„Noua Casă”. Cât plătești lunar pentru un credit de 50.000 de euro. În prezent, pentru un credit de 50.000 de euro pe 25 de ani, rata lunară ajunge la 370 euro. Asta echivalează cu un cost lunar de 1.800-1.900 de lei, în funcție de cursul valutar și de condițiile fiecări bănci, scrie Ziarul de Iași. Cea mai avantajoasă ofertă în simularea pentru programul „Noua Casă” apare la CEC Bank. La polul opus, UniCredit Bank are cea mai mare rată lunară. Simularea a fost realizată pe platforma Finzoom pentru un credit de 50.000 de euro, pe 25 de ani, cu avans minim e 55. Rata lunară pornește de la 369 euro și ajunge la 375 euro, în funcție de banca aleasă. Cea mai bună ofertă din simulare apare la CEC Bank, dacă solicitantul încasează veniturile la bancă. Rata lunară inițială este de aproximativ 369 euro, dobânda este de 7,48%, iar DAE ajunge la 7,83%. Oferta este singura din simulare care coboară sub pragul de 370 de euro lunar, diferența fiind dată în principal de costurile totale mai reduse ale finanțării. Citește continuarea pe Ziarul de Iași Sursa foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
Deputat USR: Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi
„Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja”, a scris deputatul USR într-o postare pe Facebook. Dimitriu a spus că soluția nu trebuie să se limiteze la sancționarea băncilor, ci la despăgubirea celor afectați. „De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care să le permită celor afectați să își recupereze mai ușor prejudiciile”, a adăugat Dimitriu. Parlamentarul spune că proiectul legislativ va introduce „un mecanism simplu și corect”, care va permite oricărei persoane afectate de o înțelegere anticoncurențială să ceară despăgubiri în instanță. Totodată, existența unui cartel constatat de autorități ar urma să constituie probă în proces. Inițiativa prevede și recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a dobânzilor, răspunderea solidară a celor găsiți vinovați, posibilitatea proceselor colective, dar și recuperarea prejudiciilor autorităților locale prin Ministerul Finanțelor. Declarațiile lui Dimitriu vin după ce Consiliul Concurenței a trimis către bănci raportul privind concluziile anchetei prin care a investigat dacă băncile s-au înțeles pentru a crește indicele ROBOR. Băncile vizate au respins acuzațiile și au transmis deja public că au respectat legislația.
Legea prin care băncile vor returna clienților banii din dobânzi
Propunere surprinzătoare venită din partea unui politician USR. Deputatul este inițiatorul unui proiect de lege care, dacă va fi aprobat, va obliga băncile să returneze clienților banii din dobânzi. Alexandru Dimitriu, deputatul care reprezintă USR în Parlament, a scris, pe contul său de socializare, că va prezenta un proiect de lege care să ajute românii cu credite bancare. Politicianul aduce ca argument investigația recentă care arată că băncile ar fi ridicat nejustificat dobânzile la credite în timpul pandemiei. Proiectul de lege care ar stopa dobânzile abuzive, potrivit deputatului USR În opinia sa, băncile s-au îmbogățit cu ajutorul ROBOR. Principalul vinovat ar fi, crede useristul, Consiliul Concurenței. care nu a acționat la timp. “Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja. Deputatul Alexandru Dimitriu USR. Foto: Facebook De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care creează acest mecanism. Un mecanism simplu și corect:– orice persoană afectată de o înțelegere anticoncurențială va avea dreptul să ceară despăgubiri în instanță;– existența unui cartel constatat de autorități va constitui probă în proces;– prejudiciul va putea fi recuperat integral, inclusiv dobânzile;– iar cei vinovați vor răspunde solidar pentru daunele produse“. Un cartel de 10 bănci riscă amenzi de 10% din cifra de afaceri Politicianul mai precizează că aceste principii există deja în legislația europeană și au fost prevăzute și în legislația din România. Deputatul amintește că, în anul 2022, în doar câteva luni, pentru românii care își plăteau ratele în funcție de ROBOR, valoarea acestora aproape s-a dublat. Abia acum, în 2026, Consiliul Concurenței a finalizat ancheta, iar un cartel de 10 bănci riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația Ratele creditelor în lei scad, din aprilie 2026. Cu cât vor plăti mai puțin românii care au luat bani de la bănci