Dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar, introdus în Constituția Sloveniei. Nu este singura țară care vrea să-și protejeze dreptul de a folosi bani cash

dreptul-cetatenilor-de-a-plati-cu-numerar,-introdus-in-constitutia-sloveniei.-nu-este-singura-tara-care-vrea-sa-si-protejeze-dreptul-de-a-folosi-bani-cash

Amendamentul constituțional corespunzător, care consacră dreptul de a utiliza bancnote și monede în toate tranzacțiile bancare și juridice, a fost aprobat luni în Parlamentul Sloveniei, format din 90 de membri. Măsura a primit 61 de voturi pentru și niciun împotrivă, a relatat marți ziarul Delo din Ljubljana, scrie EFE. Procedura legală pentru această modificare a început după o campanie populară lansată pe Facebook în 2023, care a reușit să strângă peste 50.000 de semnături. Conform legislației slovene, o schimbare a Constituției poate fi inițiată de 20 de deputați, de guvern sau de un minimum de 30.000 de alegători și necesită aprobarea a două treimi din membrii prezenți în Parlament. Reprezentantul inițiativei, Ivan Jurgec, a argumentat că cetățenii erau preocupați de o eventuală eliminare a banilor lichizi în viitor și că, prin urmare, scopul moțiunii este „protejarea banilor fizici”. Alte țări europene analizează inițiative similare, iar Elveția, a cărei monedă este francul și care nu face parte din UE. plănuiește să voteze în martie următor dacă va proteja și ea numerarul ca parte a Constituției sale. Motivele Inițial, guvernul premierului Robert Golob, un liberal și ecologist, se opusese adoptării amendamentului, considerând că politica monetară este responsabilitatea exclusivă a Băncii Centrale Europene (BCE) . Totuși, el a abandonat această poziție după ce mai mulți experți în drept constituțional au dat asigurări că măsura nu intră în conflict cu regulile cadrului monetar euro. Atât partidele de centru-stânga care alcătuiesc coaliția condusă de Golob, cât și opoziția, au convenit să evidențieze vulnerabilitatea sistemelor digitale și eșecurile acestora , care au devenit evidente în diverse crize. De asemenea, parlamentarii au remarcat că multe persoane, inclusiv unii cetățeni în vârstă, nu au abilitățile necesare pentru a utiliza tehnologii avansate. Prin acest amendament, au afirmat ei, guvernul se asigură că aceștia nu sunt excluși de la tranzacțiile financiare de bază.

E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă

e-bine-sa-tinem-economiile-pe-card,-dar-nu-e-de-ajuns/de-ce-este-important-sa-avem-bani-cash-in-casa

O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele

Țara în care ar putea să se interzică bancnotele. Aici, banii cash fac legea, iar mulți locuitori nici nu dețin conturi bancare

tara-in-care-ar-putea-sa-se-interzica-bancnotele.-aici,-banii-cash-fac-legea,-iar-multi-locuitori-nici-nu-detin-conturi-bancare

Albania este țara în care ar putea să se interzică bancnotele. Aici, „banii cash fac legea”, iar mulți locuitori nici nu dețin conturi bancare.  Premierul Edi Rama ar avea în plan să transforme statul din sudul Europei în prima economie fără bancnote, la nivel mondial, până în anul 2030. Totuși, o astfel de situație ar putea reprezenta o adevărată provocare, având în vedere că datele Băncii Mondiale arată că mai mult de jumătate dintre albanezi nici nu dețin conturi deschise în bănci. Albania, țara în care ar putea să se interzică bancnotele Pentru a stopa și controla tranzacțiile care au loc în mod clandestin, guvernul albanez încearcă să adopte o astfel de măsură. Selai Xhepa, profesor de științe economice de la Universitatea din Tirana, explică faptul că o astfel de măsură reprezintă „o prioritate absolută pentru țările cu un nivel înalt de informalitate și sume destabilizatoare de bani ilegali în sistemul financiar”. De-a lungul anilor, mulți cetățeni din Albania au preferat să își păstreze banii sub formă „cash”, în loc să îi tranzacționeze prin intermediul conturilor bancare. De cele mai multe ori, preferă să facă plăți în numerar, iar în ghidurile turistice apare și celebra frază „banii cash fac legea”, arată Politico. Imaginea Albaniei ar putea fi schimbată de guvernul de centru-stânga. În curând, în țară va fi impus un plafon pentru achizițiile efectuate cu bani lichizi și va fi integrat sistemul de plăți SEPA al Uniunii Europene în sistemul bancar. Apoi, vor fi introduse și plățile SEPA instant. Potrivit unui sondaj efectuat de Asociația Băncilor Albaneze, 34% din populație își arată încrederea față de bănci. De asemenea, un alt raport, de data aceasta cel al Băncii Mondiale, arată că sub 50% dintre cetățenii albanezi dețin un cont bancar. Totuși, inițiativa guvernului nu ar fi convingătoare în cazul tuturor politicienilor. De exemplu, Genc Pollo, cofondator al Partidului Democratic din opoziție și fost prim-ministru adjunct, nu crede că o astfel de măsură (interzicerea banilor cash) va reduce cazurile de spălare de bani. „Este un atac asupra libertăților personale ale deținătorilor legitimi de bancnote”, susține el. O astfel de idee, însă, se află în curs de implementare în mai multe state, precum Irlanda, Suedia sau Estonia. Autorul recomandă: Care este cea mai bună metodă de a plăti în vacanță: card sau cash. De ce este întotdeauna bine să ai și bani lichizi Harta salariului minim în Europa. Pe ce loc se situează România Anunțul BNR cu privire la rata DOBÂNZII de politică monetară. Evoluțiile mediului intern și internațional, atent monitorizate de Banca Națională Cum poate fi evitat noul TVA în IMOBILIARE. Ce portiță au găsit dezvoltatorii și ce oportunități ar fi pentru clienți România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: „La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro” Sursă foto: Shutterstock