Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Succes. Guvernul a convins Comisia Europeană
„Succes” mare pentru România! Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR, privind reducerea gap-ului de TVA. Nazare se laudă că a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu reprezentanții Comisiei. În urma negocierilor purtate de ministrul Finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Astfel, noul jalon va înlocui obiectivul precedent și se va concentra pe măsuri structurale și legislative care să întărească capacitatea instituțională a ANAF de a acționa și să îmbunătățească legislația fiscală. „Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.” Ce promisiuni i-am făcut Comisiei Europene Negocierile pe care Ministerul Finanțelor le-a purtat cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist”, a transmis ministrul Finanțelor. Noul jalon este unul important deoarece reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF care are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Așadar, înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale îi dă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Prin acest acord, România trebuie să își reconfirme angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rău cu rău, dar mai rău fără rău. România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Unde sunt șantiere deschise
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară, la B1 TV, că în acest moment există 15 spitale noi sau clădiri de spitale aflate în construcţie, dintre care 12 se află în termenul din PNRR. De asemenea, în urma unei discuţii cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au fost găsite resurse de finanţare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. „Vă rog, nu uitaţi că este pentru prima dată în ultimele trei decenii când în România se construiesc spitale noi. Este o realitate, nu este teza mea. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Da, normal, ne lăudăm cu asta pentru că este o mare realizare (…) Le veţi vedea. De exemplu, anul acesta veţi vedea Cluj, Bistriţa, Centrul de Arşi de la Timişoara, primele spitale noi construite în ultimii 35 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătăţii a precizat că, iniţial, în PNRR erau cuprinse 24 de noi spitale sau construcţii. „În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, indicatorul Comisiei Europene era de a construi minim 19 unităţi sanitare sau corpuri noi de clădiri în cadrul spitalelor existente. Noi am aprobat spre finanţare 24 de astfel de obiective, pentru că ne-am aşteptat la acea perioadă ca o parte din ele să se blocheze din N motive. Am pus mai multe, ţinând cont de legislaţia achiziţiilor publice, ţinând cont de blocajele birocratice, de cele mai multe ori, ţinând cont de faptul că responsabil pentru construcţia acestor spitale nu este Ministerul Sănătăţii, este autoritatea locală care a semnat contractul de finanţare”, a mai spus Rogobete. În acest moment, sunt 15 şantiere în lucru, dintre care 12 sunt în termenul din PNRR. „În momentul de faţă sunt 15 şantiere, nu 12. N-am spus 12 niciodată. Sunt 15 şantiere aflate în construcţie, din care 12 se află în termenul din PNRR, adică au contractul de execuţie semnat până în iulie 2026. Celelalte trei au termenul de execuţie depăşit de termenul din PNRR”, a precizat ministrul Sănătăţii. Alexandru Rogobete a dezvăluit că au fost găsite surse de finanţare pentru toate proiectele aprobate în PNRR. „Ieri am avut o întâlnire bună, foarte constructivă, spun eu, cu ministrul Fondurilor Europene, căruia îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă pe care o avem în ultima perioadă, de când am preluat portofoliile, şi am găsit soluţii pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. Este o informaţie extraordinar de importantă, pentru că, până la urmă, sigur, este important să discutăm şi tehnic, şi să evaluăm progresul PNRR, dar eu cred că pentru oameni şi pentru pacienţi, şi pentru întreg sistemul, mai important decât orice este faptul că am găsit resurse financiare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate iniţial în PNRR”, a mai transmis ministrul Sănătăţii. Potrivit ministrului, parte din proiecte vor fi finanţate 100% prin PNRR, altele cu bani din Programul Operaţional Sănătate. „Nu discutăm despre niciun împrumut suplimentar, urmând ca diferenţa de la 19 până la 24 să fie finanţate din Programul Naţional pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate (…) Dar, una peste alta, discutăm despre continuarea unor proiecte. Mă bucur că am reuşit să găsim soluţii pentru acoperirea acestor costuri şi continuăm, până la urmă, proiectele care vor aduce pentru prima dată în ultimii 35 de ani pentru construcţia de spitale noi”, a adăugat Alexandru Rogobete. FOTO – Facebook