Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Unde sunt șantiere deschise
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară, la B1 TV, că în acest moment există 15 spitale noi sau clădiri de spitale aflate în construcţie, dintre care 12 se află în termenul din PNRR. De asemenea, în urma unei discuţii cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au fost găsite resurse de finanţare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. „Vă rog, nu uitaţi că este pentru prima dată în ultimele trei decenii când în România se construiesc spitale noi. Este o realitate, nu este teza mea. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Da, normal, ne lăudăm cu asta pentru că este o mare realizare (…) Le veţi vedea. De exemplu, anul acesta veţi vedea Cluj, Bistriţa, Centrul de Arşi de la Timişoara, primele spitale noi construite în ultimii 35 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătăţii a precizat că, iniţial, în PNRR erau cuprinse 24 de noi spitale sau construcţii. „În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, indicatorul Comisiei Europene era de a construi minim 19 unităţi sanitare sau corpuri noi de clădiri în cadrul spitalelor existente. Noi am aprobat spre finanţare 24 de astfel de obiective, pentru că ne-am aşteptat la acea perioadă ca o parte din ele să se blocheze din N motive. Am pus mai multe, ţinând cont de legislaţia achiziţiilor publice, ţinând cont de blocajele birocratice, de cele mai multe ori, ţinând cont de faptul că responsabil pentru construcţia acestor spitale nu este Ministerul Sănătăţii, este autoritatea locală care a semnat contractul de finanţare”, a mai spus Rogobete. În acest moment, sunt 15 şantiere în lucru, dintre care 12 sunt în termenul din PNRR. „În momentul de faţă sunt 15 şantiere, nu 12. N-am spus 12 niciodată. Sunt 15 şantiere aflate în construcţie, din care 12 se află în termenul din PNRR, adică au contractul de execuţie semnat până în iulie 2026. Celelalte trei au termenul de execuţie depăşit de termenul din PNRR”, a precizat ministrul Sănătăţii. Alexandru Rogobete a dezvăluit că au fost găsite surse de finanţare pentru toate proiectele aprobate în PNRR. „Ieri am avut o întâlnire bună, foarte constructivă, spun eu, cu ministrul Fondurilor Europene, căruia îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă pe care o avem în ultima perioadă, de când am preluat portofoliile, şi am găsit soluţii pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. Este o informaţie extraordinar de importantă, pentru că, până la urmă, sigur, este important să discutăm şi tehnic, şi să evaluăm progresul PNRR, dar eu cred că pentru oameni şi pentru pacienţi, şi pentru întreg sistemul, mai important decât orice este faptul că am găsit resurse financiare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate iniţial în PNRR”, a mai transmis ministrul Sănătăţii. Potrivit ministrului, parte din proiecte vor fi finanţate 100% prin PNRR, altele cu bani din Programul Operaţional Sănătate. „Nu discutăm despre niciun împrumut suplimentar, urmând ca diferenţa de la 19 până la 24 să fie finanţate din Programul Naţional pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate (…) Dar, una peste alta, discutăm despre continuarea unor proiecte. Mă bucur că am reuşit să găsim soluţii pentru acoperirea acestor costuri şi continuăm, până la urmă, proiectele care vor aduce pentru prima dată în ultimii 35 de ani pentru construcţia de spitale noi”, a adăugat Alexandru Rogobete. FOTO – Facebook
Tanczos Barna, detalii despre măsurile FISCALE, după discuţia cu preşedintele ales Nicuşor Dan
Prioritatea noului guvern, cu puteri depline, va fi să aprobe pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului şi restabilirea echilibrului bugetar, care trebuie prezentat Comisiei Europene, a transmis ministrul Finanțelor, vicepremierul Tanczos Barna, joi, după ce i-a prezentat preşedintelui Nicuşor Dan situaţia execuţiei bugetare pe 2025. Tanczos Barna a detaliat, într-o postare video pe Facebook, principalele concluzii după întâlnirea pe care a avut-joi, în care i-a prezentat președintelui ales Nicușor Dan situația bugetului, situația execuției bugetare pe anul 2025, măsurile luate deja pentru reducerea cheltuielilor și măsurile pentru consolidarea fiscală. „Împreună cu domnul ministrul Boloș (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – n.r.) am vorbit, de asemenea, despre obligațiile României în ceea ce privește PNRR-ul, negocierile deja purtate, responsabilitățile și angajamentele României ca stat membru în procesul de consolidare a veniturilor fiscale, consolidare fiscal-bugetară. Mă bucur că domnul președinte ales Nicușor Dan tratează cu maximă seriozitate și atenție aceste probleme sunt cele mai importante. Într-adevăr, în primele săptămâni, luni ale mandatului dânsului sunt cele mai importante în privința formării noului guvern plin cu rupte depline, care trebuie să aprobe pachetul de măsuri de consolidare fiscală și de reducere a cheltuielilor care trebuie prezentat Comisiei Europene”, a transmis Tancsoz Barna. Semnale pozitive după alegeri Demnitarul și-a exprimat convingerea și președintele Nicușor Dan va reprezenta, de asemenea, un suport nu doar personal, ci și instituțional în ceea ce privește implementare acestor măsuri și de finalizare a negocierilor cu Comisia Europeană. „Sper ca în cel mai scurt timp posibil, România va avea un guvern cu puteri depline, un guvern care va avea o susținere parlamentară puternică care să ducă mai departe aceste măsuri de reducere a cheltuielilor și de consolidare fiscală. În primele zile după alegeri am avut deja semnale pozitive din partea piețelor naționale internaționale, monetare, de capital, am avut o apreciere a leului, am avut o creștere a burselor, am avut o reducere a costurilor de finanțare a deficitului bugetar”, a spus Tanczos Barna. Potrivit ministrului, este foarte clar că avem nevoie de un guvern cu puteri depline în cel mai scurt timp posibil ca să ducem mai departe aceste tendințe pozitive. „Până atunci, Ministerul Finanțelor asigură acest interimat, asigură această perioadă de tranziție, în care asigurăm plata salariilor, pensiilor, investițiilor, în același timp luând măsurile necesare pentru consolidare a veniturilor, consolidare a încasărilor și echilibrarea situației fiscal-bugetare”, a conchis Tanczos Barna. Pe 22 aprilie, în contextul publicării comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor preciza că România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană. Citiți și: Mugur Isărescu: „Nu e niciun fel de conspirație în faptul că peste tot în lume capitalul nu iubește declarații de tipul naționalizării, confiscări” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele