Ilie Bolojan a fugit de la conferința de presă a Guvernulu
Prim-ministrul demis al României, Ilie Bolojan, a părăsit conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului României în timp ce unul dintre reporteri îi adresa o întrebare despre înghețarea salariilor și pensiilor, în contextul în care datoria publică a țării depășit borna de 60% din PIB. În timpul declarațiilor, Bolojan a afirmat că prinicipalul vinovat pentru pierderea unor sume importante din PNRR este Partidul Social Democrat, care a blocat un acord cu privire la legea salarizării. „Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de Guvern. Din datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi. În zilele următoare, vor fi clarificate toate sumele”, transmite Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major” / „PSD ne-a dus la pierderea banilor” „Este un rezultat la care Guvernele pe care le-am avut în acești ani. Presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte și jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani. La preluarea acestui mandat, am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, în așa fel încât să progresăm. Dacă se putea mai mult, cu siguranță. În primul rând, dacă se începea din timp și dacă exista voință politică. Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi bani, ci este un semnal antireformist și care ține de scăderea credibilității față de piețe și față de partenerii noștri europeni”, mai afirmă premierul demis la începutul lunii mai. Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării Prin intermediul unui comunicat de presă publicat miercuri, 26 august, președintele Nicușor Dan a transmis că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării, după negocieri desfășurate în ultimele luni, ceea ce a dus la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „Trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, afirma Nicușor Dan.
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Ce se întâmplă dacă Legea Salarizării nu este adoptată. Bolojan: Îi va fi greu viitorului Guvern să mai țină salariile în sectorul public plafonate
Ilie Bolojan, premier interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august și nu doar din motive legate de banii europeni. Rating-ul de țară, nivelul investițiilor, și plafonarea salariilor bugetarilor din 2025 se află printre argumentele prim-ministrului. „Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate, pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice. Și ceea ce am susținut în această perioadă și sper că în aceste zile avem înțelepciunea să găsim o formulă. Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere ea tot va exista”, a explicat premierul într-o emisiune B1TV. Legea Salarizării, jalon important în PNRR Ilie Bolojan spune că legea oricum va trebui adoptată până la finalul anului din cauza primei plafonări din 2025, iar dacă liderii politici reușesc să găsească un consens acum, România ar avea și o lege a salarizării unitare, dar și 770 de milioane de euro, banii din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România. Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște deziechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechități mari în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni le va scădea? Nu le va scădea”, a mai adăugat Bolojan. Scad sau nu salariile după noua lege a salarizării? Premierul a explicat și mecanismul conform căruia salariile bugetarilor vor fi calculate după adoptarea noii legi și a insistat că acestea nu vor suferi modificări, ci vor rămâne înghețate până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. Mai apoi, salariile angajaților de la stat urmează să crească. „Subliniez asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajunge la zi în urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci o creștere a fondului de salarii va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5% ceea ce înseamnă că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”, a concluzionat premierul. Chiar dacă premierul anunță că salariile bugetarilor care vor rămâne înghețate pentru primii ani nu vor scăde, sindicaliștii sunt în continuare nemulțumiți de reformă și spun că efectele produse de lege sunt contrare.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Unde sunt șantiere deschise
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară, la B1 TV, că în acest moment există 15 spitale noi sau clădiri de spitale aflate în construcţie, dintre care 12 se află în termenul din PNRR. De asemenea, în urma unei discuţii cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au fost găsite resurse de finanţare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. „Vă rog, nu uitaţi că este pentru prima dată în ultimele trei decenii când în România se construiesc spitale noi. Este o realitate, nu este teza mea. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Da, normal, ne lăudăm cu asta pentru că este o mare realizare (…) Le veţi vedea. De exemplu, anul acesta veţi vedea Cluj, Bistriţa, Centrul de Arşi de la Timişoara, primele spitale noi construite în ultimii 35 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătăţii a precizat că, iniţial, în PNRR erau cuprinse 24 de noi spitale sau construcţii. „În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, indicatorul Comisiei Europene era de a construi minim 19 unităţi sanitare sau corpuri noi de clădiri în cadrul spitalelor existente. Noi am aprobat spre finanţare 24 de astfel de obiective, pentru că ne-am aşteptat la acea perioadă ca o parte din ele să se blocheze din N motive. Am pus mai multe, ţinând cont de legislaţia achiziţiilor publice, ţinând cont de blocajele birocratice, de cele mai multe ori, ţinând cont de faptul că responsabil pentru construcţia acestor spitale nu este Ministerul Sănătăţii, este autoritatea locală care a semnat contractul de finanţare”, a mai spus Rogobete. În acest moment, sunt 15 şantiere în lucru, dintre care 12 sunt în termenul din PNRR. „În momentul de faţă sunt 15 şantiere, nu 12. N-am spus 12 niciodată. Sunt 15 şantiere aflate în construcţie, din care 12 se află în termenul din PNRR, adică au contractul de execuţie semnat până în iulie 2026. Celelalte trei au termenul de execuţie depăşit de termenul din PNRR”, a precizat ministrul Sănătăţii. Alexandru Rogobete a dezvăluit că au fost găsite surse de finanţare pentru toate proiectele aprobate în PNRR. „Ieri am avut o întâlnire bună, foarte constructivă, spun eu, cu ministrul Fondurilor Europene, căruia îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă pe care o avem în ultima perioadă, de când am preluat portofoliile, şi am găsit soluţii pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR. Este o informaţie extraordinar de importantă, pentru că, până la urmă, sigur, este important să discutăm şi tehnic, şi să evaluăm progresul PNRR, dar eu cred că pentru oameni şi pentru pacienţi, şi pentru întreg sistemul, mai important decât orice este faptul că am găsit resurse financiare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate iniţial în PNRR”, a mai transmis ministrul Sănătăţii. Potrivit ministrului, parte din proiecte vor fi finanţate 100% prin PNRR, altele cu bani din Programul Operaţional Sănătate. „Nu discutăm despre niciun împrumut suplimentar, urmând ca diferenţa de la 19 până la 24 să fie finanţate din Programul Naţional pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate (…) Dar, una peste alta, discutăm despre continuarea unor proiecte. Mă bucur că am reuşit să găsim soluţii pentru acoperirea acestor costuri şi continuăm, până la urmă, proiectele care vor aduce pentru prima dată în ultimii 35 de ani pentru construcţia de spitale noi”, a adăugat Alexandru Rogobete. FOTO – Facebook
Tanczos Barna, detalii despre măsurile FISCALE, după discuţia cu preşedintele ales Nicuşor Dan
Prioritatea noului guvern, cu puteri depline, va fi să aprobe pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului şi restabilirea echilibrului bugetar, care trebuie prezentat Comisiei Europene, a transmis ministrul Finanțelor, vicepremierul Tanczos Barna, joi, după ce i-a prezentat preşedintelui Nicuşor Dan situaţia execuţiei bugetare pe 2025. Tanczos Barna a detaliat, într-o postare video pe Facebook, principalele concluzii după întâlnirea pe care a avut-joi, în care i-a prezentat președintelui ales Nicușor Dan situația bugetului, situația execuției bugetare pe anul 2025, măsurile luate deja pentru reducerea cheltuielilor și măsurile pentru consolidarea fiscală. „Împreună cu domnul ministrul Boloș (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – n.r.) am vorbit, de asemenea, despre obligațiile României în ceea ce privește PNRR-ul, negocierile deja purtate, responsabilitățile și angajamentele României ca stat membru în procesul de consolidare a veniturilor fiscale, consolidare fiscal-bugetară. Mă bucur că domnul președinte ales Nicușor Dan tratează cu maximă seriozitate și atenție aceste probleme sunt cele mai importante. Într-adevăr, în primele săptămâni, luni ale mandatului dânsului sunt cele mai importante în privința formării noului guvern plin cu rupte depline, care trebuie să aprobe pachetul de măsuri de consolidare fiscală și de reducere a cheltuielilor care trebuie prezentat Comisiei Europene”, a transmis Tancsoz Barna. Semnale pozitive după alegeri Demnitarul și-a exprimat convingerea și președintele Nicușor Dan va reprezenta, de asemenea, un suport nu doar personal, ci și instituțional în ceea ce privește implementare acestor măsuri și de finalizare a negocierilor cu Comisia Europeană. „Sper ca în cel mai scurt timp posibil, România va avea un guvern cu puteri depline, un guvern care va avea o susținere parlamentară puternică care să ducă mai departe aceste măsuri de reducere a cheltuielilor și de consolidare fiscală. În primele zile după alegeri am avut deja semnale pozitive din partea piețelor naționale internaționale, monetare, de capital, am avut o apreciere a leului, am avut o creștere a burselor, am avut o reducere a costurilor de finanțare a deficitului bugetar”, a spus Tanczos Barna. Potrivit ministrului, este foarte clar că avem nevoie de un guvern cu puteri depline în cel mai scurt timp posibil ca să ducem mai departe aceste tendințe pozitive. „Până atunci, Ministerul Finanțelor asigură acest interimat, asigură această perioadă de tranziție, în care asigurăm plata salariilor, pensiilor, investițiilor, în același timp luând măsurile necesare pentru consolidare a veniturilor, consolidare a încasărilor și echilibrarea situației fiscal-bugetare”, a conchis Tanczos Barna. Pe 22 aprilie, în contextul publicării comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor preciza că România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană. Citiți și: Mugur Isărescu: „Nu e niciun fel de conspirație în faptul că peste tot în lume capitalul nu iubește declarații de tipul naționalizării, confiscări” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele