Proverbul chinezesc al zilei: Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin
Proverbul chinezesc al zilei este „Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin”. Istoria comerțului a început cu piețele în aer liber și a ajuns la unitățile moderne de azi, dar această zicală este actuală și în zilele noastre. Proverbul chinezesc rămâne un punct de cotitură în istoria comerțului modern. Reușește să transmită un adevăr fundamental despre natura umană: tranzacțiile nu sunt niciodată doar financiare, ci și emoționale. În afaceri, un zâmbet este mai mult decât un gest de politețe. Reprezintă un instrument puternic non-verbal. O față prietenoasă dă senzația de siguranță, respect și dorința expresă de a deservi pe cineva. Reduce scepticismul cumpărătorului și construiește fundamentul încrederii. La polul opus, un vânzător morocănos va fi ocolit de toată lumea. Consumatorii nu sunt neapărat în goana după produse, ci și după experiențe. Dacă interacțiunea nu e călduroasă, clienții vor pleca în altă parte, chiar dacă ar plăti un preț mai mare! Mai mult, acest proverb chinezesc subliniază concepul psihologic de „contagiune emoționale”. Emoțiile sunt foarte contagioase. Omenia, cel mai bun marketing O afacere jovială va transmite energie în jur, va fideliza clientul. Un mediu plăcut îi va face pe clienți să revină și pe viitor. Loialitatea pe termen lung și recomandările din vorbă în vorbă rămân de bază chiar și în comerțul anului 2026, când avem impresia că totul se tranșează online. Cum altfel, dacă nu din China, țara celor mai iscusiți vânzători, ar putea veni un asemenea proverb? Un semnal pentru antreprenori, lideri de corporații, echipe de asistență pentru clienți. Ospitalitatea excepțională nu este o strategie, ci o stare. E baza unui marketing de succes. Abilitățile tehnice, sediile „premium” și inventarul de înaltă calitate vor fi egale cu zero, dacă pragul afacerii tale este unul neospitalier. Dacă nu poți stăpâni arta simplă a relaționării umane, cu siguranță nu poți avea o afacere, cel puțin nu una unde este nevoie de relația cu clienții. Succesul vine întotdeauna cu un zâmbet pe față… Autorul recomandă:
Curg banii pentru Sorana Cîrstea! Ce jackpot a luat deja la Roland Garros
Calificată în turul 3 la Roland Garros, după victoria de senzație cu ocupanta locului 81 WTA, Sorana Cîrstea a intrat în posesia unei sume imense de bani. Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea (36 de ani) a trecut ca o vijelie de Eva Lys în turul 2 la Roland Garros și va încasa 187.000 de euro. Cecul pe care pune mâna Sorana Cîrstea după performanța de la Roland Garros Sorana Cîrstea este singura româncă rămasă pe tabloul principal la Roland Garros, al doilea turneu de Mare Șlem al anului. Aflată în ultimul an al carierei, jucătoarea desemnată a 18-a favorită a competiției de pe zgura pariziană a avut nevoie de doar 64 de minute pentru a se califica în turul 3. Ea a învins-o clar de tot, 6-3, 6-0, pe jucătoarea germană Eva Lys, care se găsește pe locul 81 în clasamentul mondial. Lys s-a distanțat la 3-1 în setul de debut, dar în acel moment s-a declanșat tsunami-ul care, pe Terenul 9 al complexului sportiv, s-a numit Sorana Cîrstea. Românca a câștigat 11 game-uri la rând și, astfel, s-a calificat în turul 3 la Roland Garros. A fost o adevărată demonstrație de tenis de cea mai înaltă calitate dată de Sorana. Ea și-a revenit din pumni convertind a treia minge de break la 3-1, iar două game-uri mai târziu a tercut în avantaj, deși adversara a avut 40-15 pe propriul seviciu. Calificarea în turul 3 îi aduce Soranei 187.000 de euro. Premiile cresc pe măsură ce se avansează în competiție. Concret, 285.000 de euro primesc jucătoarele și jucătorii care ajung în optimi, 470.000 de euro pentru sferturi și 750.000 de euro pentru semifinale. Finalistul și finalista ediției din acest an a turneului de pe zgura pariziană încasează 1.400.000 de euro, iar persoana care ridică trofeul primește 2.800.000 de euro. Românca a scăpat de două adversare de calibru la Roland Garros, Paolini și Rybakina Sorana Cîrstea are o ocazie excelentă să avanseze în fazele superioare ale competiției. Cea mai bună performanță a ei la Roland Garros este calificarea în sferturi, la ediția din 2009. Adversara din turul 3 a româncei este argentinianca Solana Sierra (21 de ani), aflată pe locul 68 în clasamentul mondial. Ea a avut o prestație solidă în turul secund și a trecut de italianca Jasmine Paolini, a 13-a favorită a întrecerii, cu scorul de 3-6, 6-4, 6-3. Dar aceasta nu este singura veste bună pentru Cîrstea. Ea a scăpat și de kazaha Elena Rybakina, aflată pe locul 2 mondial. Cea care a scos-o din cursă a fost ucraineanca Yuliia Starodubtseva (55 WTA). Ea a câștigat cu 3-6, 6-1, 7-6 (10-4), convertind în punct a treia minge de meci. Cele două ar putea fi adversare în optimile de finală, dacă Sorana trece de Sierra, iar Starodubtseva de jucătoarea chineză Xiyu Wang (148 WTA), venită din calificări. Asiatica a beneficiat, în turul 2, de abandonul americancei Hailey Baptiste (26 WTA, cs 26) în primul set, când o conducea cu 5-4.
Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027
Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie
Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute
Vești bune pentru Zelenski: UE începe săptămâna viitoare să-i vireze Ucrainei cele 90 de miliarde de euro promise
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, anunță că Uniunea Europeană va începe săptămâna viitoare rambursarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Prima tranșă de bani va veni în câteva zile, notează Mediafax. Într-o conferință de presă susținută înainte de reuniunea miniștrilor de Externe din UE, Kos a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina. „Putem începe negocierile” Astfel, Comisia Europeană se așteaptă să trimită Ucrainei prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro săptămâna viitoare. Acest pachet a fost aprobat în luna aprilie, după ce și Ungaria și-a dat acordul, în urma schimbării conducerii la Budapesta. De asemenea, Marta Kos a mai anunțat că Uniunea Europeană ar putea începe negocierile de aderare cu Ucraina până la sfârșitul lunii iunie: „Îi voi îndemna pe miniștri astăzi. Putem începe negocierile privind primul grup înainte de sfârșitul președinției cipriote a Consiliului UE și putem deschide celelalte cinci grupuri în iulie”. În aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Banii sunt garantați de bugetul european. Din această sumă, 60 de miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziții militare, iar 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar. Prima tranșă este programată să sosească în mai. Fondurile sunt destinate perioadei 2026-2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump oprește conducta cu bani către Ucraina. Niciun dolar nu e prevăzut pentru 2027. Câte sute de miliarde de dolari s-au scurs din SUA în 4 ani de război Politică haotică în Ucraina? Carnegie: „Stat aliniat strategic cu Occidentul, slab instituțional, fragil politic și dificil de integrat”
Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat
Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat. Riscurile sunt uriașe. E bine sau nu să solicităm chitanță după ce scoatem bani de la bancomat? Potrivit eleconomista.es, riscurile sunt mari. Chiar dacă banii cash sunt folosiți tot mai rar, clienții băncilor au nevoie des de numerar. ATM rămâne o necesitate și nu ne putem dezice de acest aparat deja „veteran”. Să nu uităm însă că orice loc unde sunt bani atrage și răufăcători. Bancomatele sunt deseori vizate de „curioși”. O simplă foaie de hârtie îți poate face probleme. O bancă sugerează să cerem chitanță doar când avem neapărat nevoie, nu de fiecare dată când mergem la ATM. Riscăm ca aceste chitanțe să fie folosite în scopuri frauduloase, deoarece conțin informații sensibile. Așadar, chiar și dacă scoateți chitanță de la bancomat, nu o aruncați la gunoi sau o puteți distruge înainte să vă debarasați de ea. Alte sfaturi pentru a retrage bani în siguranță de la ATM – Verificați integritatea bancomatului: înainte să introduceți cardul, trebuie să vă asigurați că aparatul nu pare compromis în niciun fel – Acoperiți tastatura: folosiți o mână să acoperiți tastatura, când formați codul PIN, chiar dacă ATM-urile dispun de acel „paravan” de protecție împotriva privirilor curioase. – Nu cereți ajutor la străini: Nu acceptați ajutorul nimănui, în timpul tranzacției. Oricine pare prietenos poate fi un potențial infractor. Cereți, în schimb, ajutorul personalului bancar. – Dacă ATM-ul „înghite” cardul, anunțați imediat banca! – Dacă ATM-ul returnează cardul, dar nu și banii din cont, alertați, de asemenea, instituția bancară! Autorul recomandă:
Cât a costat organizarea Final Four-ului Cupei României la handbal masculin. SCM Timișoara a făcut anunțul
Cupa României la handbal masculin de la Timișoara a fost ultima competiție majoră cu o federație condusă deja de fostul președinte Constantin Din. Au fost multe neajunsuri organizatorice, și, cel puțin din ce spun reprezentanții clubului clubul timișorean, la multe aspecte au fost legați de mâini și de picioare. Cheltuială efectivă de 50.000 de lei Pentru organizarea turneului, au „licitat” cu caiete de sarcini doar Timișoara și Baia Mare. Însă, informațiile ProSport sunt că dorința majoră a fost, în principal, mai mult a bănățenilor. Care spun că, după ce au tras linia, nu au ieșit rău, în contextul în care toți banii din vânzarea de bilete au revenit federației. „Am avut cheltuieli de 168.852 de lei, iar din publicitate (n.r reclame pe ecrane-led) am încasat 100.000 de lei. Mai putem adăuga că vom primi probabil 16.000 de lei, undeva la 4500 de euro, premiul pentru locul 2”, a declarat directorul clubului SCM Timișoara, Laurențiu Marian. Ironic, afișul a fost pus târziu, dar a rămas multe zile la sală, după SCM Timișoara nu a putut pune afișe în oraș cu evenimentul, adică cea mai clasică formă de promovare în sport. Astfel, a fost sold-out doar la marea finală, cu multe locuri goale în Sala „Constantin Jude” la semifinale. Explicația nu e indolența, ci faptul că nu s-a putut pune sigla federației pe nicio inițiativă vizuală de promovare a clubului. „Legat de F4, promovarea a făcut-o federația, cu tot ce a ținut de ei. Noi am făcut cât am putut, dar am ținut cont și de ce au trimis ei. Nu am putut folosi sigla până am avut acceptul lor. De aici mici scăpări și întârzieri în promovare. Afișul a fost făcut de ei”, a mai spus directorul. Afișul a apărut în fața sălii vineri, iar turneul a început sâmbătă. Directorul a abordat și subiectul biletelor. „Mi se pare că într-o zi de vineri am primit linkul la bilete. În secunda următoare am făcut public. Nu eram obligați, dar am considerat așa, să facem informația publică. Timișorenii așteptau asta, ne-a sunat multă lume. Nu a ținut de noi. Noi cu 15 zile înainte am pus pe ecranele din oraș că va fi un eveniment la Timișoara, dar fără siglă. Nu a fost totul perfect!”, a mai punctat Laurențiu Marian. Tichetele au costat 50,02 lei pe zi pentru adulții ce nu au beneficiat de reducere.
Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026
Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026. DHL International ar fi compania care oferă cel mai bun salariu fix, dar unde normele de conduită sunt extrem de riguroase. Salariul net de bază este situat între 3.800 și 4.200 lei, se oferă bonuri de masă de 45 lei/zi: 945 lei, bonusuri de performanță/calitate: 300-600 lei, iar totalul net ajunge la 5.000-5.700 lei lunar. La rândul lor, cei de la SAMEDAY oferă un venit și în funcție de cât de harnic ești pe traseu sau dacă încarci Easybox-uri. Astfel, salariul net de bază se încadrează în plaja 3.000-3.400 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (volum colete/Easybox): 800-1.500 lei (peste 1.500 de lei în lunile foarte aglomerate). Total net ajunge astfel la 4.700-5.800 lei. Unde ar fi cel mai bun job La FAN COURIER, se mizează pe echilibru fix-bonus. Salariul net de bază este de 3.200-3.600 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri de vechime/target de 400-800 lei, ajungând la un total net de 4.500-5.300 lei. GLS ROMANIA oferă un program de muncă stabil, cu salariu net de bază de 3.100-3.400 lei, bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (rata succes livrare) de 300-700 lei și ajungi la un salariu total net de 4.300-5.000 lei. Depinde de fiecare dintre candidați ce dorește, dar, dacă ar fi să alegi doar după bani în mână, Sameday poate fi firma de curierat cu cel mai mare potențial, datorită volumului mare, dar DHL oferă cea mai mare siguranță în privința salariului fix. Autorul recomandă:
USR vrea reguli noi pentru panourile cu sfaturi medicale: aviz de la Colegiul Medicilor şi numele finanţatorului
Anunţul a fost făcut de parlamentar pe Facebook, în contextul apariţiei unui panou publicitar de mari dimensiuni care promovează naşterea naturală şi susţine că „prin cezariană lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică”. „După Paşte, voi depune un proiect de lege prin care niciun «sfat» medical să nu mai poată fi afişat pe panotaje publice fără ca primăria care dă avizele conform legii, să obţină la rândul ei, aviz de la Colegiul Medicilor sau de la asociaţia medicală de profil. De asemenea, ca pe orice panotaj să apară obligatoriu o casetă cu numele promotorului, să vedem şi noi cine e în spatele acestor campanii absolut inconştiente”, a transmis Corina Atanasiu. Deputata precizează că intervenţia chirurgicală nu transmite „nimic genetic de la mamă la făt” şi subliniază că decizia privind naşterea prin cezariană este una medicală, luată de comun acord între medic şi viitoarea mamă. „Cineva plăteşte bani mulţi pentru a propaga în rândul viitorilor părinţi angoasă şi informaţii false despre cezariană. Cezariana este procedură medicală care nu transmite nimic genetic de la mamă la făt. Este o procedură care se stabileşte de către medic şi viitoarea mamă”, a mai scris parlamentarul. Corina Atanasiu şi-a argumentat demersul invocând şi un caz petrecut în urmă cu câteva luni la Constanţa, unde o femeie a murit după ce, potrivit deputatei, propaganda împotriva cezarienei a influenţat decizia cuplului de a opta pentru o naştere naturală. Parlamentarul afirmă că, în momentul apariţiei complicaţiilor, soţul femeii ar fi refuzat intervenţia medicilor şi efectuarea unei cezariene. „Nu putem înşira ura pentru ştiinţă şi dorinţa de manipulare a minţilor mai puţin echipate chiar pe toate gardurile. Pentru că acestea se traduc în femei moarte. Şi aşa, online-ul a furnizat scena perfectă pentru toţi ignoranţii şi şarlatanii”, a mai transmis deputata USR.
Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar
Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar. Un mesaj postat pe contul r/LocuriDeMunca.ro a ,,inflamat” comunitatea de pe Reddit. Se intitulează ,,Patronas român explicându-ne de ce nu merităm salarii și cât de rău o duce el” și aparține lui Creative-Cat11. Patronul respectiv a distribuit următorul ,,calcul”: ,,Dacă vrei 10.000 lei net salariu, trebuie să produci măcar 50.000 lei pentru firmă. Nu 20.000. Nu 30.000. 50.000. Pentru că: – tu iei 10.000 lei – firma plătește aproape 20.000 lei cu taxe – mai există marketing, chirii, softuri, echipă – iar la final, patronul NU rămâne cu 30.000 lei. În multe cazuri, rămâne cu 50.000 lei (brut) De patru ori mai puțin ca tine. În multe cazuri, rămâne cu 5.000 lei (brut). Asta e partea pe care mulți nu o văd. Salariile nu sunt despre ,,cât muncești”. Sunt despre cât produci. Vrei mai mult? Nu negociă doar salariul. Învață să produci mai multă valoare.” Cum au reacționat redditorii ,,Nu-i neapărat greșit, dar e mentalitate de traseistă. „Producția” nu e mereu ușor de calculat. O femeie de serviciu, pe hârtie, nu produce nimic. Dar dacă n-ai avea, ai pierde o oră, ori tu, ori vreun angajat, ca să faceți curat. Angajatul care se ocupă cu SSM, nici ăla, nu-ți produce nimic, direct. Dar dacă nu-l ai, îți iei și amenzi, ai și probleme legale când bagă vreun angajat mâinile pe unde nu trebuie. Chestia cu „produci X lei” merge pe chestii foarte simple. La o societate, în general, e mai greu să estimezi cât îți produce fiecare. Dar poți face orice gimnastică mentală pentru a justifica salarii mici. Cunosc patroni care justifică mașina scumpă pe ideea „nu pot să mă duc la întâlnire de afaceri în Logan”. Omul are șaormerie.”, a scris cineva. „Meriți faliment, care vine negreșit” ,,Patronache a găsit chatgpt”, îl ironizează alt utilizator. ,,În primul rând un business nu funcționează așa, și asta spune multe despre educația financiară a românilor. În primul rând, nu toți angajații „produc”. Tu că business ai fie un produs, fie un serviciu. Pentru produsul sau serviciul ăla ai niște costuri directe. Dacă la costurile alea directe contribuie și o parte din angajați, da, acolo poți să consideri că angajații ăia produc. Pe de alta parte ai o groază de costuri indirecte, pe care le numim SG&A, unde sunt incluse o groază de costuri, inclusiv costuri cu angajați precum contabilitate, secretari, sales, sales support etc. Ăia nu produc. Chiar dacă ăia din vânzări îți găsesc clienți și semnează contracte, tot la SG&A intra. Ei bine, ăla e un procent pe care tu îl calculezi anual și îl adaugi în prețul final al produsului sau al serviciului. Ca să rezumăm, tu, ca owner, patronache, CFO sau ce ești, te asiguri că produsele sau serviciile tale acoperă toate costurile astea, plus profit, și rămâi cu un preț competitiv pe piață, la final. Nu e ușor, dar e responsabilitatea ta. Să pui responsabilitatea asta în cârca angajaților care nu „produc” înseamnă că nu știi cum funcționează un business și meriți faliment (care vine negreșit).”, este mesajul altcuiva.