Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Apple se revoltă împotriva amenzii record de 500 de milioane de euro: Comisia Europeană merge mult prea departe
Apple a lansat un apel oficial împotriva amenzii de 500 de milioane de euro impuse de Comisia Europeană, calificând decizia drept „fără precedent” și acuzând Bruxelles-ul că depășește limitele legale în încercarea de a impune noi reguli pentru App Store. Este cel mai recent episod din conflictul tensionat dintre giganții americani ai tehnologiei și autoritățile europene. Amenda a fost aplicată în aprilie 2025, după ce anchetatorii UE au concluzionat că Apple a încălcat Digital Markets Act (DMA), împiedicând dezvoltatorii de aplicații să îndrume utilizatorii către oferte mai ieftine disponibile în afara magazinului oficial al companiei. Apple a fost obligată să elimine restricțiile tehnice și comerciale care afectau concurența și să își modifice structura comisioanelor, scrie The Guardian. Apple acuză Comisia că impune reguli neclare și dăunează dezvoltatorilor În apelul depus la Tribunalul General al Uniunii Europene – a doua cea mai înaltă instanță europeană – Apple afirmă că executivul european „merge mult prea departe” și forțează compania să adopte termeni de afaceri „confuzi”, care afectează atât dezvoltatorii, cât și utilizatorii finali. „Decizia Comisiei Europene și amenda fără precedent impusă merg mult dincolo de ceea ce prevede legea”, a declarat Apple într-un comunicat. „Comisia ne obligă să operăm magazinul nostru de aplicații într-un mod care creează haos pentru dezvoltatori și confuzie pentru consumatori.” Compania contestă, de asemenea, redefinirea termenului de „redirecționare” (steering), sugerând că autoritățile UE și-au extins ilegal competențele. În timp ce anterior se referea strict la posibilitatea dezvoltatorilor de a introduce linkuri externe, Comisia ar fi inclus acum și promovarea directă a ofertelor în interiorul aplicațiilor, ceea ce Apple consideră abuziv. Conflictul UE – giganți tech americani se adâncește Această dispută este doar una dintre multele tensiuni între Uniunea Europeană și companiile Big Tech din SUA. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a acuzat recent UE că „instituționalizează cenzura” prin regulile sale digitale, în timp ce fostul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, a vorbit despre un adevărat „război legal” dus de europeni împotriva firmelor americane, prin reglementări dure și amenzi uriașe. În același timp, negocierile pentru un acord comercial transatlantic stagnează. Donald Trump a fixat data de 9 iulie ca termen-limită pentru încheierea unei înțelegeri comerciale, amenințând cu tarife vamale de până la 50% pentru produsele UE, în lipsa unui acord. Potrivit experților, Apple încearcă să tragă de timp și să mențină cât mai mult controlul asupra ecosistemului său închis. „E mai ieftin să plătească câteva milioane în avocați decât să piardă miliarde din deschiderea App Store”, a explicat avocatul în concurență Tom Smith. În ciuda schimbărilor impuse de DMA și a revizuirii taxelor pentru dezvoltatori, Apple pare hotărâtă să-și apere modelul de afaceri până la capăt – și să-și mențină monopolul asupra „porții de intrare” în universul iPhone.
Legea mare și frumoasă a lui Trump a fost adoptată, energia verde și mașinile electrice sunt marile pierzătoare ale noii strategii fiscale
Noua lege fiscală adoptată în Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, supranumită chiar de el „big, beautiful bill”, este deja considerată una dintre cele mai controversate inițiative economice din ultimii ani. În timp ce marile corporații, industria de apărare și sectorul manufacturier american sunt favorizate de noile măsuri, energia regenerabilă și vehiculele electrice riscă să piardă teren serios, iar efectele pot ajunge până în Europa. Lovitură directă pentru energia verde și industria vehiculelor electrice Poate cea mai dureroasă lovitură dată de această lege este direcționată spre sectorul energiei regenerabile și al mobilității electrice. Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie solară, eoliană și alte forme de energie verde până în 2027. Dezvoltatorii vor fi obligați să îndeplinească cerințe stricte pentru a mai putea beneficia de facilități, ceea ce reduce dramatic competitivitatea acestora, scrie CNN. Asociația Americană pentru Energie Curată (American Clean Power Association) a criticat dur această decizie, numind-o „un pas înapoi pentru politica energetică americană”. Organizația avertizează că rezultatul va fi pierderea de locuri de muncă în sectorul verde și creșterea facturilor la energie pentru consumatori. În paralel, legea pune capăt creditelor fiscale pentru cumpărătorii de mașini electrice – de până la 7.500 de dolari – începând cu finalul lunii septembrie 2025. Aceste subvenții urmau să fie menținute până în 2032, oferind un sprijin esențial pentru tranziția către transportul electric. În lipsa lor, industria auto riscă să piardă avântul câștigat în ultimul deceniu, iar constructorii – inclusiv cei europeni care exportă în SUA – pot fi afectați indirect. Marile câștiguri: corporații, industrie grea și americanii bogați Pe de altă parte, marii câștigători ai legii sunt companiile, în special cele din industria grea și manufacturieră. Legea readuce deductibilitatea integrală a investițiilor în echipamente și fabrici încă din primul an – o măsură care fusese eliminată treptat începând din 2023. Producătorii de cipuri, în special, vor beneficia de noi stimulente pentru a construi fabrici pe teritoriul american. Și persoanele fizice cu venituri mari ies în câștig. Analiza Penn Wharton Budget Model arată că cei din top 0,1% vor avea o creștere medie anuală a venitului net de peste 290.000 de dolari, în timp ce americanii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari vor putea deduce până la 40.000 de dolari pe an din taxe locale și de stat – o relaxare temporară introdusă pentru cinci ani. Alte măsuri includ deduceri pentru angajații care primesc bacșișuri sau ore suplimentare, însă numai până la anumite plafoane și cu excluderea celor care câștigă peste 160.000 de dolari pe an. Perdanții: americanii cu venituri mici, spitalele și sustenabilitatea La polul opus se află cei cu venituri mici și medii, dar și întregul sistem de sănătate publică. Legea introduce, pentru prima dată în istorie, cerințe federale de muncă pentru beneficiarii Medicaid și SNAP (programul de alimente), iar părinții copiilor de peste 14 ani vor fi obligați să lucreze sau să participe la cursuri pentru a-și păstra beneficiile. Consecințele ar putea fi dramatice: peste 10 milioane de americani ar putea rămâne fără asigurări de sănătate până în 2034, estimează o analiză CNN pe baza previziunilor Congresului. Spitalele, mai ales cele din mediul rural, vor fi puternic afectate de lipsa compensațiilor pentru îngrijirea pacienților fără asigurare, în ciuda unui fond de urgență de 50 de miliarde de dolari, considerat insuficient. În același timp, legea ar putea adânci deficitul bugetar al SUA cu 3,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. Această presiune suplimentară asupra datoriei naționale riscă să mențină sau chiar să crească dobânzile, afectând indirect accesul la credit pentru cetățeni și firme din întreaga lume. Ce înseamnă toate acestea pentru Europa și pentru România Deși legea este americană, impactul ei se simte global. O diminuare a interesului pentru energia verde în SUA poate influența prețurile internaționale la materiale, investiții și tehnologii sustenabile. Companiile europene care exportă vehicule electrice în SUA – inclusiv modele produse în România – ar putea pierde clienți dacă stimulentele fiscale dispar. Pe de altă parte, creșterea investițiilor în industria grea americană și producția de cipuri ar putea redesena lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Iar politicile mai dure față de susținerea socială ar putea inspira sau contrasta cu abordările statelor europene, unde tranziția verde este încă susținută de fonduri publice.
Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes
Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.
Câți bani pierd toți pensionarii din România care au pensii mai mici de 3.500 lei
Una dintre măsurile propuse pentru reducerea deficitului este aceea de a se mări baza de impozitare pentru contribuțiile de sănătate (CASS). Deocamdată, contribuții la sănătate pentru pensii mai mari de 3.500 lei ar fi ultimul prag negociat de partide, dar nu este cifra finală, scrie Newsweek România. Potrivit sursei citate, aseară târziu, la Palatul Cotroceni, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat ca premier pe Ilie Bolojan (președintele PNL) au fost noi negocieri, iar subiectul CASS la pensii a fost atins din nou. În prezent, plătesc CASS doar angajații, iar pensionarii nu… indiferent de suma de bani primită la pensie. Doar că, pe viitor, s-a putea ca acest lucru să se întâmple, dar nu se știe deocamdată câți dintre pensionari vor plăti CASS? Radu Burnete, consilier prezidențial, propusese, marți, ca toți pensionarii să plătească CASS. Pensionarii cu pensie între 1.281 de lei și 3.000 de lei ar fi urmat să plătească între 30 de lei și 100 de lei. Însă, aseară, la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, s-ar fi căzut de acord ca toți pensionarii care au pensie mică să nu plătească CASS. Înainte să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan ultimele negocieri dintre partide arătau că majoritatea era de acord cu un prag de 3.500 lei la pensie de la care să se plătească CASS. Dacă va rămâne pragul de 3.500 de lei de la care să se plătească CASS, atunci formula de calcul va fi următorea: Contribuție de sănătate la pensie (CASS): 10% din diferența dintre valoarea pensiei și pragul de 3.500 de lei. Exemplu pentru o pensie de 4.000 de lei CASS la pensie de 4.000 de lei = 10% din 4.000 (valoare pensie) – 3.500 lei (prag de aplicare CASS) = 50 de lei contribuții la asigurarea de sănătate plătită de pensionarii care au pensie de 4.000 de lei. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Pavel Durov s-a hotărât ce face cu banii – Averea fondatorului Telegram, pe mâinile celor 106 copii ai săi
Pavel Durov, fondatorul aplicației Telegram, afirmă că întreaga sa avere estimată la 13,9 miliarde de dolari va fi împărțită între mai bine de 100 de copii despre care susține că i-a conceput, inclusiv prin intermediul unei clinici de fertilitate. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, antreprenorul rus Pavel Durov a anunțat că averea sa impresionantă, estimată la aproape 14 miliarde de dolari, va fi moștenită de toți copiii săi, un număr care, conform spuselor sale, depășește 100, scrie BBC. O avere împărțită la peste 100 de moștenitori Fondatorul Telegram spune că este tatăl oficial a șase copii cu trei partenere, însă, potrivit unei clinici de fertilitate la care a donat spermă în urmă cu 15 ani, ar fi fost concepuți peste 100 de copii în 12 țări. „Toți sunt copiii mei și vor avea aceleași drepturi! Nu vreau să se sfâșie între ei după moartea mea”, a declarat Durov pentru publicația franceză. În plus, el precizează că niciunul dintre acești moștenitori nu va avea acces la bani timp de 30 de ani: „Vreau să trăiască normal, să se formeze singuri, să învețe să aibă încredere în ei, să creeze, nu să depindă de un cont bancar”. Controverse și probleme legale în Franța Durov, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut nu doar pentru aplicația Telegram, care pune accent pe confidențialitate și criptare, dar și pentru poziția sa provocatoare în fața autorităților. Autoexilat și acuzat în Franța de lipsă de cooperare în combaterea criminalității online, el a fost arestat anul trecut pe un aeroport francez. Autoritățile îl suspectează că nu a moderat corespunzător conținutul de pe Telegram, permițând proliferarea traficului de droguri, a abuzurilor sexuale asupra minorilor și a fraudelor. Fondatorul Telegram neagă categoric acuzațiile și susține că sunt „complet absurde”: „Faptul că infractorii folosesc serviciul nostru de mesagerie, printre multe altele, nu înseamnă că cei care îl administrează sunt și ei infractori.” Reprezentanții Telegram au mai afirmat anterior că aplicația dispune de mecanisme adecvate de moderare. Durov mai spune că și-a redactat testamentul din motive de securitate: „Jobul meu implică riscuri, apărarea libertăților îți aduce mulți dușmani, inclusiv în statele puternice”. Aplicația Telegram depășește în prezent un miliard de utilizatori activi lunar, fiind una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din lume. Cu toate acestea, implicarea sa în scandaluri și controverse continuă să atragă atenția presei și a autorităților internaționale.
Nașul inteligenței artificiale avertizează: urmează concedieri masive, dar unele meserii sunt în siguranță
Geoffrey Hinton, numit și „nașul inteligenței artificiale” și fost expert al companiei Google, lansează un avertisment serios privind impactul revoluției tehnologice asupra pieței muncii. Potrivit acestuia, omenirea s-ar putea confrunta curând cu concedieri masive, deoarece inteligența artificială devine tot mai capabilă să execute activități anterior rezervate exclusiv oamenilor. Totuși, există profesii care vor rămâne relativ sigure în viitorul apropiat. Ce meserii sunt amenințate? Într-un interviu pentru podcastul „Diary of a CEO” și citat de Business Insider, Geoffrey Hinton a declarat că cea mai mare amenințare imediată a inteligenței artificiale o reprezintă concedierile în masă. Conform acestuia, joburile care implică activități intelectuale repetitive vor fi primele afectate. Asistenții juridici și angajații din centrele de apel sunt printre cei mai expuși riscului. „În activitățile intelectuale zilnice, inteligența artificială va înlocui pur și simplu pe toată lumea”, a subliniat Hinton, avertizând că pentru a rezista schimbării, un angajat va trebui să fie extrem de competent și dificil de înlocuit de către o mașină. Care meserii sunt protejate? Există, însă, meserii pe care inteligența artificială nu le va putea cuceri prea curând. Potrivit expertului, profesiile care necesită manipulare fizică și dexteritate manuală sunt cele mai protejate. „Va trece mult timp până când inteligența artificială va fi la fel de bună în activități fizice complexe. O alegere sigură în acest moment este să devii instalator”, a menționat Hinton. De altfel, în SUA, tinerii din generația Z au început deja să prefere meseriile manuale, renunțând treptat la joburile de birou, tocmai din cauza riscului crescut de automatizare. Sectorul medical, un alt domeniu sigur Dincolo de profesiile manuale, sectorul sănătății va rămâne o opțiune sigură pentru mulți lucrători. Geoffrey Hinton explică faptul că industria medicală are o nevoie continuă de specialiști, iar cererea pentru personal este, practic, infinită. Astfel, meseriile din domeniul sănătății vor absorbi mai ușor impactul generat de automatizare. Totuși, majoritatea industriilor nu vor avea aceeași capacitate de adaptare. În multe cazuri, lucrătorii umani vor fi sprijiniți de asistenți virtuali AI, astfel încât un singur angajat va putea face munca a zece oameni, ceea ce va duce inevitabil la reduceri masive de personal. Geoffrey Hinton. (Foto: Business Insider) Impactul social al șomajului în masă Potrivit lui Hinton, șomajul masiv generat de inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol pentru stabilitatea socială și fericirea umană. Deși susține implementarea unui venit universal de bază, acesta avertizează că simpla existență a unui sprijin financiar nu va înlocui sentimentul de scop pe care oamenii îl obțin prin muncă. În viziunea expertului, schimbarea masivă pe piața muncii a început deja să se manifeste, odată cu adoptarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale pentru activități anterior dedicate absolvenților universitari. Astfel, avertismentul lui Hinton este clar: omenirea trebuie să se pregătească rapid pentru o schimbare fundamentală a modului în care lucrăm și trăim. Această transformare radicală va redefini relația noastră cu tehnologia și munca în următorii ani.