Etichetă: BANI

Avertisment cu privire la apariția unei noi scheme piramidale de tip CARITAS. Mai bine de 100.000 de români sunt în pericol să rămână fără bani

Piața financiară din România este într-o continuă dezvoltare, iar în peisaj și-a făcut loc și o nouă platformă online de investiții, prezentată drept „revoluționară”. Însă, potrivit unui avertisment lansat de influencerul Mihai Țăranu, mai bine de 100.000 de oameni sunt în pericol să rămână fără bani și să își piardă identitatea. Mihai Țăranu susține că aplicația nu este autorizată, iar datele solicitate utilizatorilor pot fi folosite pentru fraude. „Prețurile cresc sau scad când vor ei din buton” Influencerul afirmă că platforma afișează grafice și cotații fără legătură cu piețele financiare reale. „Prețurile alea cresc sau scad când vor băieții, din buton. Sistemul nu e legat la piețele globale”, a declarat acesta, citat de Epoch Times. Conform spuselor sale, aplicația pretinde că are aproximativ 100.000 de membri, însă nu există dovezi oficiale în acest sens. Mai mult, platforma ar afișa un certificat fals, realizat în Photoshop, care ar sugera o aprobare de la Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN), din SUA, instituție care, însă, nu reglementează platformele de investiții. Riscul cel mare are legătură cu procedura de retragere a fondurilor. Practic, utilizatorilor li se solicită o fotografie a cărții de identitate și un selfie în care țin documentul în mână. „Tu, plebule, efectiv le dai unor hoți tot ce au nevoie ca să facă cu identitatea ta orice, inclusiv deschis conturi la bănci sau luat credite de la IFN”, avertizează Țăranu. Acesta explică faptul că datele pot fi suficiente pentru ca infractorii să deschidă conturi pe platforme crypto legale, să efectueze tranzacții și să retragă fonduri folosindu-se de numele victimei. „Dacă cineva are un selfie cu tine și buletinul, scamerii pot face conturi pe exchange-uri crypto legale și pot spăla/retrage bani în numele tău. După, platforma raportează la autorități și te trezești că ai de plătit taxe că ai retras crypto de sute de mii/milioane de dolari”, susține Mihai Țăranu, care insistă asupra faptului că, în astfel de situații, este aproape imposibil de demonstrat neimplicarea. Influențatorul mai atrage atenția că există și pericolul de a atrage alte persoane în această schemă. „Înțelegeți pericolul la care vă expuneți? Că nu aveți cum dovedi că nu sunteți voi în selfie-ul ăla și că nu voi ați retras banii!”, mai spune el. Precedentul „Caritas” Modelul funcționează pe principiul unei scheme Ponzi: câțiva participanți inițiali își recuperează banii, însă restul clienților pierd tot imediat ce fluxul de noi depunători se oprește. Între aprilie 1992 și august 1994, schema piramidală „Caritas” a atras aproximativ 3 milioane de români, cu promisiunea multiplicării de opt ori a sumei depuse. În momentul prăbușirii „Caritas”, pierderile totale erau estimate între 1 și 5 miliarde de dolari, iar datoriile se ridicau la circa 450 de milioane de dolari. Schema a fost inițiată de contabilul Ioan Stoica și a început la Brașov, continuând apoi la Cluj-Napoca. În scurt timp, s-a extins rapid la nivel național. RECOMANDAREA AUTORULUI: CEO Alexandru Chirilă vorbește despre modul prin care ne putem proteja de devalorizarea LEULUI. Ce reprezintă regula celor „trei portofele” Țeapa pe care o pot lua românii atunci când cumpără de pe internet. RISCURILE la care se expun O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC Atacurile cibernetice au evoluat semnificativ ca volum, tipologie și complexitate în 2024. Ce sectoare au fost lovite? DATELE oficiale ale DNSC

Ministrul Finanțelor: Nu ne mai putem permite să facem serbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară

După ce mai mulţi miniştri au reclamat lipsa banilor, Alexandru Nazare a dat asigurări că vor fi bani pentru salarii şi pensii până la sfârşitul anului. Întrebat, joi, la Antena 3 CNN, pentru ce nu va mai avea statul bani, ministrul Finanţelor a spus: „Pentru multe alte cheltuieli care pot fi evitate, care nu sunt neapărat necesare şi care, din nefericire, au ajuns un fel de obişnuinţă în ultimii ani. Pentru că făcând deficite mari în fiecare an, 9%, 8%, ne-am obişnuit să fie nişte bani la dispoziţie. Aceşti bani din nefericire, ca să fie la dispoziţie, noi trebuie să îi împrumutăm. Şi îi împrumutăm cu cele mai scumpe dobânzi din Uniunea Europeană”. El a dat şi exemple de risipă. „Nu ne mai putem permite să facem tot felul de festivaluri, tot felul de sărbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară. Nu ne mai permitem să facem investiţii care nu sunt neapărat necesare sau care nu au un factor de multiplicare atât de mare. Şi, bineînţeles, risipa. În sectorul public acest lucru a fost de multe ori exemplificat în media. Trebuie să revenim într-o zonă de prudenţă şi de echilibru. Bine, aici vorbim şi de companii de stat şi de cheltuieli din companii de stat. Pe de-o parte noi se ne chinuim să găsim cele mai bune soluţii, să scădem cheltuiele şi în acelaşi timp auzim că în Consiliul de Administraţie dintr-o companie sau alta s-au dublat, s-au triplat indemnizaţiile. Adică asta e o sfidare”, a spus Nazare. El susţine că este nevoie de un efort pentru ca România să depăşească „una dintre cele mai complicate perioade pe care noi economic le-am trăit până acum, de după Revoluţie”.

Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025

Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în  ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:  37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea

Câți bani a câștigat Jaqueline Cristian după ce s-a calificat în turul 2 la Montreal

Jaqueline Cristian (27 de ani, locul 49 WTA) a făcut senzație în primul tur al turneului WTA 1000 de la Montreal, acolo unde a făcut un meci mare și a impresionat publicul venit în arenă. Românca s-a impus în fața unei adversare mai tinere, dar care i-a dat mari emoții în primul set al întâlnirii. Câți bani a câștigat Jaqueline Cristian după ce s-a calificat în turul 2 la Montreal Concret, Jaqueline Cristian a trecut de Marina Stakusic (20 de ani, locul 142 WTA), scor 2-6, 6-2, 6-2. Sportiva din Canada i-a dat emoții româncei doar în primul set, acolo unde s-a impus convingător. Ulterior însă, Jaqueline Cristian a dominat și a închis meciul fără probleme. Chiar dacă scorul este unul liniștitor pentru fanii româncei, meciul a fost unul de lungă durată. Aproape două ore au stat pe teren Jaqueline Cristian și Marina Stakusic. Sportiva din România a avut nervii mai tari și precizie mai bună și s-a impus la capătul întâlnirii de o oră și 58 de minute. În turul 2 al turneului WTA 1000 de la Montreal, Jaqueline Cristian va avea parte de o confruntare mult mai dificilă, cel puțin pe hârtie. Ea o va întâlni pe una dintre principalele favorite ale competiției. Cehoaica Linda Noskova, care este favorita 20 a turneului, a avut primul tur liber. 35 de puncte WTA și 19.705 dolari sumă a câștigat Jaqueline Cristian pentru calificarea în turul 2 la Montreal Jaqueline Cristian, cea mai bună româncă în clasamentul WTA! Cine o urmează Vremurile în care România avea jucătoare de tenis pe primul loc în clasamentul WTA au apus, însă țara noastră continuă să aducă 3 sportive în top 100 WTA, iar tenisul rămâne unul dintre cele mai populare sporturi din România. Performanțele senzaționale reușite de Simona Halep de-a lungul timpului au inspirat generații întregi, iar mulți copii s-au apucat de tenis prin prisma rezultatelor reușite de sportiva din Constanța. Simona Halep a ocupat cu mândrie primul loc în clasamentul WTA, însă, după retragerea dublei câștigătoare de Grand Slam, România nu a mai avut jucătoare în top 10. Jaqueline Cristian este actualmente pe cea mai înaltă poziție, reprezentând țara noastră de pe locul 49 WTA. Gabriela Ruse, locul 56 WTA și Irina Begu, locul 82 WTA sunt următoarele românce din top 100. O mare speranță este Anca Alexia Todoni, care la numai 20 de ani a reușit să se claseze pe locul 115. Rămâne de văzut dacă Alexia Todoni sau o altă tânără jucătoare va reuși să egaleze succesul incredibil izbutit de Simona Halep în perioada recentă a tenisului feminin din România.

România evită căderea în junk, dar Standard & Poor’s o menține la rating negativ. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare

În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”. Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”.  Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD. Însă, agenția de evaluare financiară  menține România la calificativul „BBB-/A-3”  pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit.  Ce înseamnă Calificativul „BBB-” Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației.  Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo. România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-„ este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”. În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P). Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan FOTO – Alexandra Pandrea Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire. România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit. Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Dacă România ajunge în „junk”, vom avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari. Acest lucru poate fi evitat

AI-ul, între vis și prăbușire: de ce economia dă semne că urmează o nouă bulă

Când te gândești la tehnologia care modelează viitorul, AI-ul pare să fie cuvântul magic. Investitorii curg, companiile de top își mută toate resursele în direcția asta, iar pe bursă acțiunile legate de inteligență artificială ating cote amețitoare. Însă, potrivit unor economiști de top, tot acest entuziasm ar putea ascunde un risc serios: formarea unei bule speculative mai mari și mai periculoase decât bula dot-com din anii 2000. Economistul Torsten Slok de la Apollo Global Management avertizează că boom-ul AI este deja mai intens și mai nesustenabil decât ce s-a întâmplat cu companiile de internet în perioada premergătoare prăbușirii dot-com. Analizele sale sugerează că, în ciuda inovației, piața trăiește un episod de supraevaluare care ar putea avea consecințe serioase pentru economie și tehnologie deopotrivă. La finalul anilor ’90, companiile din zona online, de la cele de e-commerce până la furnizorii de conținut digital, atrăgeau capital într-un ritm nebun. Majoritatea nu aveau venituri solide, dar promisiunea internetului era suficientă pentru a alimenta optimismul. Totul s-a încheiat brusc în 2000, când s-a spart bula dot-com, ștergând trilioane de dolari din piață și prăbușind sute de startupuri. Torsten Slok afirmă că, în prezent, raporturile preț/câștig (P/E ratio) ale unor companii din AI – în special Nvidia, Microsoft sau Meta – sunt mai ridicate decât vârful atins în 2000. Practic, investitorii plătesc astăzi mai mult pentru fiecare dolar de profit estimat în viitor, ceea ce denotă un optimism exagerat. Indicele S&P 500, analizat la intervale de cinci ani, arată clar: vârfurile din 2020 și 2025 sunt comparabile sau chiar mai abrupte decât cel din 2000. Mai grav este că doar câteva companii contribuie masiv la aceste creșteri, creând o dependență riscantă față de un grup restrâns de giganți tech. O piață alimentată de iluzii? Un raport P/E ridicat reflectă încrederea că o companie va genera profituri mari în viitor. Dar când aceste valori ating praguri istorice, fără ca veniturile să confirme, ai toate motivele să suspectezi o bulă. În 2025, companii precum Apple, Amazon, Google (Alphabet) și Tesla conduc creșterea bursieră. Toate mizează puternic pe AI – fie că e vorba de dezvoltare de chipuri, servicii cloud, sau interfețe conversaționale. Dar veniturile generate din aceste inițiative sunt încă în stadiu incipient. Diferența dintre aceste companii și restul pieței e uriașă. Această discrepanță sugerează că investitorii s-au desprins de fundamentele economice și pariază mai degrabă pe hype decât pe rezultate. Deja vedem mișcări riscante: Microsoft a concediat 9.000 de angajați pentru a acoperi investiții de 80 de miliarde de dolari în infrastructură AI. Meta construiește centre de date în valoare de peste 60 de miliarde, în timp ce Amazon își anunță viitorul bazat pe agenți AI. Când realitatea va cere dovada: ce urmează după hype Pe termen scurt, aceste investiții pot părea justificate: AI-ul îmbunătățește productivitatea, automatizează procese și promite revoluții în sănătate, educație și comerț. Dar pe termen lung, întrebarea cheie este: câte dintre aceste companii vor reuși să transforme AI-ul într-un model de business sustenabil? Robin Li, CEO-ul Baidu, estimează că doar 1% dintre startupurile AI vor supraviețui în cazul unei prăbușiri. Asta înseamnă că, în ciuda entuziasmului, piața va trebui să se curețe de proiectele nesustenabile și să facă loc unor soluții cu impact real. Li crede că acest „șoc” ar putea aduce un echilibru necesar și ar filtra doar acele inițiative cu valoare economică palpabilă. În același timp, companii precum OpenAI dezvoltă instrumente revoluționare – de la browsere web AI până la modele conversaționale complexe. Dar dacă adoptarea pe scară largă nu vine suficient de rapid, chiar și aceste inițiative pot intra într-un impas financiar. Într-un mediu în care costurile operaționale sunt uriașe, lipsa veniturilor directe poate deveni o vulnerabilitate majoră. Concluzie: vis sau avertisment? Tehnologia AI este reală, dar entuziasmul din jurul ei poate deveni o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, oferă oportunități uriașe pentru progres. Pe de altă parte, creează o iluzie colectivă care, la un moment dat, trebuie confruntată cu realitatea. Dacă ai investiții în zona tech sau pur și simplu urmărești cu interes evoluția AI, ține minte că istoria are obiceiul să se repete. Ce a fost o dată dot-com s-ar putea numi în curând AI-com. Și, ca de obicei, cei care rămân lucizi în fața entuziasmului generalizat au cele mai mari șanse să iasă câștigători.

Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025

„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”,  „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români.  Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat  pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului  Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit

Apple se revoltă împotriva amenzii record de 500 de milioane de euro: Comisia Europeană merge mult prea departe

Apple a lansat un apel oficial împotriva amenzii de 500 de milioane de euro impuse de Comisia Europeană, calificând decizia drept „fără precedent” și acuzând Bruxelles-ul că depășește limitele legale în încercarea de a impune noi reguli pentru App Store. Este cel mai recent episod din conflictul tensionat dintre giganții americani ai tehnologiei și autoritățile europene. Amenda a fost aplicată în aprilie 2025, după ce anchetatorii UE au concluzionat că Apple a încălcat Digital Markets Act (DMA), împiedicând dezvoltatorii de aplicații să îndrume utilizatorii către oferte mai ieftine disponibile în afara magazinului oficial al companiei. Apple a fost obligată să elimine restricțiile tehnice și comerciale care afectau concurența și să își modifice structura comisioanelor, scrie The Guardian. Apple acuză Comisia că impune reguli neclare și dăunează dezvoltatorilor În apelul depus la Tribunalul General al Uniunii Europene – a doua cea mai înaltă instanță europeană – Apple afirmă că executivul european „merge mult prea departe” și forțează compania să adopte termeni de afaceri „confuzi”, care afectează atât dezvoltatorii, cât și utilizatorii finali. „Decizia Comisiei Europene și amenda fără precedent impusă merg mult dincolo de ceea ce prevede legea”, a declarat Apple într-un comunicat. „Comisia ne obligă să operăm magazinul nostru de aplicații într-un mod care creează haos pentru dezvoltatori și confuzie pentru consumatori.” Compania contestă, de asemenea, redefinirea termenului de „redirecționare” (steering), sugerând că autoritățile UE și-au extins ilegal competențele. În timp ce anterior se referea strict la posibilitatea dezvoltatorilor de a introduce linkuri externe, Comisia ar fi inclus acum și promovarea directă a ofertelor în interiorul aplicațiilor, ceea ce Apple consideră abuziv. Conflictul UE – giganți tech americani se adâncește Această dispută este doar una dintre multele tensiuni între Uniunea Europeană și companiile Big Tech din SUA. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a acuzat recent UE că „instituționalizează cenzura” prin regulile sale digitale, în timp ce fostul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, a vorbit despre un adevărat „război legal” dus de europeni împotriva firmelor americane, prin reglementări dure și amenzi uriașe. În același timp, negocierile pentru un acord comercial transatlantic stagnează. Donald Trump a fixat data de 9 iulie ca termen-limită pentru încheierea unei înțelegeri comerciale, amenințând cu tarife vamale de până la 50% pentru produsele UE, în lipsa unui acord. Potrivit experților, Apple încearcă să tragă de timp și să mențină cât mai mult controlul asupra ecosistemului său închis. „E mai ieftin să plătească câteva milioane în avocați decât să piardă miliarde din deschiderea App Store”, a explicat avocatul în concurență Tom Smith. În ciuda schimbărilor impuse de DMA și a revizuirii taxelor pentru dezvoltatori, Apple pare hotărâtă să-și apere modelul de afaceri până la capăt – și să-și mențină monopolul asupra „porții de intrare” în universul iPhone.

Legea mare și frumoasă a lui Trump a fost adoptată, energia verde și mașinile electrice sunt marile pierzătoare ale noii strategii fiscale

Noua lege fiscală adoptată în Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, supranumită chiar de el „big, beautiful bill”, este deja considerată una dintre cele mai controversate inițiative economice din ultimii ani. În timp ce marile corporații, industria de apărare și sectorul manufacturier american sunt favorizate de noile măsuri, energia regenerabilă și vehiculele electrice riscă să piardă teren serios, iar efectele pot ajunge până în Europa. Lovitură directă pentru energia verde și industria vehiculelor electrice Poate cea mai dureroasă lovitură dată de această lege este direcționată spre sectorul energiei regenerabile și al mobilității electrice. Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie solară, eoliană și alte forme de energie verde până în 2027. Dezvoltatorii vor fi obligați să îndeplinească cerințe stricte pentru a mai putea beneficia de facilități, ceea ce reduce dramatic competitivitatea acestora, scrie CNN. Asociația Americană pentru Energie Curată (American Clean Power Association) a criticat dur această decizie, numind-o „un pas înapoi pentru politica energetică americană”. Organizația avertizează că rezultatul va fi pierderea de locuri de muncă în sectorul verde și creșterea facturilor la energie pentru consumatori. În paralel, legea pune capăt creditelor fiscale pentru cumpărătorii de mașini electrice – de până la 7.500 de dolari – începând cu finalul lunii septembrie 2025. Aceste subvenții urmau să fie menținute până în 2032, oferind un sprijin esențial pentru tranziția către transportul electric. În lipsa lor, industria auto riscă să piardă avântul câștigat în ultimul deceniu, iar constructorii – inclusiv cei europeni care exportă în SUA – pot fi afectați indirect. Marile câștiguri: corporații, industrie grea și americanii bogați Pe de altă parte, marii câștigători ai legii sunt companiile, în special cele din industria grea și manufacturieră. Legea readuce deductibilitatea integrală a investițiilor în echipamente și fabrici încă din primul an – o măsură care fusese eliminată treptat începând din 2023. Producătorii de cipuri, în special, vor beneficia de noi stimulente pentru a construi fabrici pe teritoriul american. Și persoanele fizice cu venituri mari ies în câștig. Analiza Penn Wharton Budget Model arată că cei din top 0,1% vor avea o creștere medie anuală a venitului net de peste 290.000 de dolari, în timp ce americanii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari vor putea deduce până la 40.000 de dolari pe an din taxe locale și de stat – o relaxare temporară introdusă pentru cinci ani. Alte măsuri includ deduceri pentru angajații care primesc bacșișuri sau ore suplimentare, însă numai până la anumite plafoane și cu excluderea celor care câștigă peste 160.000 de dolari pe an. Perdanții: americanii cu venituri mici, spitalele și sustenabilitatea La polul opus se află cei cu venituri mici și medii, dar și întregul sistem de sănătate publică. Legea introduce, pentru prima dată în istorie, cerințe federale de muncă pentru beneficiarii Medicaid și SNAP (programul de alimente), iar părinții copiilor de peste 14 ani vor fi obligați să lucreze sau să participe la cursuri pentru a-și păstra beneficiile. Consecințele ar putea fi dramatice: peste 10 milioane de americani ar putea rămâne fără asigurări de sănătate până în 2034, estimează o analiză CNN pe baza previziunilor Congresului. Spitalele, mai ales cele din mediul rural, vor fi puternic afectate de lipsa compensațiilor pentru îngrijirea pacienților fără asigurare, în ciuda unui fond de urgență de 50 de miliarde de dolari, considerat insuficient. În același timp, legea ar putea adânci deficitul bugetar al SUA cu 3,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. Această presiune suplimentară asupra datoriei naționale riscă să mențină sau chiar să crească dobânzile, afectând indirect accesul la credit pentru cetățeni și firme din întreaga lume. Ce înseamnă toate acestea pentru Europa și pentru România Deși legea este americană, impactul ei se simte global. O diminuare a interesului pentru energia verde în SUA poate influența prețurile internaționale la materiale, investiții și tehnologii sustenabile. Companiile europene care exportă vehicule electrice în SUA – inclusiv modele produse în România – ar putea pierde clienți dacă stimulentele fiscale dispar. Pe de altă parte, creșterea investițiilor în industria grea americană și producția de cipuri ar putea redesena lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Iar politicile mai dure față de susținerea socială ar putea inspira sau contrasta cu abordările statelor europene, unde tranziția verde este încă susținută de fonduri publice.

Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes

Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.