Femeile din Generația Z pleacă de pe X în masă. Principalul motiv, misoginismul promovat de Andrew Tate, Donald Trump sau Elon Musk
Un studiu recent dezvăluie cum cultura misogină online, alimentată de influenceri și lideri politici, determină femeile tinere să renunțe la rețelele sociale. Un sondaj realizat de Amnesty International UK a arătat că 60% dintre tinerii din Generația Z consideră că liderii politici, inclusiv președintele SUA Donald Trump, sunt responsabili pentru alimentarea limbajului misogin și diviziv pe internet, scrie The Independent. Conform cercetării, comportamentu toxic, denumit „cultura ‘bro’”, este principalul factor care împinge multe femei tinere să abandoneze platformele de socializare. Sondajul, desfășurat în februarie 2025 pe un eșantion de 3.024 de tineri din Marea Britanie, a scos la iveală că influencerii controversați, precum Andrew Tate, au un rol semnificativ în răspândirea acestui tip de conținut, deși un procentaj semnificativ dintre femei l-au indicat pe Trump ca principal responsabil pentru această cultură toxică online. Un alt nume asociat cu aceste atitudini periculoase este Elon Musk, alături de politicianul britanic Nigel Farage, care sunt acuzați că au amplificat discursuri misogine prin prezența lor pe rețelele de socializare. Care este impactul asupra sănătății mintale – migrarea tinerelor de pe platformele de socializare, metodă de protecție Un alt aspect îngrijorător evidențiat de studiu este impactul negativ asupra sănătății mintale. Aproape o treime dintre respondenți (37%) au recunoscut că întâlnirea cu conținutul misogin le-a afectat starea de bine, femeile fiind semnificativ mai expuse acestui fenomen (44%) comparativ cu bărbații (28%). Aproximativ 20% dintre femeile din Generația Z au spus că au părăsit sau au evitat anumite platforme din cauza comportamentului misogin întâlnit pe acestea. Printre platformele menționate cel mai frecvent se numără X (fostul Twitter), TikTok și Instagram. Constatările vin într-un moment în care fostul manager al naționalei Angliei, Sir Gareth Southgate, atrăgea atenția asupra unui fenomen alarmant: „influențatori toxici” care manipulează tinerii bărbați, făcându-i să creadă că femeile sunt „dușmani”. Sir Gareth a vorbit despre „un vid” în căutarea direcției tinerelor generații, un gol care este adesea umplut de influenceri care încurajează succesul măsurat prin bani sau dominare. Au companiile de tehnologie vreo responsabilitate? Desigur, doar că nu se întâmplă nimic Chiara Capraro, de la Amnesty International UK, a declarat că aceste date oferă un tablou îngrijorător al lumii digitale în care tinerii sunt nevoiți să navigheze zilnic. Ea a mai spus că „ aceste companii de tehnologie trebuie să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor lor” și să adopte măsuri concrete pentru a proteja sănătatea mintală a tinerelor. Totodată, ea a subliniat că „misoginia online dăunează realității din viața de zi cu zi”, iar absența unor politici eficiente de protecție online are un impact direct asupra experienței tinerelor pe internet. În acest context, Richard Reeves, președintele unui institut american dedicat bunăstării băieților, a anunțat că lucrează la crearea unei instituții similare și în Marea Britanie, pentru a ajuta tinerii bărbați să depășească influențele negative din mediul digital și să își construiască un viitor sănătos din punct de vedere emoțional și social.
De ce sunt bărbații mai puțin sănătoși și ce soluții există
Statisticile din Regatul Unit arată că bărbații au o speranță de viață mai mică cu patru ani față de femei și prezintă un risc cu aproape 60% mai mare de a muri prematur înainte de vârsta de 75 de ani din cauza bolilor de inimă, cancerului pulmonar, bolilor hepatice și accidentelor. „Este prea ușor să dai vina pe stilul de viață al bărbaților pentru starea lor precară de sănătate, realitatea este mult mai complexă”, explică profesorul Alan White, cofondator al organizației caritabile Men’s Health Forum, citat de BBC. El subliniază că există atât cauze biologice – sistemul imunitar masculin fiind mai puțin capabil să lupte împotriva infecțiilor – cât și factori comportamentali și sociali. Pot trece ani fără ca bărbații să apeleze la un profesionist din domeniul sănătății Bărbații dezvoltă mai puțin competențele necesare pentru a discuta despre sănătatea lor și pentru a recunoaște și acționa la primele semne de boală. Spre deosebire de femei, care au contact regulat cu serviciile medicale pentru contracepție, screening și naștere, mulți bărbați pot trece ani întregi fără să consulte un profesionist din domeniul sănătății. Statutul socio-economic joacă, de asemenea, un rol important. În cele mai sărace 10% dintre zone, speranța de viață este cu 10 ani mai mică decât în cele mai bogate – o diferență mai mare decât cea observată la femei. În zonele cele mai defavorizate, un bărbat are de 3,5 ori mai multe șanse să moară înainte de vârsta de 75 de ani. Ce soluții sunt propuse Printre soluțiile propuse se numără dreptul angajaților la două ore de concediu plătit pentru controale medicale, oferirea serviciilor medicale în locurile unde lucrează bărbații cu guler albastru și programe de susținere a sănătății mintale bazate pe acțiuni și activități. „Este momentul ca bărbații să fie mai atenți la propria sănătate”, spune profesorul White. „Verificați-vă dimensiunea taliei, fiți activi, ieșiți și vorbiți cu oamenii. Profitați de orice oportunitate pentru un control medical sau screening și, dacă observați schimbări ale corpului sau ale modului în care vă gestionați problemele, cereți ajutor”.
Bărbaţii care evită controalele pentru cancerul de prostată au un risc de deces cu 45% mai mare
Cercetarea, prezentată la Congresul Asociaţiei Europene de Urologie 2025 de la Madrid, identifică o categorie de risc adesea ignorată: bărbaţii care evită programările medicale. Din cei 72.460 de bărbaţi incluşi în grupul de screening al studiului, 12.401 (17%) nu s-au prezentat la niciuna dintre sesiunile de control oferite. Aceşti bărbaţi au înregistrat un risc cu 39% mai mare de a muri din cauza cancerului de prostată în comparaţie cu cei cărora nu li s-a oferit deloc screening. Dr. Renée Leenen, autorul principal al studiului, a explicat pentru Medical News Today: „Neprezentarea poate fi cel mai important factor care împiedică implementarea cu succes a programelor de screening pentru cancerul de prostată”. Cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat cancer la bărbaţi în 112 ţări, iar prevalenţa sa este estimată să se dubleze până în 2040. Datele pe termen lung arată că screeningul PSA poate reduce riscul de deces din cauza acestei boli cu 20%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca minimum 70% din populaţie să participe la testele de screening pentru ca programele să fie eficiente, însă ratele actuale de participare sunt scăzute şi continuă să scadă.