Doliu în sportul mondial! A murit la 68 de ani
Sportul mondial este în doliu, după ce vineri, 17 aprilie 2026, legendarul baschetbalist brazilian Oscar Schmidt a încetat din viață la vârsta de 68 de ani. Participant la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, Schmidt a murit într-un spital din Sao Paulo, unde fusese internat recent cu anumite probleme medicale. A murit legendarul baschetbalist brazilian Oscar Schmidt! Sportul mondial este în doliu, după ce presa din Brazilia a anunțat, vineri, decesul legendarului baschetbalist Oscar Schmidt, participant la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, anume Moscova 1980, Los Angeles 1984, Seoul 1988, Barcelona 1992 și Atlanta 1996. Supranumit „Mâna Sfântă”, în traducere din Mao Santa, Schmidt a stabilit numeroase recorduri la nivelul baschetului și a fost apreciat de întreaga scenă internațională a acestui sport. De altfel, cluburile cu prestigiu din NBA s-au luptat mulți ani pentru a-l convinge să dea cu pixul pe un contract, însă fără succes. Revenind în prezent, Oscar Schmidt se afla de ce ceva timp într-un spital din Sao Paulo, unde a fost internat după ce i s-a făcut rău în propria casă. Din nefericire, vineri, pe 17 aprilie, presa din Brazilia a transmis că doctorii nu i-au mai putut salva viața și legendarul Oscar Schmidt s-a dus în ceruri la vârsta de 68 de ani. Cauza precisă a decesului nu a fost dezvăluită încă, însă prin intermediul unui comunicat preluat de brazilienii de la G1, familia lui Schmidt a amintit de faptul că legenda baschetului se lupta de aproximativ 15 ani cu o tumoră cerebrală. „A fost un un exemplu de determinare, curaj și dragoste pentru viață”, au transmis membrii familiei, sugerând că lupta lui Schmidt din ultimul deceniu și jumătate nu a fost tocmai ușoară. Așadar, cel mai probabil, afecțiunea medicală menționată mai sus ar fi putut avea o contribuție importantă la decesul fostului internațional brazilian. Oscar Schmidt cel mai bun marcator din istoria baschetului Asemenea lui Pele, care e cel mai bun marcator din istoria fotbalului, Oscar Schmidt a înscris cele mai multe puncte pe scena baschetului internațional, anume 49.737. Așa cum am precizat deja, el a participat cu naționala Braziliei la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, iar în anii ’80, când impresiona în tricoul Selecao, el a fost ademenit cu multiple oferte din NBA. Însă, le-a refuzat pe toate, deoarece în acea perioadă FIBA îi interzicea să mai reprezinte naționala Braziliei în cazul care accepta o propunere din cea mai importantă ligă de baschet americană. „A fost cea mai ușoară decizie pe care am luat-o vreodată în viața mea. Să joci pentru echipa națională este cel mai nobil lucru care există, e diferit. Reprezinți o țară întreagă, și asta este mult mai bine decât să joci în NBA”, declara Oscar Schmidt, în 2019, pentru agenția EFE. În cele din urmă, „Mâna Sfântă” a ajuns să evolueze și în afara Braziliei, însă nu în SUA, ci în Europa, de unde a reprezentat mai multe echipe din Italia și Spania. Cu 1.093 puncte consemnate în dreptul său, Oscar Schmidt este și cel mai bun marcator din istoria Jocurilor Olimpice. Însă, recordurile stabilite de el în baschetul mondial sunt multiple, iar cluburi precum Juve Caserta, Pavia, ambele din Italia, sau Flamengo, din Brazilia, i-au retras definitiv numărul pe care l-a purtat pe tricou. Oscar Schmidt a fost decorat cu Ordinul Olimpic în 1997, este inclus în TOP 50 cei mai mari jucători din istoria FIBA, a fost inclus în Hale of Fame-ul baschetului italian și, de asemenea, inclus în Hale of Fame-ul baschetului din SUA, chiar dacă, așa cum am menționat deja, nu a apucat să joace în NBA. „A fost cea mai dedicată persoană pe care am văzut-o”, a declarat Felipe Schmidt, fiul lui Oscar Schmidt.
Crima care a îngrozit România revine în actualitate: ucigaşul baschetbalistului de la Giurgiu a fost reabilitat!
Crima care a dus la moartea baschetbalistului Chauncey Hardy și care a îngrozit România, consemnată în octombrie 2011, tocmai a revenit în actualitate. Potrivit celor mai proaspete informații puse la dispoziție de Mediafax, Ionuț Adrian Tănăsoaia, ucigașul americanului, a fost reabilitat! Ionuț Tănăsoaia, ucigașul baschetbalistului Chauncey Hardy, poreclit Gipsy-Gypsanu, a fost reabilitat! În urmă cu mai bine de un deceniu, la data de 8 octombrie 2011, o altercație care a avut loc la clubul „Emotione” din Giurgiu a dus la apariția uneia dintre cele mai îngrozitoare crime din România. Pe scurt, baschetbalistul Chauncey Hardy, născut la Middletown, în Connecticut, SUA, dar legitimat la CSS Giurgiu, în sudul României, a primit un pumn violent în față de la Ionuț Adrian Tănăsoaia, un localnic cunoscut sub porecla de Gipsy-Gypsanu. Chauncey Hardy și-a pierdut viața în urma acelei lovituri, iar Tănăsoaia a ajuns în fața autorităților, care mai întâi l-au condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. Ulterior, în urma rejudecării, Tribunalul Giurgiu i-a mărit pedeapsa la 7 ani de detenție. Au trecut mai bine de 12 ani de la momentul condamnării definitive, consemnate în 2013, însă cazul a ieșit din nou la suprafață. Cei de la Mediafax.ro au aflat că ucigașul lui Chauncey Hardy, Ionuț Adrian Tănăsoaia, a fost reabilitat în urma unei solicitări pe care a depus-o instanței. Motivul? Avocatul său a susținut că „Gipsy-Gypsanu” s-ar fi schimbat radical pe parcursul ultimilor ani și ar fi dus „o viață conformă cu normele legii și ale conviețuirii sociale, s-a reintegrat profesional și familial și nu a mai generat niciun fel de incident de natură penală”, informează sursa citată mai sus. Nu a mai comis nicio faptă după crima groaznică din 2011 Chauncey Hardy nu a petrecut singur la clubul „Emotione” din Giurgiu, în fatidica noapte de 8 octombrie 2011. CSS Giurgiu venea după o victorie importantă bifată pe plan intern, împotriva lui Dinamo București. Însă, ceea ce trebuia să fie o sărbătoare de echipă s-a transformat în altercația fizică menționată anterior, care a culminat cu pumnul violent aplicat de Ionuț Tănăsoaia americanului Chaucey Hardy. Revenind în prezent, avocatul celui poreclit „Gipsy-Gypsanu” a mai transmis că acesta nu a mai comis nicio faptă penală după crima groaznică din 2011: „Conduita sa post penală a fost confirmată de certificatul de cazier judiciar, din care rezultă că nu a suferit alte condamnări”, a declarat avocatul lui Ionuț Tănăsoaia, în timpul pledoariei din fața comitetului de judecată, notează aceeași sursă. Câți ani de pușcărie a făcut Așa cum am precizat în debutul materialului, Ionuț Adrian Tănăsoaia a primit o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare cu executare. Din aceasta, „Gipsy-Gypsanu” a ispășit doar 4 ani și 5 luni. Ulterior a fost eliberat condiționat, cel mai probabil pe bună purtare. „Din fișa de cazier judiciar a petentului condamnat, tribunalul constată că de la data executării pedepsei până în prezent, petentul condamnat nu a mai săvârșit alte infracțiuni și nici nu s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa pentru vreo altă faptă penală”, se arată în motivarea prin care instanța a admis cererea de reabilitare a lui Ionuț Tănăsoaia.
Șeful Rapidului a schimbat costumul de președinte și a revenit pe teren. Ce obiectiv are
A lăsat poarta pentru panou și costumul de președinte pentru echipamentul de joc. Vlad Andronescu, fost portar de fotbal, la Rocar, și baschetbalist care a jucat chiar împotriva legendarului Tony Parker, a revenit pe teren la antrenamentul fetelor de la Rapid. Baschetbalistele Rapidului joacă în FIBA EuroCup Women, cu UFAB Angers, ora 19:00. Dar, sala Rapidului a avut zilele trecute un oaspete special. Nu un sponsor, nu un oficial, ci chiar președintele clubului – Vlad Andronescu (43 de ani) – care a lăsat hârtiile, telefoanele și ședințele și a revenit acolo unde s-a simțit mereu acasă: pe terenul de baschet. „A fost foarte frumos pe teren. E ceea ce mi-a plăcut întotdeauna și cred că va rămâne pasiunea mea toată viața”, zâmbește el și continuă: „M-am simțit puțin ciudat, după atâta timp, dar sala, luminile, coșul, toate fac parte din mine”. Și-a pus din nou numărul 15, același pe care îl purta în anii în care baschetul era centrul universului său: „Când eram la juniori era un coleg mai mare care purta acest număr și îmi plăcea stilul lui de joc. Așa că am rămas cu el”. Dragostea pentru baschet a început pe la 12 ani, la școala 190 din București. „Un prieten al cărui tată fusese jucător de baschet m-a întrebat dacă nu vreau să încercăm și noi un sport. Ne-am dus la sala școlii și acolo am început. Ca orice copil, făceam și fotbal în fața blocului, dar alt sport de performanță nu am făcut”, își amintește Vlad Andronescu. A urmat liceul Spiru Haret — și odată cu el, gloria micilor vedete liceene. „Era o perioadă extraordinară, cu competiții între licee, Cupa Sprite, Cupa Orange. 5.000 de oameni la Polivalentă, se dădea la televizor… Atunci am dat și primele autografe. Era o nebunie, dar frumoasă rău!”, explică fostul baschetablist. La națională a jucat contra lui Tony Parker Cea mai puternică amintire din carieră îl duce direct într-o sală plină, la un meci contra Franței, în preliminariile unui Campionat European: „Am jucat împotriva lui Tony Parker. Atunci ne-am dat seama ce înseamnă, de fapt, nivelul mare. A fost ceva special. Se simțea talentul lui în fiecare mișcare”. Acel moment a rămas o bornă. Un reper pentru ceea ce avea să urmeze mai târziu, în viața de manager. Înainte de baschet, a fost portar la fotbal Puțini știu însă că, înainte de a fi baschetbalist, Vlad Andronescu a fost… portar. „Am avut o experiență scurtă la Rocar București. Vreo șase luni, dar am fost portar. Îmi place să joc în poartă și acum, cu prietenii. La baschet, dacă trebuie să salvez o minge, mă arunc după ea fără probleme”, râde el. Poate de aceea are și astăzi reflexul de a „opri mingea” la timp — fie că e o problemă, o decizie sau un proiect. „Provocarea e foarte mare”, recunoaște. „A fost un an greu, dar frumos. Încerc să îmi ating toate obiectivele, dar mai e mult de lucru. Îmi doresc să duc Rapidul acolo unde îi este locul — între cele mai bune cluburi din România și, de ce nu, din Europa”, adaugă președintele clubului din Giulești. Pentru el, sportul și managementul se leagă natural, pentru că bachetul l-a învățat să lucreze în echipă. „Jocul de echipă dezvoltă abilități foarte bune. Faptul că am practicat sport m-a ajutat enorm — am învățat să lucrez în echipă, să am ambiție, să lupt pentru obiective. Presiunea dintr-un final de meci e similară cu cea dintr-o decizie importantă ca președinte. E același exercițiu de concentrare”, recunoaște președintele CS Rapid. Când este întrebat ce simte când intră zilnic în birou și vede emblema Rapidului, Vlad Andronescu răspunde fără ezitare: „Sigur nu e presiune. E emoție și bucurie. Să reprezinți acest club, cel mai vechi dintre cele trei mari, e o experiență unică”. Iar dacă ar fi să aleagă între o ședință tensionată și o ședință în vestiar după o înfrângere…răspunsul este simplu: „Cred că e mai greu ca antrenor, pentru că o înfrângere doare mai mult decât o ședință la club”. Obiectivul lui Vlad Andronescu: un Rapid care crește generații Când vorbește despre viitor, vocea i se schimbă ușor: devine fermă: „Mi-aș dori ca peste patru ani să se vadă rezultatele sportive și infrastructura pe care o construim. Rapid trebuie să devină unul dintre cei mai mari formatori de tineri sportivi români. De la rugby, handbal și baschet, până la atletism, box, lupte sau scrimă — vrem să formăm generații întregi”. Și, poate, din când în când, președintele să mai coboare pe parchet. Doar ca să-și amintească de ce a început totul.