Povestea turnătoriei care a realizat clopotul Catedralei Naționale. Cum a supraviețuit peste 400 de ani și s-a reinventat cu ajutorul tehnologiei
Înființată în 1599, turnătoria de clopote Grassmayr, o afacere de familie, este condusă acum de frații Johannes și Peter Grassmayr. În perioada Renașterii, la sfârșitul Evului Mediu, existau sute de turnători de clopote în Europa, în timp ce astăzi au mai rămas doar câteva pe întreg continentul. Secretul succesului familiei Grassmayr stă în tenacitatea combinată cu inovația, precum imprimarea 3D, scanarea, laserele și aplicațiile de simulare pe computer. „Anumite lucruri sunt exact așa cum erau acum 400 de ani. Dar am inovat foarte mult. Mai ales în ultimii 20 de ani, ne-am schimbat foarte mult”, a declarat Johannes Grassmayr pentru AP. Ciclul de producție pentru realizarea unui clopot durează între trei și patru luni. În trecut, curățarea și lustruirea unui clopot proaspăt turnat reprezentau 30% din timpul total de producție. În prezent, cu ajutorul uneltelor moderne, acest proces durează doar o zecime din timp. Secrete din procesul de producție Grassmayr păstrează secrete unele dintre cele mai inovatoare etape ale procesului de producție, cum ar fi o cameră specială în care clopotele sunt curățate cu un aparat de șablare de înaltă presiune, dar și aplicațiile specializate folosite pentru a calcula sunetul fiecărui clopot în parte. Chiar și cu ajutorul tehnologiei moderne, procesul de proiectare și realizare a matrițelor pentru un clopot de mari dimensiuni poate dura până la șase luni. Provocări de-a lungul secolelor Proprietarii spun că industria de fabricare a clopotelor se află sub presiune, deoarece se construiesc tot mai puține biserici, ceea ce modifică cererea de clopote. Creșterea costurilor energetice din cauza războiului din Ucraina nu ajută, iar costurile cu forța de muncă au crescut cu 30% de la pandemia din 2020. Totuși, principalul factor de cost al unui clopot nou turnat rămâne prețul materialelor. Cele mai bune clopote necesită bronz de înaltă calitate, al cărui preț era de 8 euro pe kilogram în urmă cu câțiva ani și care a ajuns acum la 23 de euro. Pentru a menține afacerea pe linia de plutire, familia s-a orientat din ce în ce mai mult către restaurarea clopotelor vechi, adesea cu ajutorul tehnologiilor moderne. Cum au ajuns clopotele Catedralei Naționale să fie fabricate în Austria Clopotele fabricate de Grassmayr se găsesc în peste 100 de țări, de la Japonia până în Statele Unite. Unul dintre cele mai mari clopote turnate aici a fost destinat Catedralei Naționale din București, România. Turnat în 2016, acesta are o înălțime de 3,3 metri și cântărește peste 25 de tone. O altă creație, cu o greutate de 15 tone, atârnă într-o biserică de pe Muntele Tabor din Israel. Patriarhia Română a încredințat însărcinarea de a turna cele șase clopote ale Catedralei Naționale firmei Grassmayr. Sfințite în 2018 Potrivit agenției de știri a Patriarhiei, Basilica, clopotul mare a fost turnat în 11 noiembrie 2016, iar celelalte cinci au fost turnate în data de 21 aprilie 2017. Greutatea însumată a celor șase clopote ale Catedralei este de 33 tone. Clopotele au ajuns în România în data de 19 mai 2017, fiind aduse de la turnătoria Grassmayr după ce au fost testate sonor și acordate. În 3 septembrie 2018, Patriarhul Daniel a săvârșit slujba de sfințire a celor șase clopote ale Catedralei Naționale, aflate la sol, iar în ziua următoare acestea au fost ridicate și montate în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 metri. Sunetul acestora poate fi auzit pe o rază de 15 km, în special la evenimentele și sărbătorile importante.
Au fost acordate premiile Regal Literar 2026. Horia Roman-Patapievici, Miguel Gane, Nichita Danilov și Eugenia Vodă, printre laureați
În urma procesului de nominalizare din cadrul ediției a VII-a, desfășurat în perioada 15 martie – 30 iunie 2026, juriul a desemnat un număr de 43 de laureați ai Premiilor Regal Literar. Numărul acestora a reflectat diversitatea domeniilor reprezentate și convingerea că valoarea autentică nu poate fi limitată la un număr restrâns de nume. Selecția laureaților a fost realizată în urma analizării a peste 150 de nominalizări, primite din partea colaboratorilor, cititorilor și instituțiilor culturale, precum și a propunerilor formulate de membrii juriului. Procesul de evaluare a avut în vedere excelența, impactul cultural, originalitatea și contribuția durabilă adusă patrimoniului intelectual românesc. Lista din acest an prezintă autori, cercetători și personalități culturale din România și Republica Moldova, precum și din spațiul internațional, ale căror lucrări și activități au marcat cultura contemporană. Premiul „Opera Omnia” Nichita Danilov – pentru contribuția sa excepțională la înnoirea și afirmarea poeziei române contemporane, devenind una dintre cele mai importante și influente voci lirice ale timpului nostru. Iulian Filip – pentru înalta slujire a culturii române din Basarabia și pentru o operă aflată sub semnul dăinuirii, prin care a apărat, cu discreție și demnitate, puterea limbii române de a păstra memoria, identitatea și speranța unui neam. Distincția „Magister Concordiae”– Acad. Ion Tighineanu (Președintele Academiei de Științe a Moldovei) – pentru excelență științifică și edificarea unității academice a românilor. Premiul „Myosotis” pentru poezie – Miguel Gane – pentru volumul „Albastru” (Editura Alice Books, 2026). Distincția Culturală Dr. Tessa Dunlop – pentru contribuția excepțională la promovarea culturii, istoriei, limbii române și identității românești în spațiul internațional, printr-un remarcabil demers de diplomație culturală și apropiere între popoare. Elena Dabija – pentru devotamentul și viziunea prin care a consacrat Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău drept un reper al eminescologiei contemporane și o veritabilă cetate a memoriei culturale românești. Floriana Jucan – pentru activitatea editorială desfășurată în publicația Q Magazine, prin realizarea de interviuri, eseuri publicistice și materiale dedicate culturii, memoriei și identității românești, cu contribuții semnificative la promovarea dialogului dintre cultură, spiritualitate și spațiul public contemporan. Distincția „Theologiae Sublimis” – Diac. asist. univ. dr. Costin-Ciprian Apintiliesei – pentru îmbogățirea literaturii românești cu opere de înaltă ținută intelectuală și pentru contribuția sa originală la aprofundarea și punerea în lumină a învățăturii și gândirii creștine fundamentale. Premiul „Dumitru Stăniloae” – Pr. Prof. Univ. Dr. Cristinel Ioja – pentru trilogia fundamentală O istorie a Dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română (2025), dedicată istoriei dogmaticii ortodoxe românești, operă de sinteză care recuperează și analizează contribuția marilor teologi români, oferind culturii naționale un reper academic și spiritual de excepție. Premiul „Iustin Filosoful” – Horia-Roman Patapievici – pentru opera prin care a îmbogățit patrimoniul cultural românesc și european, afirmând, prin erudiție, spirit creator și vocație intelectuală, valorile durabile ale culturii, libertății și demnității umane. Premiul „Ad Fontes” – Prof. univ. dr. Ioan Bolovan (membru corespondent al Academiei Române) – pentru volumul „Lumile” lui Ioan Slavici. Între „loialismul” prohabsburgic și devotamentul național. Cu Dosarele integrale de anchetare a lui Ioan Slavici (Editura Școala Ardeleană, 2025). Premiul „Tudor Vianu” – Prof. univ. dr. Corin Braga (membru corespondent al Academiei Române) – pentru opera academică prin care a îmbogățit studiile imaginarului și literatura comparată, afirmând cu originalitate prestigiul cercetării umaniste românești în spațiul internațional. Premiul „Sf. Cuv. Sofronie Saharov” – PS Ignatie Trif – pentru contribuțiile academice la aprofundarea teologiei palamite și la interpretarea teologică a evenimentelor fundamentale care au schimbat istoria lumii. Premiul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga” – PS Benedict Vesa – pentru lucrările de exegeză patristică, studiile dedicate Sfântului Isaac Sirul și tradiției siriace și siro-orientale, precum și pentru volumele de interpretare a personalităților duhovnicești contemporane și pentru reflecțiile asupra figurilor biblice și asupra vieții ascetice în spiritualitatea creștină răsăriteană. Distincția de Excelență (pentru autori) Dr. Cătălin-Ștefan Popa (cercetător științific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române) – pentru erudiția și perseverența cu care readuce în atenția lumii academice românești moștenirea siriacă și complexitatea experienței religioase orientale, integrând-o în circuitul marilor dezbateri contemporane despre memorie, identitate și spiritualitate. Adrian Alui Gheorghe – pentru contribuția de excepție la afirmarea și îmbogățirea literaturii române contemporane, printr-o operă reprezentativă de poezie, proză, eseu și publicistică, precum și pentru exemplara slujire a culturii române și a valorilor spiritului național. Premiul „Sf. Cuv. Paisie Velicicovschi” – Pr. Protos. dr. habil. Agapie Corbu – pentru volumul „De la citirea Scripturii la rugăciunea inimii. Exegeză patristică și hermeneutică biblică” (Editura Sfântul Nectarie, Arad, 2025) Premiul „Nicolae Iorga” – Prof. univ. dr. Ionuț-Alexandru Tudorie – pentru întreaga opera științifică și eseistică, dedicată studiului Bizanțului târziu și al istoriei Bisericii, cu accent pe analiza relațiilor dintre autoritatea imperială și instituția eclezială în Imperiul Bizantin, precum și pe studiile de istorie a teologiei și dialog interconfesional creștin, reflectate în lucrări publicate la edituri și în reviste academice internaționale. Premiul „Nicolae Steinhardt” – Prof. univ. dr. habil. Mihai Valentin Vladimirescu – pentru contribuția excepțională la cercetarea filologică, biblică și umanistă, precum și pentru aportul deosebit adus cunoașterii și valorificării marilor texte ale culturii universale. Premiul „Jean Boboc” – Prof. univ. dr. Sebastian Moldovan – pentru contribuția la dezvoltarea antropologiei creștine, teologiei morale și bioeticii contemporane. Premiul „Regal Cultural” Marina Constantinescu – pentru promovarea valorilor culturale românești prin dialoguri de profundă sensibilitate și rafinament, care au transformat emisiunea „Nocturne” într-un reper al televiziunii culturale românești. Eugenia Vodă – pentru contribuția excepțională la edificarea unei arhive a elitelor culturale românești prin emisiunea „Profesioniștii”, model de excelență jurnalistică și memorie culturală. Victor-Andrei Dochia – pentru contribuția remarcabilă la promovarea și documentarea evenimentelor cultural-religioase majore prin jurnalism televizat de înaltă ținută, precum și pentru rolul său de realizator, producător și moderator în promovarea dialogului dintre Biserică, cultură și spațiul public contemporan. Premiul „Regal Literar” Dr. Viorel Achim (cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române) – pentru contribuția la înnoirea istoriografiei românești prin cercetarea riguroasă a istoriei minorităților și recuperarea unor capitole sensibile ale trecutului național. Nicolae Oprea – pentru contribuția la cunoașterea, interpretarea și promovarea literaturii române. Pr. Prof. univ. emerit Ștefan Buchiu – pentru opera de