Noul ambasador SUA a vizitat trupele din Baza Mihail Kogălniceanu
Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a vizitat Baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa. Acesta l-a cunoscut şi pe locţiitorul comandantului Diviziei a 3-a Infanterie din Armata SUA, col. Timothy Gatlin. În timpul vizitei, a fost informat despre rolul strategic al bazei în securitatea regională. Ambasadorul s-a întâlnit atât cu personalul american, cât și cu cel român, dislocat la bază. Darryl Nirenberg a fost primit de mai mulţi oficiali ai Armatei SUA, dislocaţi la Kogălniceanu, cât şi de români. Vizita a avut loc în contextul împlinirii a 29 de ani de parteneriat strategic solid între SUA și România. Diplomatul a fost însoţit de atașatul pentru apărare al SUA, colonelul Robert Kammerer, de atașatul Armatei SUA, locotenent-colonelul Andrew Rember, și de purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA, Emily Zeeberg. În timpul vizitei, ambasadorul american a exprimat profunda apreciere pentru angajamentul comun față de apărarea colectivă în regiunea Mării Negre. „A fost o prioritate pentru mine să vizitez trupele noastre de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la scurt timp după sosirea mea în România. În numele președintelui Trump, sunt mândru să transmit cea mai profundă recunoștință bărbaților și femeilor care își fac datoria, în fiecare zi, pentru a menține America puternică și în siguranță”, a declarat ambasadorul Darryl Nirenberg. Ambasadorul a mulțumit României pentru găzduirea trupelor SUA și NATO, afirmând: „Contribuțiile active ale României la securitatea regională fac toate statele NATO mai puternice.” Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu rămâne un centru-cheie pentru instruirea comună, coordonarea operațională și pregătirea aliaților, reflectând cooperarea militară strânsă dintre Statele Unite, România și aliații NATO. Vizita ambasadorului Nirenberg subliniază angajamentul continuu al ambelor țări de a consolida relațiile bilaterale și de a avansa obiectivele comune de securitate, în cadrul Alianței NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI: Reprezentanții AUR s-au întâlnit cu Darryl Nirenberg, noul ambasador SUA la Bucureşti. Ce mesaj au transmis pe rețelele de socializare Primul interviu al noului ambasador SUA la București: „Parteneriatul strategic cu România nu a fost niciodată mai puternic”
Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times. Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa. Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei. Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington. După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times. În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România. Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina. De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești. Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Culisele extrădării din România a grecului care a vrut să dea mită 1 milion unui funcționar NATO
Un contract de alimentare cu combustibil a navelor militare NATO, în valoare de 9 milioane de euro, a devenit punctul de pornire al unei anchete de proporții, demarată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în coordonare cu investigatori din cadrul Departamentului Apărării al SUA – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (DCIS) și Serviciul Naval de Investigații Penale (NCIS). În urma cercetărilor, un om de afaceri grec – Manousos Bailakis – a fost reținut și acuzat că a mituit funcționari ai Agenției de sprijin și achiziții a NATO pentru a obține contractul de 9 milioane de euro. (Detalii AICI) În scenariu apare firma Global Defense Logistics, unde Manousos Bailakis este director de operațiuni, secondat de Gelasakis Ioannis, coproprietar și director executiv. (Mai multe informații AICI) Manousos Bailakis și Gelasakis Ioannis ar fi dat mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO, în schimbul influenței și acțiunilor acestuia în activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând legislația penală a SUA. În data de 11 februarie 2025, un judecător din SUA a emis pe numele lui Manousos Bailakis un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. În 21 februarie 2025, cererea de arestare provizorie a grecului, în vederea extrădării, a fost admisă de magistrații de la Curtea de Apel București (CAB). După ce a făcut contestație, Manousos Bailakis a fost plasat în arest la domiciliu. Afaceristul grec așteaptă în 26 mai decizia de extrădare în SUA, de la Curtea de Apel București. Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Gândul, avocatul din SUA al lui Manousos Bailakis a avansat mai multe discuţii cu procurorul american care anchetează cazul său, pentru a rezolva situaţia juridică a afaceristului grec. Întâlnirea avocatului lui Bailakis cu procurorii americani ar fi avut loc la jumătatea lunii mai, iar în funcție de rezultatele acesteia, va decide dacă mai păstrează sau nu opoziţia la extrădare depusă în dosarul de la Curtea de Apel București. Gândul prezintă informații în exclusivitate de la ultima hotărâre a judecătorilor, din 9 mai, când au dispus ca afaceristul grec să rămână în arest la domiciliu până când va fi luată o decizie în cazul cererii de extrădare în SUA. Arestul la domiciliu al afaceristului grec, prelungit pentru a nu se sustrage extrădării în SUA Potrivit magistraților, cererea de arestare provizorie a întrunit condiţiile art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA. „Manousos Bailakis nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege, Curtea apreciază că se impune menţinerea stării de arest la domiciliu provizoriu a persoanei urmărite”, s-a menționat în încheierea de ședință din 9 mai 2025. Motivele temeinice pentru menţinerea stării de arest la domiciliu, au mai precizat magistrații Curții de Apel București, sunt reprezentate de specificul şi de gravitatea faptelor comise, de prejudiciul de imagine cauzat alianţei NATO, precum şi de faptul că persoana solicitată este cetăţean grec şi există riscul să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare. În opinia judecătorilor, o altă măsură preventivă mai uşoară, respectiv controlul judiciar, nu poate preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate. „În baza art. 44 alin.1, art. 43 alin. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 12 alin. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, menţine măsura arestului la domiciliu provizoriu, în vederea extrădării, a persoanei urmărite Manousos Bailakis, dispusă prin încheierea din data de 06.03.2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 1121/2/2025/a1. Fixează termen la data de 26.05.2025, ora 11:00, termen până la care, dacă este cazul, persoana solicitată poate formula opoziţie la extrădare. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare, cu privire la dispoziţia de menţinere a măsurii arestului la domiciliu”, au decis magistrații CAB, în 9 mai. „Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO” Afaceristul grec a fost reținut în 21 februarie 2025 și ulterior a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării în SUA. Manousos Bailakis a făcut contestația la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), magistrații i-au admis-o, iar acesta a fost plasat în arest la domiciliu, din 6 martie 2025. Măsura a fost prelungită ulterior de judecători, ultima dată în 9 mai. În 16 aprilie 2025, SUA au transmis părții române cererea de extrădare şi documentele necesare, iar judecătorii au acordat – la solicitarea avocatului omului de afaceri grec – un termen în vederea pregătirii apărării. La ședința CAB din 9 mai, judecătorii au reținut că „Manousos Bailakis și complicele lui, Ioannis Gelasakis, sunt directori ai unei corporații românești, Global Defense Logistics, care oferă, printre altele, servicii de întreținere a navelor la nivel mondial”. „Manousos Bailakis este directorul de operațiuni al companiei Global Defense Logistics. Gelasakis este coproprietar și director executiv al companiei Global Defense Logistics. Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite. NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. NSPA angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru», prin care contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Aceste servicii sunt cunoscute sub denumirea colectivă de servicii de întreținere a navelor”, se arată în