90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în junk
Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor. Loading … Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk” Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027. „România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor. „BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”, România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”. Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026 Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. „A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare. Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. „România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare. Criza politică, principala cauză a instabilității economice Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România, după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament. Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR. „Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul. Urmează evaluarea Moody’s Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. „Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare. Știre în curs de actualizare