Biroul Electoral Municipal a anunţat. Alegerile parţiale se vor încheia la ora 21.00 fix, fără posibilitatea de prelungire
Alegerile parţiale de la Capitală se vor încheia la ora 21.00, fără posibilitatea de prelungire. Anunţul a fost făcut de Biroul Electoral Municipal. Votul pentru alegerea primarului Municipiului Bucureşti nu se va prelungi şi de data aceasta, şi se va încheia strict la ora 21.00. „Biroul Electoral de Circumscripţie Nr. 42 – Municipiul Bucureşti reaminteşte faptul că, la alegerile locale parţiale pentru primarul general al municipiului Bucureşti din data de 7 decembrie 2025, votarea se închide la ora 21.00, fără posibilitatea prelungirii votării”, se arată în comunicatul emis duminică de instituție. Duminică, 7 decembrie 2025, bucureștenii merg la vot pentru a alege noul primar general al Capitalei, în cadrul alegerilor locale parțiale. RECOMANDAREA AUTORULUI: CLIMĂ Când vine iarna secolului în Europa. Meteorologii avertizează că vor fi perioade de ger provocate de vortexul polar 15:47 EXTERNE Friedrich Merz, omul care nu acceptă insulte. Cancelarul Germaniei a depus sute de plângeri penale pentru insultele primite online 15:39 🚨 Prezența la vot începe să crească. 20% din bucureșteni au ales până la această oră. Zeci de incidente la urne 🚨 Alegeri locale parțiale. Marcel Ciolacu candidează la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Peste 50.000 de persoane au votat deja
BEC București declară ilegal clipul filmat la Palatul Cotroceni cu Nicușor Dan, Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu. BEC cere stergerea acestuia
Potrivit deciziei, materialul are caracter electoral și a fost realizat într-un spațiu instituțional al statului, cu implicarea președintelui în favoarea unui candidat. Clipul a fost inițial publicat pe rețelele de socializare de Vlad Voiculescu, fiind ulterior redistribuit de USR și de lideri ai formațiunii. Videoul a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei. Biroul Electoral de Circumscripție București a considerat clipul drept mesaj cu caracter electoral. Totodată, utilizarea Palatului Cotroceni – sediul Președinției României – ca fundal pentru un mesaj cu miză electorală a fost considerată o încălcare a regulilor privind folosirea resurselor publice în campaniile electorale. În înregistrarea distribuită online, Nicușor Dan, Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru presupusa lipsă de sprijin, în perioada 2020–2022, în ceea ce privește suspendarea abuzurilor urbanistice din Capitală. Conținutul clipului a fost calificat de BEC drept mesaj cu caracter electoral, cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, acolo unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. În urma deciziei, înregistrarea urmează să fie eliminată de pe rețelele sociale și din mediul online.
Protestatarii simpatizanți ai lui Georgescu, acuzați de ultraj, au fost trimiși în judecată
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, vineri, trimiterea în judecată a 19 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice. În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut că, „în noaptea de 9-10 martie 2025, inculpații au participat la protestul spontan desfășurat în fața sediului Biroului Electoral Central, împrejurare în care au aruncat cu obiecte contondente în direcția forțelor de ordine, unele dintre aceste obiecte lovindu-i pe jandarmii din dispozitiv, au răsturnat și degradat autovehiculul aparținând unui post de televiziune, iar prin aceste violențe au tulburat ordinea și liniștea publică”. Probele au stabilit că 10 inculpați au comis infracțiuni de ultraj față de jandarmi, din care trei au comis și infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui postul de televiziune; cinci inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panuri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi; iar patru inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune. În urma violențelor exercitate fată de forțele de ordine desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, au fost răniți 10 jandarmi. „Prin toate acțiunile inculpaților, a fost tulburată ordinea și liniștea publică în zona centrului istoric al municipiului București. Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente. Protestul izbucnit în 9 martie în Capitală, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.
S-a încheiat campania pentru alegerile prezidențiale 2025
Începând cu momentul încheierii campaniei, legislația interzice orice formă de propagandă electorală, inclusiv: afișarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea și/sau difuzarea de materiale publicitare politice de orice tip care se referă la aceste alegeri; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegeri, în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiți candidați; transmiterea către utilizatori a mesajelor de tip text sau audio-video prin care se urmărește influențarea opțiunii privind exercitarea dreptului de vot; acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii și recompense de orice fel pentru participarea la vot sau pentru manifestarea unei anumite opțiuni de vot. Cei care încalcă aceste reguli riscă sancțiuni între 1.000 și 2.500 de lei, potrivit Legii 370/2004 și pot fi sancționați de Poliția Română, Jandarmerie, Poliția de Frontieră sau Poliția Locală. În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională a României și se va încheia pe 17 mai, la ora 07:00, fiind aplicabile regulile prevăzute în Hotărârea AEP nr. 9/2025. Mai multe reguli cu privire la desfășurarea campaniei electorale au fost stabilite prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 54D/26.03.2025, privind unele măsuri pentru buna desfășurare a campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, document care poate fi consultat AICI. Alegerile prezidențiale 2025 au loc duminică, de la ora 07:00 la ora 21:00, în 18.979 de secții de votare din țară. Românii care la aceste alegeri prezidențiale se află în străinătate au putut vota începând de vineri. Votul în cele 965 de secții din diaspora se încheie duminică, la 21:00, ora României. Sursa foto: Profimedia CITEȘTE ȘI: Alegeri PREZIDENȚIALE 2025. Tot ce trebuie să știi despre candidați și ordinea pe buletinele de vot. Unde și cum votezi la primul tur A început votarea în străinătate la primul tur al alegerilor PREZIDENȚIALE 2025. Prima secție deschisă este în Auckland, Noua Zeelandă Cine poate solicita URNA MOBILĂ la alegerile prezidențiale 2025 și ce documente sunt necesare. Termenul limită pentru depunerea cererii Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Toni Neacșu: Înalta Curte nu are timp să ia o decizie până pe 4 mai
În cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, avocatul Toni Neacșu a oferit o analiză asupra implicațiilor juridice ale unei hotărâri judecătorești recente și a reacției Biroului Electoral Central (BEC), în contextul alegerilor programate pentru 4 și 18 mai. În opinia avocatului, calendarul procedural face improbabilă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție înainte de primul tur al scrutinului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Neacșu: „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte” Potrivit avocatului Neacșu, exista o hotărâre judecătorească ce ar fi trebuit să producă efecte, inclusiv suspendarea anumitor operațiuni electorale. „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte… legea spune că în această situație toată lumea ar trebui să respecte această suspendare. Suspendarea vizează practic numai punctul doi din hotărârea de anul trecut a Curții Constituționale, care se referă la organizarea unui nou proces electoral de la zero”, a explicat Neacșu. Acesta a menționat că, în opinia sa, Biroului Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să ia act de această hotărâre și să suspende acțiunile pregătitoare pentru alegeri. „Înțeleg că BEC-ul l-a luat în discuție… a decis să nu respecte niciun fel această hotărâre și să meargă mai departe.”, a adăugat el. Neacșu: „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai” Avocatul și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei decizii rapide a Înaltei Curți. „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai. Și anume, această hotărâre înainte să plece la Înalta Curte, trebuie să fie motivată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești”, a punctat Neacșu. El a subliniat că termenul legal pentru motivarea hotărârii este de până la 30 de zile. „Ori, dacă această hotărâre nu va fi motivată, să spunem mai devreme de o săptămână, este evident că ajungem deja cel puțin la primul tur. Rămâneți amândoi, să știți că e de 30 de zile. Domnul judecător poate să-și ia cât dorește din aceste 30 de zile.” Improbabilitatea unei Decizii a Înaltei Curți înainte de 4 Mai În concluzie, opinia lui Toni Neacșu este că, având în vedere termenul de motivare a hotărârii de către Curtea de Apel Ploiești, este puțin probabil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să poată emite o decizie relevantă înainte de data de 4 mai, primul tur al alegerilor. Această perspectivă adaugă un element de incertitudine asupra desfășurării procesului electoral. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Nicuşor Dan: „BEC s-a transformat în Biroul Electoral al Cenzurii libertăţii de exprimare”
Nicuşor Dan acuză, luni seară, Biroul Electoral Central că s-a transformat ”în Biroul Electoral al Cenzurii libertăţii de exprimare”. ”Prin mai multe decizii din ultimele zile BEC s-a transformat în Biroul Electoral al Cenzurii libertăţii de exprimare. Peste 150 de cetăţeni români neafiliaţi politic, care au scris opinii în limitele libertăţii de exprimare despre candidaţii la prezidenţiale, au primit decizii prin care postările lor au fost şterse de pe marile reţele de socializare”, a scris, luni seară, pe Facebook, Nicuşor Dan. Dan susţine că, în acelaşi timp, Marcel Ciolacu face campanie pentru Crin Antonescu, fără a respecta legislaţia. ”Marcel Ciolacu, prim-ministru, actor politic, susţinător şi finanţator prin partidul pe care îl conduce al candidatului Crin Antonescu, are voie să scrie despre mine făcând explicit campanie electorală candidatului coaliţiei fără menţiunile obligatorii impuse de AEP la finalul postărilor sale. Menţiuni obligatorii adoptate de guvernul condus tot de Marcel Ciolacu”, a mai scris Dan. Potrivit acestuia, ”interpretările BEC în ambele situaţii, şi în ceea ce priveşte simpli cetăţeni cât şi în ceea ce-l priveşte pe şeful PSD Marcel Ciolacu, sunt eronate şi periculoase pentru că se folosesc măsuri diferite”. ”Aici nici nu mai este vorba despre candidatura mea ci despre restrângerea libertăţilor democratice ale fiecărui cetăţean căruia îi este interzisă opinia politică. Unii devin mai egali decât alţii în ceea ce priveşte libertatea de exprimare aşa că întreb din nou BEC-ul. De la ce funcţie în sus are un cetăţean dreptul la liberă exprimare?”, a mai transmis Nicuşor Dan. Biroul Electoral Central a decis, sâmbătă, în şedinţă, că atât timp cât USR are un candidat care participă în competiţia electorală, în primul tur de scrutin, formaţiunea nu poate face campanie electorală, de niciun fel, unui alt candidat care participă la acelaşi proces electoral. BEC a mai dispus înlăturarea unor materiale de propagandă ale USR pentru Nicuşor Dan, de pe o platformă. Citiți și: Elena Lasconi: „Nicuşor Dan e sensibil, dar e într-o mare eroare”/„Doamne fereşte să se anuleze din nou alegerile, ar fi îngrozitor” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
BEC stabilește sâmbătă ordinea candidaților pe buletinele de VOT la prezidențiale. Cine a rămas în cursa pentru Cotroceni?
Biroul Electoral Central (BEC) va stabili sâmbătă, 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea în care cei 11 candidați rămași în cursă vor apărea pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale din luna mai. Evenimentul va avea loc începând cu ora 13.00, la sediul BEC din strada Eugeniu Carada nr. 1. Potrivit unui comunicat oficial, „la tragerea la sorți pot participa candidații sau reprezentanții acestora”. Joi, BEC a confirmat oficial lista finală a candidaților, după ce au fost verificate și validate toate dosarele depuse. Pe buletinul de vot se vor regăsi următorii candidați: Nicușor-Daniel Dan – candidat independent George Crin Laurențiu Antonescu – Alianța Electorală România Înainte Victor Viorel Ponta – candidat independent Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România Cristian Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român Marcela Lavinia Șandru – Partidul Umanist Social Liberal George Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor John-Ion Banu-Muscel – candidat independent Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale Petru Daniel Funeriu – candidat independent Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie Alegerile prezidențiale vor avea loc în două tururi, programate pe 4 mai și 18 mai. Sursa colaj: Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele