Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
De ce China a executat rapid 11 persoane și plănuiește și alte execuții
Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză. China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC. Patru clanuri, un oraș de frontieră și o economie a fraudei Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80. Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”. Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP. Tortura era „de rutină” În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi. Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing. Punctul de ruptură: Crouching Tiger Villa și ofensiva din 2023 Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze. În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă. Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat. Urmează alte execuții, în timp ce frauda se mută Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile. Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum. În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați. Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.
Cum răspunde Uniunea Europeană la dominația Chinei pe piața magneților produși din pământuri rare
Uniunea Europeană apasă pedala de accelerație din 2026 în procesul de reciclare al magneților ca să reducă dependența de importuri și să consolideze oferta internă. În prezent, UE importă peste 98% din necesarul de magneți esențiali pentru produse precum vehicule electrice, turbine eoliene sau avioane de vânătoare. China controlează peste 90% din capacitatea de procesare a mai multor materiale critice pentru tranziția verde, inclusiv grafit și mangan, motiv pentru care Bruxelles-ul a anunțat că în 2026 va propune restricționarea exporturilor de magneți în așa fel încât aceștia să poată fi reciclați pentru a acoperi o cincime din cerere. „Există o strategie chineză de a monopoliza piața. Securitatea economică a devenit o provocare globală dar, când vine vorba de mineralele rare, avem un anumit număr de dependențe, în funcție de resursă față de China într-o mare măsură”, a declarat comisarul UE pentru piața internă, Stephane Sejourne. Mișcarea Uniunii Europene vine în contextul în care China a impus o serie de restricții la export la începutul acestui an și semnalează un impuls industrial strategic care va remodela prioritățile de investiții, comerț și politici în întreaga Europă. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat un plan de măsuri pentru reducerea dependenței blocului comunitar de aprovizionare cu pământuri rare din China, vizând producția rafinarea, reciclarea și achizițiile colective. Oficialii de la Bruxelles au atras atenția de mai mult timp că, indiferent de cât de multe măsuri de siguranță ar introduce pentru a reduce dependența de China, furnizorii industriali vor continua să achiziționeze de aici deoarece prețurile sunt mai mici decât în țări precum Chile, Brazilia, Australia sau Canada. Care e planul Comisiei Europene ca să reducă dependența Anul următor Comisia Europeană va aloca aproape 3 miliarde de euro pentru a finanța proiecte strategice în extracția, rafinarea și reciclarea acestor minerale și metale, esențiale pentru mai multe sectoare din Europa. Planul stabilește o strategie multilaterală de a stimula capacitatea internă de extracție și prelucrare, de a accelera reciclarea magneților și a electronicelor, de a stabili achiziții comune la nivelul Uniunii Europene și de a crea noi parteneriate cu furnizori. Practic, strategia UE prevede crearea unui hub european pentru materialele critice, restricții asupra exporturilor de fier vechi din aluminiu și cupru în 2026, dar și o platformă de tranzacționare. Cursa este contracronometru pentru că Beijingul a amenințat că impune controale extinse asupra exporturilor globale de pământuri rare și se folosește de dominația sa în acest sector pentru a-și atinge obiectivele geopolitice. Europa importă 18.000 de tone de magneți pe an din China De asemenea, Uniunea Europeană spune că va acorda prioritate reciclării mineritului urban pentru a recupera materiile rare din produsele aflate la sfârșitul ciclului de viață și propune un mecanism de achiziții comune care vizează îmbunătățirea puterii de negociere și reducerea volatilității prețurilor pentru statele membre UE. Ca să arate cât de mare este dependența de Beijing, oficialii UE au arătat că blocul comunitar cumpără aproximativ 20.000 de tone de magneți permanenți pe an care sunt folosiți de la frigidere, la aparatele RMN. Aproximativ 17.000-18.00 de tone provin din China, în timp ce doar 1.000 sunt produse în Uniunea Europeană, iar restul provin din alte țări. Analiștii și directorii din industrie cred că majorarea producției și a prelucrării nu va fi nici rapidă, nici ieftină. Deschiderea de mine noi, construirea de rafinării și instalații de fabricare a magneților necesită timp pentru autorizare, au nevoie de evaluări complexe de mediu și cheltuieli de capital substanțiale. Din punct de vedere al consecințelor economice, Europa s-ar putea confrunta cu costuri de producție mai mari dacă relocarea și regulile de mediu mai stricte vor crește cheltuielile de producție. Pentru producătorii auto europeni și contractorii de apărare, perspectiva unui acces mai stabil la magneți și metale critice este binevenită. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake China îi cere Ursulei von der Leyen „să trateze problema pământurilor rare cu prudență“. Declaraţiile preşedintei CE care au deranjat Beijingul
China amenință Londra cu consecințe, după ce guvernul Starmer a amânat decizia de construcție a super-ambasadei sale
Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Lin Jian, acuză Marea Britanie de faptul că „nu ia în considerare spiritul contractual”, după ce aceasta a întârziat aprobarea construirii a ceea ce are să fie cea mai mare ambasadă din Europa. Vineri, guvernul britanic a amânat luarea unei decizii privind construirea așa-numitei „super-ambasade” la Londra, lucru care a declanșat un val de critici din partea Partidului Comunist Chinez, după cum relatează Politico. Marea Britanie va „suporta toate consecințele” dacă autorizația de construire pentru Ambasada Chinei de 20.000 de metri pătrați, aflată lângă Turnul Londrei, va fi refuzată, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian. Îngrijorări de securitate Beijingul a achiziționat terenul pentru ambasada planificată pentru 255 de milioane de lire sterline în 2018. Secretarul pentru comunități din Marea Britanie, Steve Reed, trebuie să ia o decizie finală de a aproba sau respinge cererea de construire, care s-a dovedit a fi profund controversată în rândul susținătorilor Chinei din Parlamentul britanic. Au fost ridicate îngrijorări semnificative legate de securitate din cauza proximității amplasamentului față de cablurile care transportă comunicații către districtul financiar al orașului Londra și a refuzului Beijingului de a prezenta autorităților britanice planuri complete de amenajare internă. Marea Britanie a amânat săptămâna aceasta termenul limită pentru o decizie finală privind clădirea de la 21 octombrie la 10 decembrie, provocând „o îngrijorare profundă și o nemulțumire puternică” din partea Beijingului. China „a dat dovadă de cea mai mare sinceritate și răbdare” Lin a declarat vineri, într-o conferință de presă din China, că țara sa a dat dovadă de „cea mai mare sinceritate și răbdare” în timpul discuțiilor privind amplasamentul și a acuzat Marea Britanie că „nu respectă spiritul contractual, acționând cu rea-credință și fără integritate”. O decizie trebuia inițial luată până pe 9 septembrie, după ce miniștrii au preluat controlul asupra cererii de la Consiliul Tower Hamlets din Londra, aceasta fiind a doua amânare a guvernului britanic. Amânarea vine într-o săptămână deosebit de sensibilă pentru relațiile dintre Regatul Unit și China. Prim-ministrul Keir Starmer s-a confruntat cu presiuni din cauza eșecului urmăririi penale a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Chinei. Lin a cerut Marii Britanii „să își îndeplinească imediat obligațiile și să își onoreze angajamentele… altfel partea britanică va suporta toate consecințele”.
Taiwanul este devastat de ploi, decese și mii de evacuați. Alertă maximă de inundații și în Beijing
În Taiwan, peste 2,6 metri de precipitații – mai mult decât media anuală – au căzut în doar o săptămână în regiunile muntoase din sud, provocând alunecări de teren și inundații care au afectat grav infrastructura și locuințele, notează Reuters. Trei persoane sunt în continuare dispărute, iar 77 au fost rănite. Peste 2.000 de persoane sunt încă blocate în zonele montane ale județelor Kaohsiung și Pingtung. Premierul taiwanez Cho Jung-tai a declarat că guvernul va propune un buget special pentru operațiunile de ajutor. „Este cea mai amplă evacuare din ultimii 10 ani”, a declarat primarul orașului Kaohsiung, avertizând populația să nu urce în munți. În paralel, autoritățile din Beijing au plasat luni șase din cele 16 districte – toate aflate în zone deluroase – sub alertă roșie de ploi abundente, așteptându-se până la 200 mm de precipitații în doar șase ore. Orașul, cu o populație de 22 de milioane de locuitori, are o medie anuală de precipitații de aproximativ 600 mm. După moartea a cel puțin 44 de persoane în iulie, dintre care multe au fost surprinse de viituri într-un cămin din districtul Miyun, autoritățile chineze au recunoscut deficiențe în planurile de intervenție în caz de fenomene meteorologice extreme. Topografia Beijingului, cu munți în vest și nord, creează un efect de „capcană” pentru umezeală, amplificând riscul de inundații și alunecări de teren.