Aeroportul din Vilnius a fost închis din nou din cauza baloanelor meteorologice
Aeroportul internațional din Vilnius a fost închis temporar joi, după ce baloane meteorologice au fost observate zburând în apropierea spațiului aerian al Capitalei, fiind al șaselea incident de acest fel din luna octombrie, relatează Reuters. Printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare, aeroportul din Vilnius a anunțat: „Conform informațiilor preliminare, decizia de restricționare a spațiului aerian a fost luată din cauza unui balon (sau a unor baloane) care zburau în direcția aeroportului din Vilnius”. Guvernul lituanian susține că baloanele sunt folosite de contrabandiști pentru transportul ilegal de țigări peste graniță, dar acuză și regimul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko că nu ia măsuri pentru a opri fenomenul. „Acte de război-hibrid” Incidentul de joi este cel de-al șaselea din luna octombrie care întrerupe traficul aerian. Autoritățile lituaniene au decis să închidă mai multe puncte de trecere a frontierei cu Belarus. Măsura va rămâne în vigoare până la 30 noiembrie, însă vor exista câteva excepții: diplomații, cetățenii Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, persoanele aflate în tranzit către enclava rusă Kaliningrad și străinii care dețin vize umanitare eliberate de Lituania. Prim Ministra, Inga Ruginienė a calificat acestea acte drept „război hibrid”, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas a emis miercuri un comunicat de presă prin care „condamnă cu fermitate acțiunile persistente și provocatoare ale Belarusului. Aceste baloane nu sunt doar instrumente de contrabandă, ci fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, care include și sprijinirea migrației ilegale de către stat”.
Lituania închide aeroporturile și punctele de frontieră cu Belarus pentru a doua noapte la rând după încălcări ale spațiului aerian cu baloane de contrabandă
Lituania a închis din nou principalele puncte de trecere a frontierei cu Belarus și a suspendat traficul aerian în urma unor noi incursiuni cu „baloane de contrabandă” lansate de pe teritoriul belarus spre Lituania, scrie The Kyiv Independent. Oficialii au confirmat că acesta este al doilea incident în 24 de ore și a patra astfel de încălcare într-o lună, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate națională. Închideri ale granițelor și perturbări în aeroporturi Traficul aerian pe Aeroportul Vilnius a fost suspendat până în primele ore ale dimineții, în linie cu închiderile anterioare ale aeroporturilor Vilnius și Kaunas după observarea unor baloane ce traversau frontiera. Măsura a afectat călătorii, deoarece autoritățile au anunțat că granițele și spațiul aerian vor rămâne închise temporar în timp ce răspund obiectelor suspecte care se apropiau din Belarus. Premierul Inga Ruginiene a declarat că un grup mare de baloane care transportau contrabandă a provocat cele mai recente închideri, forțând serviciile de securitate să oprească din nou zborurile peste noapte. Răspunsul privind securitatea națională Lituania a închis punctele de trecere ale frontierei Salcininkai și Medininkai din motive de securitate și va reevalua măsurile de protecție în cadrul următoarelor ședințe ale Comisiei de Securitate Națională. Oficialii au subliniat că măsurile urmează multiple incidente implicând baloane cu țigări de contrabandă, ce prezintă potențiale riscuri pentru aviația civilă și operațiunile de monitorizare a frontierei. Ruginiene a evidențiat nevoia de vigilență continuă, întrucât Lituania se confruntă cu amenințări hibride tot mai mari care exploatează vulnerabilitățile de-a lungul unei frontiere extinse cu Belarus. Context european mai larg Incidentele se adaugă unui tipar îngrijorător în Europa în ultimele luni, alimentând temerile că operațiuni sub acoperire pot viza infrastructura fără avertisment. Aeroporturile din München, Oslo și Copenhaga au suferit întreruperi scurte din cauza unor presupuse drone, declanșând alerte mai ample în rândul membrilor NATO, pe fondul creșterii încălcărilor spațiului aerian. Polonia și România au raportat de asemenea încălcări ale spațiului aerian de drone rusești, intensificând temerile că aliații Moscovei ar putea coordona activități destabilizatoare dincolo de linia frontului din Ucraina. Belarusul, condus din 1994 de Aleksandr Lukașenko și aliniat Moscovei, continuă să susțină războiul Rusiei, în timp ce tensiunile cresc de-a lungul frontierei de 680 de kilometri.
Rusia cere Poloniei să redeschidă frontiera cu Belarus. Varșovia menține închiderea din motive de securitate
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a calificat măsura drept „un pas conflictual” și „o escaladare a tensiunilor în centrul Europei”. Zaharova a avertizat că decizia Poloniei va afecta grav partenerii comerciali care utilizează această rută. Oficialul rus a susținut că închiderea graniței „încalcă normele umanitare și libertatea de circulație”, afectând locuitorii regiunilor de frontieră care aveau legături familiale și sociale tradiționale. Moscova a transmis un apel direct către Varșovia pentru a reconsidera cât mai curând decizia, scrie polsatnews.pl. Polonia menține închiderea frontierei cu Belarus pe fondul exercițiilor militare „Zapad-2025” Pe de altă parte, Ministerul de Interne și Administrație din Polonia a subliniat că închiderea frontierei cu Belarus este o măsură de securitate legată de manevrele militare belaruso-ruse „Zapad-2025”. Suspendarea traficului se aplică atât transportului rutier, cât și trenurilor de marfă, iar reluarea circulației va fi posibilă doar după încheierea exercițiilor. Autoritățile poloneze au explicat că închiderea frontierei va permite concentrarea resurselor asupra combaterii migrației ilegale și a riscului de infiltrare a unor persoane cu posibile legături teroriste sau activități de sabotaj. Polonia introduce și restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina În paralel, Polonia a introdus restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina, după ce mai multe drone au pătruns în spațiul său aerian. Agenția Poloneză de Navigație Aeriană a instituit zona restricționată EP R129, unde zborurile civile sunt interzise în mare parte. Interdicțiile vor rămâne valabile până pe 9 decembrie 2025. Ministerul rus al Apărării a confirmat recent atacuri cu drone asupra obiectivelor militare din vestul Ucrainei, dar a precizat că Polonia nu a fost vizată.
Fost ofițer SIS cercetat pentru trădare pentru că a transmis informații secrete către Belarus
Procurorii DIICOT și polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate au pus în aplicare, luni, un mandat de aducere emis pe numele unui bărbat de 47 de ani, cercetat pentru trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi furnizat date condifențiale unor ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat (KGB al Republicii Belarus), în condiții care puneau în pericol securitatea națională a României. Din probe reiese să între 2024 și 2025 suspectul, fost înalt funcționar al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu agenți ai KGB din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile de spionaj prestate. „Ancheta, desfășurată sub egida EUROJUST, a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, precum și de sprijinul procurorilor din Ungaria, Cehia și Republica Moldova. Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție,” se arată într-un comunicat transmis de DIICOT. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: „Este cea mai TRISTĂ primă zi de școală din ultimii zeci de ani” PSD propune EXCEPTAREA mamelor aflate în concediu de creștere a copilului de la plata CASS Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Exercițiile militare Rusia-Belarus vor include racheta hipersonică Oreșnik
Viktor Khrenin, ministrul Apărării din Belarus, a declarat jurnaliștilor din Minsk că belarușii vor colabora cu rușii privind utilizarea rachetei Oreșnik, precum și a armelor nucleare, în timpul exercițiilor militare, scrie Reuters. Exercițiile militare comune, numite Zapad-2025, se vor desfășura în Belarus în perioada 12-16 septembrie. „Acesta este un element important al descurajării noastre strategice. Așa cum cere șeful statului, trebuie să fim pregătiți pentru orice. (…) Vedem situația de la granițele noastre occidentale și nordice și nu putem privi cu calm militarizarea și activitatea militară. Ne demonstrăm deschiderea, dar trebuie să fim mereu pregătiți”, a declarat Khrenin, notează agenția Belta. Comentariile oficialului din Belarus vin cu două zile înainte de întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în Alaska, pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Racheta Oreșnik a intrat în dotarea armatei ruse Recent, Vladimir Putin a anunțat că racheta Oreșnik a intrat în producție în serie și a fost livrat forțelor armate ruse. În plus, liderul de la Kremlin a declarat că armata a selectat deja locurile de desfășurare din Belarus pentru racheta balistică hipersonică Oreșnik, lucru ce se va întâmpla chiar în acest an. Racheta Oreșnik a fost pentru prima dată folosită de Moscova în noiembrie 2024, atunci când a atacat orașul Dnipro. Oreșnik poate transporta focoase convenționale sau nucleare și are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în toată Europa. De asemenea, întrucât racheta are o viteză de „2,5-3 kilometri pe secundă”, este nedetectabilă pentru apărarea antiaeriană a inamicului.
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ucraineancă, pusă sub acuzare în Polonia pentru complot cu bombă. Țara care se află în spatele atacurilor de spionaj
Agenția de Securitate Internă din Polonia a precizat luni că o femeie de origine ucraineană a fost pusă sub acuzare. Femeia, care se numește Kristina S, este suspectată de complicitate în cauzarea unui pericol imediat de explozie. Femeia, a cărei vârstă nu a fost făcută publică de anchetatori, riscă până la opt ani de închisoare, dacă va fi găsită vinovată. Potrivit anchetatorilor, în iulie 2024, ea ar fi trimis un colet exploziv prin intermediul unei firme de curierat. Pachetul conținea „explozibili sub formă de nitroglicol, precum și fitile electrice ascunse de uz militar, un dispozitiv de inițiere, un termos metalic cu un insert de încărcătură modelată și aluminiu pulverizat”, au precizat anchetatorii polonezi. Autoritățile au mai precizat că structura „constituia o bombă cu încărcătură profilată”. Coletul a fost descoperit într-un depozit al unei firme de curierat din regiunea Łódź . Autoritățile au luat măsuri de securitate pentru gestionarea situației. „În cazul unei explozii, transportul ar fi putut provoca daune semnificative infrastructurii critice, perforând rezervoare sensibile de combustibil, tavane ale clădirilor sau structuri solide din oțel”, potrivit comunicatului publicat de Parchetul General din Polonia. În presupusul complot ar fi fost implicați patru suspecți, femeia, un alt cetățean ucrainean, dar și doi cetățeni ruși. Doi dintre cei patru suspecți se află în arest preventiv, potrivit procurorilor polonezi. Polonia, ținta unor atacuri de spionaj Potrivit autorităților, Polonia este ținta unor atacuri de spionaj și război hibrid inițiate de Moscova, care s-au întețit odată cu începerea Războiului din Ucraina. Încă din 2022 au fost autoritățile poloneze au reținut 44 de persoane suspectate de spionaj, dar și sabotaj pentru Rusia sau Belarus. Aceștia sunt cetățeni bieloruși, ucraineni sau polonezi. Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene.
Alexander Lukașenko sugerează un posibil final de carieră politică
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a afirmat într-un interviu publicat vineri că nu are planuri să participe la următoarele alegeri și a respins ideea că fiul său ar putea deveni succesor. Lukașenko, un susținător apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, conduce țara de peste 30 de ani sub un regim autoritar. În ianuarie a câștigat pentru a șaptea oară funcția de președinte, cu un mandat de cinci ani, scrie Reuters. În discuția acordată revistei TIME, politicianul a spus că „nu intenționează” să candideze din nou. El a făcut o aluzie ironică legat de președintele Donald Trump, care ar „arată bine” chiar și aproape de 80 de ani. El a precizat că viitorul conducător „nu ar trebui să schimbe nimic imediat”, ci să continue direcția actuală pentru a evita orice „ruptură revoluționară”. Lukașenko a negat zvonurile potrivit cărora își pregătește fiul, Nikolai, să îi urmeze la putere. „Nu, el nu este succesorul meu. Știam că o să mă întrebați asta. Nu, nu, nu. Întrebați-l chiar voi, s-ar putea să se simtă jignit”, a declarat acesta, conform fragmentelor publicate în rusă de agenția de stat Belta. După alegerile din 2020, considerate frauduloase de opoziție și de mai multe state occidentale, Lukașenko a reprimat proteste masive. Unii dintre rivalii săi politici au fost arestați sau forțați să plece din țară. Din vara anului 2024, câteva sute de persoane condamnate pentru „extremism” sau alte infracțiuni politice au fost eliberate. Analiștii cred că măsura urmărește reducerea izolării Belarusului față de Occident.