Ministrul de Externe al Poloniei, despre împrumutul din active rusești: Putin va deveni mai dispus să încheie un acord de pace
Acesta s-a declarat înțelegător față de refuzul Belgiei de a finanța „împrumutul de reparații” al Ucrainei din activele rusești înghețate. „Sunt de acord cu Belgia în ceea ce privește principiul, și anume că riscul unei decizii privind înghețarea activelor rusești ar trebui împărțit și că Belgia are nevoie de un mecanism de protecție. Dar diavolul se ascunde în detalii”, a declarat Sikorsky, răspunzând la o întrebare despre „împrumutul de reparații” pentru Ucraina, citat de European Pravda. Ministrul de Externe al Poloniei consideră că folosirea activelor rusești poate reprezenta „o carte decisivă” pentru Europa. „Acesta (n.r. – textul juridic) trebuie să fie de înaltă calitate. Și atunci sper că Belgia își va schimba părerea – pentru că aceasta este o carte decisivă pe care noi, ca Europa, o putem pune pe masă în sprijinul Ucrainei”, a subliniat ministrul polonez. El a subliniat că „soarta războiului depinde de această decizie”. Sikorski este de părere că acordarea asistenței financiare l-ar putea determina pe liderul de la Kremlin să încheie un acord de pace, potrivit European Pravda. „Numai când Putin va vedea că Ucraina beneficiază de sprijin financiar pentru doi sau trei ani, va reconsidera condițiile sale, își va limita ambițiile și va deveni mai dispus să încheie un acord de pace”, a declarat ministrul de Externe al Poloniei, Radoslav Sikorsky. Sikorsky a subliniat că UE „trebuie să-l convingă prim-ministrul belgian” că negocierile de pace în curs nu înseamnă că o decizie privind activele rusești înghețate este mai puțin necesară. Declarația sa a fost dată în marja reuniunii ministeriale a NATO de la Bruxelles.
Mișcarea este prea riscantă. Belgia respinge planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru Ucraina
Bugetul și necesitățile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 130 de miliarde de euro. Uniunea Europeană s-a angajat să acopere acest deficit. De la începutul războiului, în 2022, a investit deja peste 170 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă de fonduri disponibile provine din activele rusești înghețate, potrivit AP. Belgia deține cea mai mare parte a banilor Cea mai mare parte a banilor se află în Belgia – aproximativ 194 de miliarde de euro în iunie – și în afara UE, în Japonia, cu aproximativ 50 de miliarde de dolari, și în SUA, Marea Britanie și Canada, cu sume mai mici. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, urma să facă publice miercuri detaliile propunerii sale de a utiliza banii ruși ca garanție pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor considerabile ale Ucrainei printr-un „împrumut de reparații”. Însă ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a declarat că țara sa consideră „opțiunea împrumutului de reparații ca fiind cea mai proastă dintre toate, deoarece este riscantă. Nu s-a mai făcut niciodată până acum”. Rusia a descris acest plan ca fiind „furt”. Ministrul belgian de externe face altă propunere Citind cu ezitare declarațiile pregătite pentru jurnaliști la sediul NATO din Bruxelles, Prévot a îndemnat UE să împrumute banii pentru Ucraina de pe piețele internaționale. „Este o opțiune binecunoscută, solidă și bine stabilită, cu parametri previzibili”, a spus el. „Schema împrumuturilor pentru reparații implică riscuri economice, financiare și juridice importante”, a spus el, adăugând că propunerile comisiei nu răspund preocupărilor Belgiei. „Nu este acceptabil să se utilizeze banii și să ne lase singuri să facem față riscurilor”. Belgia se teme că casa de compensare financiară cu sediul la Bruxelles care deține activele înghețate, Euroclear, ar putea întreprinde acțiuni legale dacă Rusia contestă orice utilizare a fondurilor sau dacă această măsură îi afectează imaginea și interesele comerciale. Prévot a spus că Belgia consideră că preocupările sale nu sunt ascultate de partenerii săi din UE. „Nu încercăm să ne antagonizăm partenerii sau Ucraina. Încercăm pur și simplu să evităm consecințele potențial dezastruoase pentru un stat membru căruia i se cere să dea dovadă de solidaritate fără a i se oferi aceeași solidaritate în schimb”, a spus el.
Ministrul belgian de externe despre Ucraina: Avem nevoie de o coaliție a celor care plătesc, nu doar a celor care vor
Uniunea Europeană a fost surprinsă când președintele american Donald Trump a prezentat, pe 21 noiembrie, planul său în 28 de puncte pentru pacea din Ucraina, adică documentul considerat de Bruxelles și Kiev favorabil Kremlinului. De atunci, Uniunea a oferit o contrapropunere, dar blocul european a părut să reacționeze la evenimente, în loc să le conducă. Ministrul de externe și viceprim-ministrul Belgiei, Maxime Prévot, a oferit un interviu exclusiv pentru France24 despre această situație. Belgia, în toată această schemă, are un rol absolut esențial. Țara deține majoritatea activelor rusești înghețate în depozitul Euroclear. Întrebat de ce Uniunea pare să fie din nou în urmă, Prévot a spus că „din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja în cazul situației din Gaza. Încă o dată, noi (UE) reacționăm la inițiativa SUA, în loc să preluăm inițiativa în găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Chiar dacă [Ucraina] se află pe continentul european! Așadar, avem impresia că SUA a ales restaurantul și meniul, dar nota de plată a fost achitată de europeni.” Ministrul a spus că Belgia nu și-a schimbat poziția privind folosirea profiturilor din activele rusești înghețate la Euroclear, în ciuda presiunilor Comisiei Europene. „Belgia a explicat că este total inacceptabil să se confiște astfel de active suverane, doar pe baza unei decizii politice, fără o hotărâre judecătorească”, a spus el. „Ar putea crea un precedent periculos, cu riscuri juridice, financiare și sistemice ridicate pentru noi toți în Europa și, poate, cu efecte negative pentru zona euro.” Prévot a mai declarat pentru France24 că el consideră „că este o opțiune mai bună să menținem [activele] înghețate și să utilizăm procesele clasice de împrumut pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar necesar.” El a recunoscut că „este urgent să se acorde sprijin financiar Ucrainei”, dar spune că orice soluție trebuie să includă statele membre ale UE care să împărtășească angajamentul financiar și riscurile asociate. „Avem nevoie nu numai de o coaliție a celor dispuși, ci și de o coaliție a celor care plătesc”, a declarat acesta.
Fără Jannik Sinner, Italia a reușit ceva incredibil în Cupa Davis!
Naționala Italiei s-a calificat pentru al treilea an la rând în finala Cupei Davis, după 2-0 cu Belgia, în ciuda faptului că Jannik Sinner (2 ATP) nu este prezent la turneul final! Italia va întâlni în finală învingătoarea dintre Spania și Germania. Chiar dacă jucătorul momentului în tenisul mondial, Jannik Sinner, a spus pas naționalei sale, Italia a reușit o performanță ieșită din comun, asigurându-și din nou prezența în finala Cupei Davis. Italienii au cucerit „Salatiera de argint” în 2023 și 2024, dar Sinner a pus de fiecare dată umărul la victoriile obținute contra Australiei, respectiv Olandei. Duminică, în finala ediției din acest an, Italia va forța din nou câștigarea competiției, urmând să înfrunte învingătoarea dintre Spania și Germania – meci programat sâmbătă. Italia s-a calificat în finala Cupei Davis pentru al treilea an la rând, după ce Flavio Cobolli a salvat 7 mingi de meci Matteo Berrettini (56 ATP) și Flavio Cobolli (22 ATP) l-au făcut uitat pe Jannik Sinner, starul tenisului mondial refuzând participarea la turneul final al Cupei Davis, deși a cucerit Turneul Campionilor weekendul trecut. Berrettini și Cobolli au câștigat cele două meciuri de simplu din cadrul întâlnirii cu Belgia, aducând a treia calificare consecutivă pentru Italia în finală, chiar în fața propriilor fani, la Bologna. Primul duel al semifinalei dintre Italia și Belgia a fost adjudecat fără mari emoții de Berrettini, care s-a impus cu 6-3, 6-4 în fața lui Raphael Collignon (86 ATP). Meciul a durat o oră și 30 de minute, iar italianul a câștigat de trei ori pe serviciul adversarului, în timp ce Collignon a realizat un singur break. A urmat thrillerul dintre Flavio Cobolli și Zizou Bergs (43 ATP), care s-a întins pe durata a trei ore și 7 minute. Tie-break-ul setului trei a avut un dramatism rar, belgianul irosind nu mai puțin de 7 mingi de meci. Cobolli ratase și el 6 mingi de meci, dar a avut nervii mai tari și a fructificat-o pe a 7-a, evitând ca întâlnirea să meargă într-un meci decisiv de dublu, scor 6-3, 6-7(5), 7-6(15). „Suntem un grup de cinci băieți care dau totul” La interviul acordat pe teren, Flavio Cobolli a oferit primele impresii după calificarea în finală: „Nu știu ce să spun: știu doar că suntem un grup de cinci băieți care dau tot ce au de fiecare dată când pășesc pe teren. Astăzi am reușit să aduc acasă această victorie doar datorită lor. Suntem o echipă foarte unită, luptăm unii pentru alții și încercăm să ne îndeplinim visul, iar voi toți știți care este acesta”, a spus Cobolli. În lotul Italiei pentru turneul final al Cupei Davis, pe lângă Matteo Berrettini și Flavio Cobolli, se mai regăsesc trei jucători: Lorenzo Sonego, Simone Bolelli și Andrea Vavassori. Echipa este condusă de căpitanul-nejucător Filippo Volandri.
Românii din Belgia sunt revoltați de scrisorile de recrutare în armată pe care copiii lor adolescenți le primesc: Nu merg nici voluntar
Guvernul belgian a trimis o scrisoare tuturor adolescenților de 17 ani, în care vorbește despre un serviciu militar al armatei. Documentul a stârnit o neliniște și indignare în rândul comunității de români din această țară, mișcarea fiind criticată pe rețelele sociale. Campania a fost inițiată vineri de Guvernul din Belgia, au fost trimise aproximativ 149.000 de scrisori către tinerii care urmează să împlinească vârsta de 18 ani. Românii din Belgia au primit scrisori de recrutare în armată pentru copiii lor Ministrul Apărării din Belgia, Theo Francken, spune că această campanie de informare face parte dintr-un amplu proces de recrutare, iar armata belgiană vrea să integreze echipamente noi și să își extindă personalul. Potrivit acestuia, inițiativa urmărește să recruteze aproximativ 500 de tineri pentru un program de pregătire, acesta va începe în septembrie 2026, în diverse locații din întreaga țară. În total, au fost trimise 90.800 de scrisori în limba neerlandeză, 56.900 în limba franceză și 925 în limba germană. Inițiativa nu a fost primită prea bine de românii aflați în Belgia, mulți au criticat riscul de normalizare a înrolării în armată. Teama părinților este că programul se va transforma dintr-unul voluntar într-unul obligatoriu. Românii stabiliți acolo se tem pentru copiii lor „Prima dată se face apel la voluntariat, după te cheamă și în ultimă instanță vin cu arcanu! Eu nu merg nici voluntar, dar nici cu arcanu! Totuși, de ținut minte, ca notă informativă”, a scris o persoană pe pagina de Facebook Informații Utile – Belgia. „Nu-i lăsați pe fiii voștri să meargă la război ca să termine ce au început politicienii”, a adăugat altcineva. Alți internauți au susținut că inițiativa nu este una rea, ci ar putea chiar să fie o oportunitate pentru tinerii care vor să câștige bani. „Eu aș spune o bună oportunitate, oricum în cazul unui eventual așa-zis război vom fi căutați cu toții, nu vă faceți filme că fugiți în ultimele momente prin Africa, Brazilia sau ce știu eu unde”, a spus un internaut. Altul a adăugat: „Ar trebui să cunoașteți că are avantaje și dezavantaje. Poți câștiga bani frumoși, ca peste tot ai posibilitate să crești. Însă când războiul bate la ușă nu cred că vrei să fii în linia întâi. A primit si fiica mea în vârstă de 17 ani acest plic. Însă refuzăm vehement ideea lor.” Recomandările autorului:
Un bărbat a fost arestat după ce a intrat cu maşina în patru poliţişti la Bruxelles
El a fost încarcerat duminică după ce a apărut în faţa unui judecător de instrucţie care se ocupă de o anchetă privind „tentativa de omor”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al parchetului. Incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţă, în timp ce patru ofiţeri de poliţie efectuau un control pe un trotuar din apropierea gării Gare du Nord din municipiul bruxellez Schaerbeek. Un vehicul care circula în sens invers pe strada cu sens unic a gonit brusc spre ofiţeri, care „au reuşit să se eschiveze la timp” şi să evite să fie loviţi, înainte de o coliziune violentă cu maşina lor, potrivit parchetului. Niciun ofiţer de poliţie nu a fost rănit, dar aceştia sunt „foarte zdruncinaţi” şi vor lipsi de la serviciu timp de câteva zile, a anunţat poliţia locală. Şoferul responsabil pentru atac a fost arestat la faţa locului. Conform primelor constatări publicate de parchet, suspectul, care nu şi-a explicat acţiunile, sosise recent în Belgia din Franţa.
Jaf de proporții în Belgia, comis de șapte români într-un singur weekend. Cum au reușit să fure 14 mașini din Portul Anvers
Șapte români au reușit să fure 14 mașini din portul olandez Anvers, într-un singur weekend, în luna noiembrie a anului 2023. Suspecții au fost condamnați fiecare la câte patru ani de închisoare și o amendă de 4.000 de euro. Potriviti imaginilor surprinse de camerele de vedere, trei mașini au ajuns la poarta companiei Van Moer Logistics din Anvers, pe 3 noiembrie 2023. Două camioane de tractare, care duceau transportatorii olandezi neavizați, și un Audi negru în care se aflau membrii bandei care coordonau totul, potriviti GVA.be. Ulterior, doi bărbați cu uniforme de muncă de la Van Moer deschid porțile și le oferă celorlalți indicații cu privire la ce mașini să ia și le spune să ștampileze avizele de transport cu ștampila companiei, potrivit sursei citate. De fapt, cei doi nu erau angajați la Van Moer, ci complici la infracțiune și. câteva minute mai târziu, cele două camioane pleacă din curte, fiecare cu o Toyota Land Cruiser în remorcă. Apoi, sâmbătă, în jurul orei 5 dimineața, hoții se întorc. Din nou, doi bărbați îmbrăcați în haine cu însemnele Van Moer deschid poarta. Un camion de tractare intră pe proprietate și pleacă la scurt timp, transportând un alt Toyota. În același weekend, în noaptea de sâmbătă spre duminică, urmează o a treia vizită. Așa-zișii angajați deschid din nou porțile, iar de data aceasta hoții înșiși conduc trei mașini Toyota – cu farurile stinse – în afara incintei. De asemenea, camionul de tractare este prezent, transportând alte două vehicule către Țările de Jos. Pe măsură ce weekendul se apropia de sfârșit, făptașii au decis să mai încerce o dată. Astfel, duminică seara, în jurul orei 22:00, aceștia au reapărut și au plecat cu două Land Cruiser. În total, în doar 3 zile, au reușit să fure 14 autovehicule de la Van Moer, care erau pregătite pentru export în Africa. Abia în săptămâna următoare reprezentanții companiei și-au dat seama că vehiculele dispăruseră. Portul Anvers Poliția a identificat gruparea, cu ajutorul autorităților olandeze și cehe, o parte dintre mașinile furate fiind găsite în Olanda și Cehia. Doi transportatori olandezi au spus că au fost angajați de trei români și nu știau că vehiculele erau furate, motiv pentru care nu au fost inculpați. În schimb, șapte persoane au fost trimise în judecată, însă doar doi români s-au prezentat. Deși au pretins că au fost doar intermediari, judecătorul a decis că toți au participat conștient la furturi. Așadar, judecătorul a calificat infracțiunile drept „deosebit de grave”, condamnându-i pe toți inculpații la patru ani de închisoare și la o amendă de 4.000 de euro. În plus, bunurile acestora și peste 400.000 de euro au fost confiscate. Părțile civile au primit provizoriu despăgubiri simbolice de 1 euro, în așteptarea calculării prejudiciului real. FOTO – Profimedia
Belgia afirmă că drone suspecte vin să spioneze avioanele de luptă și depozitele de muniție
„Aceste drone vin să spioneze, să vadă unde se află avioanele F-16, unde este muniția și alte informații de importanță strategică”, a declarat Theo Francken pentru postul belgian RTBF, citat de Politico. Ministrul a anunțat că a fost deschisă o anchetă după ce au fost semnalate zboruri ale unor vehicule aeriene fără pilot deasupra bazei militare Kleine Brogel, din nordul Belgiei. Baza este esențială pentru apărarea Belgiei. Acolo sunt staționate în prezent avioanele de luptă F-16 de fabricație americană, capabile să transporte arme nucleare, iar în viitor vor fi staționate acolo și noile avioane F-35. Incidentul din acest weekend este unul dintre numeroasele cazuri recente petrecute în Belgia și în alte state europene. În ultimele săptămâni, drone rusești au fost interceptate și doborâte deasupra Poloniei. O altă dronă rusească a fost detectată în spațiul aerian al României, iar drone de origine necunoscută au perturbat traficul aerian pe aeroporturi din Danemarca, Norvegia și Germania. Ministrul belgian al Apărării s-a abținut să atribuie direct aceste incursiuni Rusiei, dar a lăsat să se înțeleagă că există puține alte opțiuni posibile. „Rușii încearcă să facă acest lucru în toate țările europene. Sunt rușii acum? Nu pot spune asta, dar motivele sunt clare, iar metodele de acțiune de acest tip sunt, de asemenea, foarte clare”, a spus el pentru RTBF. „Războiul este, în esență, un război al dronelor, iar Ministerul Apărării trebuie cu adevărat să se pregătească pentru asta”, a adăugat ministrul. Theo Francken urmează să prezinte săptămâna viitoare un plan de 50 de milioane de euro pentru implementarea unui sistem național antidronă.
Mai multe drone au fost observate deasupra unei baze militare din Belgia, unde ar fi stocate arme nucleare americane
La baza militară Kleine-Brogel ar fi stocate arme nucleare americane, iar din anul 2027 baza va deveni sediul noilor avioane de vânătoare F-35, relatează agenția Belga. Luna trecută, mai multe drone au fost semnalate deasupra poligonului militar din Elsenborn și a bazei din Marche-en-Famenne. Acum, „mai multe drone” au fost detectate la baza Kleine-Brogel, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe platforma X. „Mai multe drone au fost observate deasupra bazei Kleine-Brogel. Sistemul de detectare funcționează. Mulțumesc gărzilor pentru vigilență și pentru imaginile realizate. Ancheta este în curs”, a transmis ministrul belgian al Apărării. Francken a precizat că a discutat cu primarul orașului Peer, Steven Mathei, și că Ministerul Apărării se va reuni săptămâna viitoare cu poliția locală pentru a analiza amenințarea și a intensifica eforturile de identificare și prindere a piloților de drone. Guvernul belgian pregătește un plan de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem național anti-dronă, menit să protejeze bazele militare și infrastructurile strategice de posibile atacuri sau acțiuni de spionaj.
Un șofer a stabilit un adevărat record de amenzi, într-o singură zi. Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină
Un șofer din Olanda a primit 16 amenzi de viteză, într-o singură zi, în valoare de peste 850 de euro, după ce a trecut granița în Belgia pentru a alimenta mai ieftin, combustibilul fiind la preț redus. Bărbatul circula des spre Lanaken, dar de data aceasta noul sistem de control al vitezei medii, instalat din 1 septembrie, l-a surprins cu viteză excesivă. „Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină. Printre altele, ca să alimentez mai ieftin, dar tot ce am economisit s-a dus. M-a costat scump plinul ăsta”, a povestit șoferul, potrivit publicației belgien Nieuwsblad.be. Primarul din localitatea respectivă a respins criticile privind lipsa panourilor suplimentare de avertizare, subliniind că limita de 50 km/h este clar semnalizată. „Indicatoarele de viteză nu sunt puse acolo ca decor. Semnele vorbesc de la sine, iar cine nu vrea să asculte, trebuie să simtă consecințele. Ne dorim ca oamenii să-și adapteze comportamentul la volan. În plus, există o marjă de toleranță de 6 km/h”, a precizat acesta. Conform legislației rutiere belgiene, amenzile pentru viteză pornesc de la 50 de euro și cresc în funcție de numărul kilometrilor pe oră peste limita legală. Iar în cazurile mai grave, șoferii străini riscă suspendarea permisului sau chiar confiscarea mașinii, dacă nu plătesc imediat amenda. Sursa foto – caracter ilustrativ: Facebook