Un covor uriaș de flori inspirat de opera de artă Marele val de la Kanagawa a fost dezvăluit la Bruxelles
Bruxelles-ul a dezvăluit un covor uriaș de flori, inspirat de operă de artă „Marele val de la Kanagawa” a artistului japonez Katsushika Hokusai, potrivit Euronews. Sute de mii de dalii au dat viață operei lui Hokusai Aproximativ 500.000 de dalii au fost așezate pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați de piatră cubică, în Grand Place. Mai mulți voluntari au lucrat până joi dimineața. Ei au așezat florile manual pe un covor numerotat, pentru a dezvălui treptat modelul inspirat de faimoasa gravură pe lemn a artistului japonez Katsushika Hokusai. Vizitatorii s-au adunat în jurul pieței pentru a urmări cum lucrarea prinde contur și pentru a fotografia secțiunile finalizate. Ambasadorul Japoniei în Belgia, Takeshi Osuga, s-a alăturat și el voluntarilor. Acesta a așezat flori pe covor, în timp ce sponsorii japonezi au susținut evenimentul, potrivit sursei citate. Aniversarea relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia Designul face parte din cea de-a 24-a ediție a bienalului eveniment „Covorul Floral”. Acesta este o celebrare o dată la un deceniu la Bruxelles. Evenimentul marchează cea de-a 160-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia. Sunt reunite tradițiile culturale belgiene și japoneze. Modelul a fost creat de artistul japonez Hiro Sugiyama și colectivul său. Lucrarea este descrisă drept „Neo-Hokusai”, o reinterpretare modernă a capodoperei lui Hokusai. Voluntarii au pornit de la o mică imagine de referință. Fiecărei culori i s-a atribuit un număr, pentru a se asigura că modelul a fost reprodus cu acuratețe. Covorul finit are o lungime de 70 de metri și o lățime de 24 de metri. Aceste va oferi vizitatorilor o nouă modalitate de a vedea una dintre cele mai cunoscute opere de artă japoneze, încadrată de clădirile istorice din Grand Place din Bruxelles. Opera realizată din flori va rămâne expusă până duminică, 16 august. De asemenea, va fi însoțită de un spectacol de sunet și lumini în fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, potrivit sursei citate.
Stagiară arestată în Belgia, suspectată că a spionat în sediul militar al NATO
Ancheta a fost deschisă după o sesizare formulată de serviciile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, relatează The Independent. Anchetă declanșată după o sesizare a serviciilor de securitate ale NATO Parchetul Federal din Belgia a anunțat sâmbătă că a deschis o investigație pentru spionaj după ce a primit informații din partea serviciilor de securitate ale NATO privind activitatea suspectei. Femeia, identificată de autorități drept o cetățeană canadiană de origine chineză, a fost reținută vineri, la o zi după ce anchetatorii au efectuat percheziții atât la domiciliul acesteia, cât și la locul de muncă din incinta comandamentului operațional al Alianței. Suspectată că ar fi acționat în interesul unui stat terț Potrivit procurorilor belgieni, femeia este cercetată pentru presupuse activități de spionaj și pentru apartenență la o organizație criminală. Autoritățile au precizat că aceasta este „suspectată că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul unui stat terț și că este membră a unei organizații criminale”, fără a preciza în acest moment statul pentru care ar fi acționat. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit alte detalii despre informațiile la care suspecta ar fi avut acces în timpul stagiului desfășurat în cadrul NATO. SHAPE, centrul operațiunilor militare ale Alianței Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) este situat în orașul Mons, din sudul Belgiei, în apropierea frontierei cu Franța. Structura coordonează planificarea și conducerea operațiunilor militare comune ale NATO. Separat de SHAPE, sediul politic al Alianței se află la Bruxelles, unde reprezentanții celor 32 de state membre discută dosare privind apărarea colectivă, bugetele militare, amenințările cibernetice și incidentele provocate de drone. Contextul relațiilor dintre NATO și China Canada și Belgia sunt state membre ale NATO, alianță care, în documentele sale strategice, a calificat China drept o provocare la adresa securității, alături de amenințările reprezentate de Rusia și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Dosarul este investigat de autoritățile judiciare belgiene, iar până în prezent nu au fost anunțate alte persoane cercetate în acest caz.
Belgia pune taxă și pe tranzit: Ce trebuie să știe șoferii români care trec prin această țară
Belgia va introduce o taxă rutieră începând de anul viitor. Concret, această taxă va trebui plătită inclusiv de șoferii străini care tranzitează țara. „Toți cei care utilizează drumurile noastre trebuie să contribuie în mod echitabil la întreținerea acestora”, a declarat ministrul transporturilor din regiunea sudică Valonia, François Desquesnes, potrivit Euronews. În acest sens, începând cu 1 mai 2027, șoferii vor trebui să-și înregistreze vehiculul și să plătească taxa rutieră. Vor fi disponibile și permise zilnice pentru șoferii care tranzitează țara. Potrivit președintelui partidului liberal-conservator, guvernul intenționează să compenseze noua taxă rutieră prin reducerea altor impozite pentru cetățenii belgieni. În prezent, țara nu percepe taxe de la șoferi pentru utilizarea autostrăzilor sale, iar ideea introducerii unei astfel de taxe a fost dezbătută ani de zile. Veniturile ar urma să fie utilizate pentru exploatarea și întreținerea rețelei rutiere. Următorul pas este acela ca taxa de drum propusă să primească aprobarea din partea regiunilor și a autorităților europene.
MAE, atenționare de călătorie pentru românii care călătoresc în Belgia
Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare de călătorie pentru Belgia, scrie Mediafax. În această țară este anunțată o grevă națională pe 12 mai. Va fi puternic afectat transportul aerian, potrivit surselor oficiale. Ce recomandări face MAE MAE îi informează pe cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Belgiei asupra faptului că, la data de 12 mai 2026, este anunțată o grevă națională care va afecta semnificativ transportul aerian. Instituția recomandă pasagerilor să urmărească informațiile actualizate publicate de Brussels Airport privind situația curselor aeriene. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 234 753 38, +32 (0) 234 416 58, +32 (0) 234 369 35, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, pot apela la telefonul de permanență al Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 497 428 663. RECOMANDAREA AUTORULUI: Atenționare MAE pentru românii care merg în Marea Britanie: Nivelul de amenințare a fost ridicat la „Sever”. Care sunt recomandările Atenţionare de călătorie emisă de MAE: Cod roşu de vânt, ploi şi mare agitată, în Arhipelagul Madeira (Portugalia) O GREVĂ a angajaților va paraliza transportul local și aerian. Atenționare MAE pentru românii care ajung în Italia. 24 de ore de proteste de amploare
Belgia, condamnată de CEDO pentru neîndeplinirea obligației de a găzdui migranții
Reclamanții, originari din Guineea, Angola, Camerun și China, au ajuns în Belgia în 2022, unde au solicitat protecție internațională, explică instituția cu sediul la Strasbourg, care supraveghează aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit Le Figaro. Cu toate acestea, ei nu au primit cazare sau asistență materială de câteva luni, în ciuda unei hotărâri definitive a Tribunalului Muncii din Bruxelles care a ordonat statului să le ofere acest ajutor. Autoritățile belgiene „trebuie să fie considerate responsabile pentru condițiile în care se aflau persoanele în cauză”, a declarat Curtea. Acestea trăiau „pe stradă”, chiar și iarna, „fără resurse, fără acces la salubritate, fără niciun mijloc de a-și satisface nevoile de bază și cu o teamă constantă pentru siguranța lor”. Belgia va trebui să le plătească daune morale Curtea recunoaște „eforturile semnificative depuse de autoritățile belgiene pentru a interveni în finanțarea structurilor asociative, a crea locuri de cazare suplimentare, a recruta personal și a scurta termenele de procesare a cererilor de azil” . Cu toate acestea, timpul în care „au pus în aplicare deciziile judecătorești referitoare la solicitanți și care vizau protejarea demnității umane nu poate fi considerat rezonabil”, se arată în hotărârea sa. Judecătorii au concluzionat în unanimitate că a avut loc o încălcare, printre altele, a articolului 3 (interzicerea tratamentelor degradante) și a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Belgia va trebui să plătească celor patru reclamanți sume cuprinse între 5.070 și 12.350 de euro „pentru daune morale” .
Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia și Ucraina
„Întrucât nu-l putem amenința (pe președintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei și nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înțelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu președintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe președintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul. Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aștepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin. În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.
Belgia îl convoacă pe ambasadorul SUA după acuzații de antisemitism pe tema ritualului circumciziei
Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a anunțat convocarea de urgență a ambasadorului american Bill White. Decizia vine ca reacție la declarațiile publice ale diplomatului american, care a acuzat Belgia de antisemitism și a cerut intervenția autorităților într-o anchetă în desfășurare, notează Politico. Cazul în cauză vizează trei moheli (n.r. – lideri religioși evrei responsabili de ritualul circumciziei) din Antvers, care sunt anchetați după ce au făcut mai multe circumcizii rituale fără prezența unui medic autorizat, așa cum prevede legislația belgiană. Legislația impune ca toate procedurile medicale să fie realizate exclusiv de medici licențiați. „Către Belgia, În mod specific, trebuie să abandonați acum „urmărirea penală” ridicolă și antisemită a celor trei figuri religioase evreiești (moheli) din Anvers. Aceștia fac ceea ce au fost instruiți să facă de mii de ani. Către (foarte nepoliticosul) ministru al sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke:Trebuie să creați o prevedere legală care să le permită mohelilor religioși evrei să își îndeplinească îndatoririle aici, în Belgia”, a spus White. Prévot a calificat afirmațiile ambasadorului drept „false, ofensatoare și inacceptabile”, subliniind că Belgia condamnă antisemitismul „cu cea mai mare fermitate”, însă White a răspuns: „Este absolut o problemă de antisemitism. Ori trebuie să faceți o schimbare în privința acreditării procedurale, ori trebuie să numiți antisemită urmărirea penală a acestor trei oameni minunați, calificați din punct de vedere religios și deosebiți”. Cazul a atras atenția și la nivel european. În luna mai 2025, aproximativ 60 de lideri evreiești s-au adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând o poziție fermă a Uniunii Europene după perchezițiile efectuate de poliția belgiană la domiciliile mohelilor.
Ursula von der Leyen și António Costa după reuniunea liderilor europeni din Belgia: Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar. Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei. În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor. Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.” Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews. Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE. De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare. Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție. Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidată Ursula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar. „Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa. „Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el. Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”. „Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea. Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa. „Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta, Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energie Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European. Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit. Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative. Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.
Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.
Un pacient cu arsuri este transportat în Belgia cu un avion al Armatei Române
Un pacient cu arsuri este transportat vineri din țară în Belgia cu un avion al Armatei Române. La întoarcere, aeronava va aduce în România doi pacienți care s-au recuperat în spitale din Bruxelles. O aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat vineri, 2 ianuarie, din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru a efectua o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni – Craiova – Bruxelles (Belgia), a unui pacient cu arsuri, potrivit MAPN. La întoarcere, avionul va aduce din Belgia doi pacienți care s-au recuperat în unitățile medicale din Bruxelles. Pacienții sunt monitorizați pe timpul zborului de o echipă medicală formată din specialiști ai Forțelor Aeriene Române și ai Spitalului Clinic de Urgență București. Aeronava a decolat de la Craiova în jurul orei 09:40, mai menţionează sursa citată. RECOMANDAREA AUTOULUI: Atac cu drone rusești la granița cu România. Autoritățile au avertizat populația prin mesaj RO-Alert. Anunțul MApN Gândul publică în exclusivitate Acordul-cadru dintre MApN și Lockheed Martin pentru instruirea piloților F-16. Valoarea e de peste 600 mil. $. De banii aceștia instruim și piloți ucraineni