Scandal la Eurovision. Olanda și Spania boicotează concursul, după ce Israel a fost lăsat să participe
Irlanda, Spania, Olanda și Slovenia vor boicota concursul muzical Eurovision de anul viitor. Motivul care i-a împins la acest gest fără precedent în istoria concursului muzical european este că i s-a permis Israelului să participe în continuare, deși se află în război cu grupările teroriste Hamas din Fâșia Gaza, Hezbollah din Liban și cu grupul rebelilor Houthi din Yemen. Israelul a purtat un război de 12 zile cu Iranul. Premierul israelian are mandat de arestare de la Curtea Internațională pentru crime de război după ce a bombardat zone populate de civili, rezultând peste 72.000 de morți. Un alt motiv pentru care s-a cerut excluderea Israelului îl reprezintă acuzațiile de practici de vot neloiale. Israelului i se permite să participe la concursul muzical care are ca obiectiv promovarea păcii. Organizatorii au respins cererea Irlandei, Spaniei, Olandei și Sloveniei, invocând „sporirea neîncrederii în organizarea festivalului”. 50 de radiodifuzori, inclusiv BBC, au participat la o reuniune a Uniunii Europene de Radiodifuziune pentru a discuta despre viitorul concursului urmărit de peste 150 de milioane de oameni anual. „Participarea Israelului rămâne de neconceput, având în vedere pierderile îngrozitoare de vieți omenești din Fâșia Gaza și criza umanitară de acolo, care continuă să pună în pericol viețile atâtor civili”, a transmis postul TV RTE din Irlanda. Ce alte acuzații i se aduc Israelului Au apărut acuzații că Israelul l-a promovat pe nedrept pe participantul său, Yuval Raphael, în acest an. „Acest vot înseamnă că toți membrii EBU care doresc să participe la Concursul Muzical Eurovision 2026 și sunt de acord să respecte noile reguli sunt eligibili să participe”, a declarat EBU. Martin Green, directorul Concursul Muzical Eurovision, a declarat că este „încântat” că membrilor li s-a oferit „oportunitatea de a dezbate” locul Israelului în concurs înainte de vot. „A fost o dezbatere completă, sinceră, onestă și destul de emoționantă, dar, după cum putem vedea din rezultatul emfatic, ei s-au unit cu adevărat în convingerea că Concursul Muzical Eurovision nu ar trebui folosit ca teatru politic, ci trebuie să păstreze un anumit sentiment de neutralitate.” Reacția președintelui israelian Președintele Israelului, Isaac Herzog, a lăudat decizia de a permite țării sale să concureze, numind-o „un gest apreciat de solidaritate, fraternitate și cooperare, simbolizând o victorie asupra celor care încearcă să reducă la tăcere Israelul și să răspândească ură”. El a spus că este „bucuros că Israelul va participa din nou la Eurovision și sper că competiția va rămâne una care sfințește cultura, poezia și prietenia dintre popoare și înțelegerea culturală transfrontalieră”. Țările care au amenințat cu boicotul Postul de radio olandez Avrotros a declarat că „participarea Țărilor de Jos în circumstanțele actuale este incompatibilă cu valorile publice care sunt esențiale pentru noi”. Postul de radio spaniol RTVE a anunțat că Spania se va retrage din concursul muzical dacă Israelul continuă să participe: „Consiliul de administrație al RTVE a convenit în septembrie anul trecut că Spania se va retrage din Eurovision dacă Israelul ar face parte din ea.” „Această retragere înseamnă, de asemenea, că RTVE nu va difuza finala Eurovision 2026… nici semifinalele preliminare.” Și postul de radio sloven RTV a adăugat că poziția sa „rămâne neschimbată”. „Modificările recente ale regulilor nu ne schimbă opinia.” Islanda era, de asemenea, așteptată să boicoteze concursul, dar nu și-a confirmat încă planurile. Radiodifuzorul belgian a declarat că „va lua o poziție în zilele următoare”. BBC nu a comentat încă cu privire la participarea Regatului Unit. Cine a reprezentat Israelul la ediția de anul trecut Anul trecut, Yuval Raphael a reprezentat Israelul la cea de-a 69-a ediție a Concursului Muzical Eurovision, organizată la Basel, Elveția. În vârstă de 24 ani, ea a ieșit în evidență cu piesa Hakochav Haba” (Steaua în devenire), o versiune de baladă a piesei „Dancing Queen” (ABBA). Yuval Raphael i-a supraviețuit atacului sângeros comis de gruparea teroristă Hamas asupra festivalului de muzică Nova de pe 7 octombrie 2023. Melodia pe care a cântat-o a fost dedicată tuturor celor uciși la festival Nova la care participase. „A fost un festival foarte frumos, eu și prietenul meu îl așteptam cu nerăbdare de mult timp. Prietenul meu Adar a vrut să meargă la acest festival și cumpărasem biletele cu câteva luni înainte. Eram atât de emoționată, îmi place muzica rave și, mai ales, muzica trance. Și a fost cu adevărat frumos. Luminile, scena, incredibile. Deodată, muzica s-a oprit și alarmele au început să sune. Am ajuns în jurul orei 23:30 și am băut ceva în parcare. Am dansat câteva ore. Deodată, muzica s-a oprit și sirenele au început să sune. Am văzut rachete pe cer. Acest lucru se întâmplă destul de des în Israel, nu m-a stresat în mod deosebit. Am văzut o mulțime de oameni alergând spre stradă. I-am întrebat ce se întâmplă și mi-au răspuns că în apropierea noastră sunt teroriști. L-am sunat pe tatăl meu și i-am spus ce se întâmplă. La aproximativ 200 de metri de noi am văzut un mic adăpost antirachetă conceput pentru vreo 10 persoane. Dar eram 50. Nu era nicio ușă, camera se deschidea direct pe stradă. M-am așezat în colțul îndepărtat al buncărului. Lângă mine era o tânără. Nu o cunoșteam, dar m-a ținut de mână, plângea isteric. I-am spus că e în regulă, totul va fi bine. Eram încă la telefon cu tatăl meu, când deodată toți cei din adăpost au tăcut. Două secunde mai târziu, primele împușcături. Am scăpat telefonul. Teroriștii au tras în mod repetat înăuntru. La un moment, i-am auzit pe atacatori plecând spre mașină. Apoi am început să șoptim, cei care mai trăiam. Când am deschis ochii, am văzut că fata pe care o țineam de mână era moartă. Capul ei era pe umărul meu. Trupul unei fete moarte apăsa pe piciorul meu. Am stat în buncăr de la 7:00 până pe la 14:00. Eram oameni peste oameni. Durerea era insuportabilă. Am închis ochii și mi-am imaginat patul, casa, familia. Dar durerea a fost brutală și am simțit că oasele încep să se rupă. La un moment dat nu am mai suportat și am vrut să mă
Parlamentul israelian aprobă proiectul de lege privind pedeapsa cu moartea în Israel pentru autorii atacurilor teroriste
Inițiativa este susținută de ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben Gvir, cunoscut pentru pozițiile sale de extremă dreapta. Amendamentul la codul penal, votat în cadrul comisiei, urmează să fie transmis plenului Knessetului pentru prima lectură, în cadrul procesului legislativ israelian ce presupune trei voturi înainte de adoptare. Potrivit oficialilor guvernamentali, inclusiv mediatorului pentru ostatici Gal Hirsch, premierul Benjamin Netanyahu susține acest demers legislativ. Scopul proiectului privind pedeapsa cu moartea în Israel: eliminarea terorismului În nota explicativă a comisiei, se arată că obiectivul proiectului de lege privind pedeapsa cu moartea în Israel este „de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic”. Textul prevede că orice „terorist găsit vinovat de crimă motivată de ură sau rasism trebuie condamnat la moarte”, fără posibilitatea ca această sancțiune să fie opțională. Proiectul a fost prezentat de un membru al partidului Otzma Yehudit (Puterea Evreiască), condus de Itamar Ben Gvir, care a avertizat că nu va mai sprijini coaliția guvernamentală condusă de Netanyahu dacă inițiativa nu ajunge la vot până la 9 noiembrie. Ben Gvir: „Există o singură pedeapsă – pedeapsa cu moartea în Israel pentru teroriști” Într-o declarație oficială, ministrul Ben Gvir a subliniat că „orice terorist care se pregătește să comită o crimă trebuie să știe că există o singură pedeapsă – pedeapsa cu moartea”. Recent, acesta a publicat și o înregistrare video în care apare în fața unor prizonieri palestinieni, cerând aplicarea pedepsei capitale. Dacă proiectul va fi adoptat în cele trei lecturi din Knesset, Israelul ar deveni una dintre puținele democrații occidentale care aplică pedeapsa cu moartea, măsură care a stârnit deja controverse atât pe plan intern, cât și internațional.
Donald Trump vrea să promoveze o propunere pentru pace în Gaza la întâlnirea cu Netanyahu
Luni, Donald Trump îl va primi la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele american își dorește să susțină luni o propunere de pace pentru Fâșia Gaza, după ce mai mulți lideri occidentali au recunoscut statul palestinian, scrie Reuters. În ciuda numărului de state care doresc recunoașterea, Washingtonul a fost în opoziție, precum și guvernul israelian. Aceasta este a patra vizită a lui Netanyahu în Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la putere, în ianuarie. Benjamin Netanyahu va fi primit călduros, spre deosebire de experiența sa recentă la ONU, unde numeroși delegați au părăsit sala atunci când acesta a luat cuvântul. El a atacat decizia Marii Britanii, Franței, Canadei, Australiei și a altor state de a recunoaște Palestina, spunând că gestul este o „decizie rușinoasă”. Țările care au făcut acest pas au explicat că este nevoie de recunoaștere pentru a menține șansa unei soluții cu două state și pentru a grăbi sfârșitul conflictului. Donald Trump a criticat recunoașterea statului palestinian, pe care a considerat-o o recompensă pentru Hamas. „Primim un răspuns foarte bun, deoarece și Bibi dorește să încheie acordul. Toată lumea dorește să încheie acordul.”, a declarat Trump. Președintele de la Casa Albă le-a mulțumit Arabiei Saudite, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei și Egiptului pentru sprijin și a declarat că inițiativa are ca obiectiv nu doar Gaza, ci întreaga regiune. „Se numește pace în Orientul Mijlociu, mai mult decât Gaza. Gaza este o parte a acesteia. Dar este pace în Orientul Mijlociu”, a spus el. Un oficial israelian a declarat că „este prea devreme pentru a spune” dacă există deja un acord asupra planului de pace. Acesta a precizat că Netanyahu va răspunde propunerii în cadrul întâlnirii de luni.
Familiile ostaticilor din Gaza îl acuză pe Netanyahu de sabotare a discuțiilor de pace
Forumului Familiilor Ostaticilor şi Dispăruţilor a transmis: „Operaţiunea din Qatar a dovedit fără nicio îndoială că există un obstacol în calea returnării celor 48 de ostatici şi a încheierii războiului: prim-ministrul Netanyahu. A venit momentul să punem capăt scuzelor menite să câştige timp pentru a se putea agăţa de putere”. Grupul a mai comunicat că atitudine premierului a rezultat în moartea a 42 de ostatici, dar şi îngreunarea condiţiilor ostaticilor rămaşi. În timpul săptămânii, Israel a lansat un atac asupra capitalei Qatarului, Doha, ţintind conducerea grupării Hamas. Qatar a calificat atacul drept o încălcare a dreptului internaţional, însă Netanyahu a susţinut că eliminarea conducerii Hamas din Qatar ar putea scurta războiul din Fâşia Gaza. Marco Rubio, secretarul de stat american a călători sâmbătă în Israel pentru discuţii cu premierul Netanyahu. Acesta a comunicat că preşedintele Donald Trump „nu a fost mulţumit” de atacul asupra Qatarului, dar a subliniat că relaţiile SUA-Israel rămân solide.
Benny Gantz cere guvern de unitate pentru eliberarea ostaticilor din Gaza
Apelul vine în contextul în care guvernul de coaliție condus de Netanyahu depinde de sprijinul partidelor de extremă dreapta, care resping ideea unui acord cu Hamas și se opun încheierii războiului declanșat după atacul palestinian din octombrie 2023, scrie AFP. Gantz, care s-a alăturat guvernului în primele zile ale conflictului, a propus o coaliție temporară, fără partidele de extremă dreapta, ce ar putea negocia un acord pentru eliberarea prizonierilor. „Mă aflu aici în numele ostaticilor care nu au voce și al soldaților care nu sunt ascultați”, a declarat acesta într-o conferință de presă televizată. El i-a chemat pe liderii opoziției Yair Lapid și Avigdor Lieberman să ia în considerare oferta, deși aceștia au respins anterior posibilitatea de a intra într-un guvern condus de Netanyahu. Benny Gantz cere guvern de unitate pentru eliberarea ostaticilor în contextul tensiunilor politice Coaliția actuală a premierului riscă să se destrame după vacanța de vară a parlamentului israelian, mai ales după pierderea sprijinului partidelor ultraortodoxe din cauza legii privind recrutarea militară a studenților din seminariile religioase. Ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, unul dintre liderii de extremă dreapta ai coaliției, a criticat dur propunerea lui Gantz. „Alegătorii au votat pentru o politică de dreapta, nu pentru acorduri de predare cu Hamas, ci pentru o victorie absolută”, a spus acesta. Benny Gantz cere guvern de unitate pentru eliberarea ostaticilor pe fondul presiunii publice Guvernul israelian se confruntă cu proteste de amploare pentru finalizarea unui acord privind eliberarea ostaticilor. Din cei 251 de oameni răpiți de Hamas în 2023, 49 se află încă în Gaza, iar armata israeliană a confirmat că cel puțin 27 dintre ei nu mai sunt în viață. În plus, militanții palestinieni păstrează și trupul unui soldat ucis în războiul din 2014. Situația tensionată se amplifică după ce cabinetul de securitate al lui Netanyahu a aprobat extinderea ofensivei în Gaza și ocuparea celui mai mare oraș palestinian, ceea ce a intensificat manifestațiile din Israel.
Israel va relua negocierile pentru a pune capăt războiului din Gaza și a elibera ostaticii
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că Israel va relua imediat negocierile pentru eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza și pentru încheierea războiului de aproape doi ani, însă numai în condiții considerate acceptabile de statul israelian. Declarația survine după propunerea de încetare temporară a focului avansată de Egipt și Qatar, acceptată luni de Hamas. „În același timp am dat instrucțiuni pentru a începe negocierile imediate pentru eliberarea tuturor ostaticilor noștri și pentru încheierea războiului pe condiții acceptabile pentru Israel. Suntem în faza de luare a deciziilor”, a spus Netanyahu, vorbind în fața soldaților aflați la granița cu Gaza, potrivit Reuters. Israelul continuă în paralel planurile pentru capturarea Gaza City, centrul dens populat al enclavei palestiniene. Aproximativ 20 dintre cei 50 de ostatici capturați în octombrie 2023 sunt considerați în viață, potrivit oficialilor israelieni. Propunerea de încetare temporară a focului prevede 60 de zile de armistițiu, eliberarea a 10 ostatici în viață și a 18 corpuri, în schimbul eliberării a circa 200 de prizonieri palestinieni deținuți în Israel. În Gaza, locuitorii au ieșit joi la proteste rare împotriva războiului, purtând pancarte cu mesaje precum „Salvați Gaza, destul” și „Gaza moare prin ucidere, foamete și opresiune”. Ministerul Sănătății din Gaza a raportat cel puțin 70 de morți în ultimele 24 de ore, inclusiv opt membri ai unei familii din suburbia Sabra a orașului. De la începutul războiului, 271 de palestinieni, inclusiv 112 copii, au murit din cauza foametei și malnutriției, potrivit autorităților din Gaza. Israel contestă aceste cifre. Militarii israelieni au chemat 60.000 de rezerviști, pregătindu-se pentru atacul asupra orașului, dar oficialii au indicat că încă există timp pentru a ajunge la un armistițiu. Netanyahu se confruntă cu presiuni din partea unor membri ai coaliției de dreapta să respingă orice încetare temporară și să continue războiul. Autoritățile militare au emis avertismente către organizațiile medicale și internaționale să se pregătească pentru evacuarea locuitorilor din nordul orașului Gaza spre sud, ceea ce autoritățile sanitare locale au respins, avertizând că aceasta ar putea destabiliza sistemul de sănătate deja afectat și ar pune în pericol peste un milion de locuitori.
Netanyahu îl acuză pe premierul Australiei de trădare după recunoașterea statului palestinian
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că Anthony Albanese va fi „amintit ca un politician slab”, acuzându-l de trădare și de abandonarea comunității evreiești din Australia, pe fondul escaladării tensiunilor diplomatice dintre cele două țări. Potrivit BBC, relațiile dintre Israel și Australia s-au deteriorat brusc după ce guvernul de la Canberra a anunțat săptămâna trecută că va recunoaște un stat palestinian în luna septembrie. Într-o reacție dură, premierul Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe omologul său australian, Anthony Albanese, că a „trădat Israelul” și a „abandonat” comunitatea evreiască din Australia, adăugând că „istoria îl va reține ca pe un politician slab”. Declarațiile vin la doar o zi după ce Australia a anulat viza deputatului israelian de extremă dreapta Simcha Rothman, care urma să participe la evenimente organizate de Asociația Evreiască Australiană. În replică, Israelul a revocat vizele unor reprezentanți australieni acreditați pe lângă Autoritatea Palestiniană și a avertizat că va analiza cu atenție toate cererile oficiale de intrare venite din partea Canberrei. Ministerul de Externe israelian a acuzat guvernul australian că alimentează antisemitismul, în condițiile în care în ultimele luni au fost raportate mai multe atacuri împotriva comunității evreiești din Australia. Opoziția din Israel s-a delimitat însă de declarațiile premierului. Liderul Yair Lapid a scris pe platforma X că Netanyahu îi face un „cadou politic” lui Albanese, întrucât „cea mai mare sursă de legitimitate pentru un lider democratic în prezent este să se afle în confruntare cu Netanyahu, cel mai toxic politician din lumea occidentală”.
Australia anulează viza unui deputat israelian: Nu tolerăm discursul care instigă la ură sau diviziune
Australia a decis luni să anuleze viza deputatului israelian Simcha Rothman, membru al Knessetului (parlamentul unicameral al Israelului) din partea partidului Sionism Religios, aflat în coaliția premierului Benjamin Netanyahu. Autoritățile de la Canberra au motivat anularea vizei prin pozițiile publice exprimate de Simcha Rothman, între care opoziția față de crearea unui stat palestinian, afirmația că un asemenea demers ar duce la distrugerea Israelului și apelurile repetate ca statul israelian să își extindă suveranitatea asupra Cisiordaniei ocupate, potrivit Reuters. Rothman: Opiniile mele reflectă poziția guvernului și a majorității israelienilor Oficialul din Israel urma să viziteze în această lună orașele Sydney și Melbourne, la invitația Asociației Evreiești Australiene. Înainte de anularea vizitei, politicianul se declarase vehement împotriva deciziei Australiei și a altor state occidentale de a recunoaște, luna viitoare, un stat palestinian. „Ar fi o gravă eroare și o uriașă recompensă pentru Hamas și pentru terorism”, a declarat Rothman, folosind exact aceeași formulare precum Benjamin Netanyahu, care a numit recunoașterea unui stat palestinian drept „o recompensă pentru terorism”. Înștiințat în cursul zilei de luni, deputatul a criticat anularea vizei, susținând că opiniile sale reflectă poziția majorității israelienilor: „Nimic din ce am spus nu este diferit de ceea ce majoritatea covârșitoare a publicului și a guvernului Israelului o spun în mod repetat”. Australia a sancționat și alți lideri israelieni Ministrul australian pentru Afaceri Interne, Tony Burke, a transmis că țara sa nu tolerează discursul care instigă la ură sau diviziune: „Sub guvernul nostru, Australia va fi o țară în care fiecare poate fi și se poate simți în siguranță”. În iunie, Australia, alături de Marea Britanie și alte trei state, a impus sancțiuni împotriva ministrului israelian de finanțe Bezalel Smotrich și a ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, ambii acuzați de incitare la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania. Rothman, care conduce o comisie parlamentară de profil juridic, urma să se întâlnească în Australia cu victime ale antisemitismului. Robert Gregory, directorul executiv al Asociației Evreiești din Australia, a declarat că scopul vizitei era „să arate solidaritate cu comunitatea evreiască, care se confruntă cu un val de antisemitism”.
Mii de oameni protestează la Tel Aviv împotriva planului Israelului de a prelua controlul orașului Gaza
Sâmbătă, mii de persoane au ieșit în stradă la Tel Aviv pentru a cere oprirea conflictului din Fâșia Gaza. Protestul a venit după ce Israelul a anunțat că intenționează să preia controlul asupra orașului Gaza, cel mai mare din teritoriul palestinian. După aproape doi ani de război, premierul Benjamin Netanyahu primește multă critică și este ținta unor presiuni puternice, atât în țară, cât și la nivel internațioanl, pentru a opri ofensiva în Fâșia Gaza, unde peste 2 milioane de palestinieni riscă „foametea generalizată”, potrivit ONU. Conform deciziei cabinetului de securitate, armata „se pregătește să preia controlul asupra orașului Gaza”, o zonă urbană grav afectată din nordul regiunii, „distribuind în același timp ajutor umanitar populației civile din afara zonelor de luptă”. La Tel Aviv, jurnaliștii AFP au estimat participarea la protest la zeci de mii de oameni, iar forumul familiilor ostaticilor a vorbit despre aproximativ 100.000 de persoane. Autoritățile nu au oferit o cifră oficială. This evening in Tel Aviv: hundreds of activists hold photos of Palestinian children killed by Israel in Gaza, in Park HaMesila pic.twitter.com/9AF7OzOmPK — Oren Ziv (@OrenZiv_) August 9, 2025 Protestatarii au afișat pancarte și fotografii ale ostaticilor încă ținuți în teritoriul palestinian, prin care cereau guvernului să negocieze eliberarea lor. Hamas, care încă deține 49 de ostatici, dintre care 27 sunt considerați morți, a afirmat vineri că decizia Israelului de a ocupa orașul Gaza înseamnă „sacrificiul” celor răpiți în atacul fără precedent din 7 octombrie 2023. Familiile ostaticilor și susținătorii păcii între israelieni și palestinieni cer o încetare a focului cu Hamas pentru a obține eliberarea acestor ostatici. Planul include dezarmarea Hamas și returnarea „tuturor ostaticilor, vii și morți”, demilitarizarea Fâșiei Gaza și punerea acesteia sub control israelian, urmată de crearea „unei administrații civile” care să nu fie „nici Hamas, nici Autoritatea Palestiniană”, a spus vineri biroul premierului. „Nu vom ocupa Gaza, vom elibera Gaza de Hamas”, a afirmat Netanyahu pe platforma X. După anunțul planului, Consiliul de Securitate al ONU va organiza duminică o reuniune de urgență pentru situația din Gaza. În prezent, armata israeliană controlează sau activează pe teren în aproape 75% din Fâșia Gaza, mai ales în pozițiile sale permanente de-a lungul frontierei. Israelul a ocupat Gaza în 1967 și a creat 21 de colonii, care au fost desființate când s-a retras unilateral în 2005.
Trump spune că Gaza se confruntă cu o foamete reală și promite centre alimentare
Președintele american Donald Trump a declarat luni că situația din Gaza este extrem de gravă și a descris realitatea din regiune ca fiind una de „foamete reală”. El a cerut ca Israel să permită livrarea imediată de hrană către civili și a anunțat că Statele Unite vor deschide centre alimentare în Fâșia Gaza, în contextul crizei umanitare care s-a amplificat în ultimele zile, scrie Euronews. Aflat în Scoția, Trump a explicat că Statele Unite, alături de alte țări, oferă deja sprijin financiar și alimente pentru Gaza. Cu toate acestea, a declarat că responsabilitatea finală aparține premierului israelian Benjamin Netanyahu. „Vreau ca el să se asigure că primesc alimente”, a spus Trump. „Vreau să mă asigur că primesc alimente”. Declarațiile sale au venit într-un moment în care presa internațională a difuzat imagini cu un mare impact emoțional, cu copii subnutriți și familii aflate în pragul colapsului. Apariția acestor imagini a dus la un val de reacții puternice în rândul liderilor marilor capitale ale lumii. Cele mai recente declarații ale lui Trump par să semnaleze o distanțare față de premierul Netanyahu, în condițiile în care cei doi lideri păreau mai apropiați în urma operațiunilor militare comune desfășurate împotriva Iranului. Discuțiile contradictorii dintre cei doi posibil să fi apărut după declarațiile lui Netanyahu de duminică. „Nu există o politică de înfometare în Gaza și nu există foamete în Gaza”, a spus premierul Israelului. Întrebat dacă este de acord cu această afirmație, Trump a ezitat. „Nu știu. Adică, pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu prea, pentru că acei copii par foarte flămânzi”. SUA vor crea centre de distribuție a hranei Donald Trump a mai declarat că administrația americană se va implica mai activ în gestionarea crizei din Fâșia Gaza, după ce situația din regiune a devenit foarte gravă. El a declarat că Statele Unite vor „înființa centre de distribuire a alimentelor”. Deși nu a oferit detalii suplimentare despre amplasarea sau funcționarea acestor centre, declarația sa a fost interpretată ca un semnal de implicare umanitară. Casa Albă nu a transmis imediat informații suplimentare privind implementarea acestui plan. Presiunile asupra lui Trump se accentuează Reacții imediate la intervenția președintelui Trump în conflict au venit și din partea unor lideri regionali. Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi, a afirmat într-un discurs televizat că Trump este „cel care poate opri războiul, livra ajutoarele și pune capăt acestei suferințe”. „Vă rog, faceți tot posibilul pentru a opri acest război și a livra ajutoarele. Cred că este timpul să punem capăt acestui război”, a declarat el-Sissi. Întrebat despre limitările impuse de Israel în ceea ce privește accesul ajutoarelor în Gaza, Trump a recunoscut că statul israelian poartă o parte importantă din responsabilitate. „Trebuie să ajutăm din punct de vedere umanitar înainte de a face orice altceva. Trebuie să hrănim copiii”, a mai spus Trump. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer, cu care Trump s-a întâlnit în cadrul vizitei din Regatul Unit, a venit și el cu un punct de vedere la situația actuală. „Cred că oamenii din Marea Britanie sunt revoltați de ceea ce văd pe ecranele lor”, a spus Starmer.