De ce a ajuns benzina să coste mai mult decât motorina
Benzina a devenit mai scumpă decât motorina în majoritatea stațiilor de distribuție din România, iar în altele diferența de preț a devenit aproape insesizabilă. Evoluția este surprinzătoare în condițiile în care țara noastră produce suficientă benzină, din care se și exportă, dar nu și suficientă motorină, combustibil consumat majoritar, care se importă. Una dintre explicații este și piața europeană. Scumpirea benzinei este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost mult mai afectată de creșterile de preț decât benzina. Marți, 26 mai, în stațiile Rompetrol, motorina standard costa 9,34 lei/litru, în timp ce benzina era comercializată cu 9,38 lei/litru. Valul de scumpiri s-a extins miercuri, 27 mai, în majoritatea rețelelor de carburanți, care au majorat prețul benzinei standard cu încă 15 bani/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas neschimbat. Tendința a continuat și astăzi, 28 mai, iar benzina standard a ajuns să coste cu 19 bani mai mult față de ziua precedentă. În unele benzinării, diferența de preț dintre cei doi carburanți s-a resimțit și mai tare și a ajuns până la 29 de bani pe litru. Interesant este că motorina premium a rămas în continuare mai scumpă decât benzina premium în aceleași stații de distribuție din țară. Paradox la pompă. Benzina mai scumpă decât motorina Scumpirea litrului de benzină, schimbare neobișnuită pentru cei mai mulți șoferi români, are însă câteva explicații. În acest moment, sunt în vigoare două măsuri adoptate de Guvern în contextul crizei petroliere: adaosurile comerciale sunt limitate pe tot lanțul de distribuție, iar în cazul motorinei există o reducere de 30 de bani pe litru la acciză. „Se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare”, se arată în actul normativ. Sursă foto: Envato Practic, operatorii lucrează lunar pe estimări privind volumele, costurile și marjele, iar spre finalul lunii pot apărea ajustări de preț, astfel încât media adaosului practicat să nu depășească pragul permis raportat la perioada de referință din anul anterior. Companiile de distribuție din țara noastră au explicat că reglementarea face ca schimbările de preț să fie mai puțin previzibile și mai abrupte decât înainte, când prețurile carburanților erau stabilite strict în funcție de politicile comerciale care țineau cont de cotații. Diferențele de preț, explicate de piața europeană Evoluțiile diferite ale benzinei și motorinei reflectă și dinamica pieței europene. Potrivit datelor din piață, de la începutul lunii mai cotațiile spot ale motorinei în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, dar benzina a recuperat puternic și a urcat cu aproximativ 127 dolari/tonă după minimul atins pe 7 mai. Acesta este motivul pentru care operatorii majorează prețul benzinei, dar păstrează motorina stabilă sau chiar o ieftinesc. De altfel, diferențele de preț țin și de variațiile de cerere sezonieră, care influențează cotațiile. În aceste zile, cotațiile Platt s Med, luate în calcul la stabilirea prețurilor de la pompă, au ajuns la un nivel asemănător pentru ambii carburanți. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Copil român de doi ani, internat de urgență în Mexic după ce a băut benzină
Un copil român în vârstă de doi ani a fost transportat de urgență la spitalul din Tulum, Mexic, după ce a băut benzină. Incidentul a avut loc în timpul unei ieșiri împreună cu familia. De teama unei intoxicații periculoase, medicii au intervenit rapid pentru a preveni eventualele complicații care puteau apărea. Cum s-a produs incidentul Din informațiile preliminare, arată gorjonline.ro, micuțul a găsit o sticlă lăsată nesupravegheată. Jucându-se cu ea, la un moment dat a dus-o la gură și a băut. Membrii familiei au reacționat imediat și au apelat serviciile de urgență, temându-se de efectele toxice ale combustibilului. La fața locului au intervenit paramedicii, care i-au acordat primul ajutor. Ulterior, copilul a fost transportat la spitalul IMSS Bienestar, din Tulum. Acolo, a fost preluat de echipele medicale și internat pentru monitorizare atentă. Doctorii au transmis că, la momentul internării, starea copilului era delicată, dar stabilă. Toate protocoalele specifice în astfel de cazuri au fost activate. Se fac investigații pentru a exclude posibile afectări la nivel respirator sau digestiv, care sunt frecvente în intoxicațiile cu substanțe petroliere. Pentru moment, copilul de naționalitate română va rămâne sub observație medicală. Evoluția lui este atent monitorizată de specialiști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fetiță de un an și jumătate din Botoșani, de urgență la spital după ce a băut benzină
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă
Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Serbia reduce accizele la carburanți cu încă 40%
Anunțul a fost făcut chiar de șeful statului, Aleksandar Vučić, care a explicat că măsura a fost luată după creșterea accelerată a prețului petrolului, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, legislația fiscală din Serbia permite reducerea accizelor la carburanți cu până la 20%, însă autoritățile au găsit o soluție pentru o scădere suplimentară, astfel încât să fie evitate șocurile de preț la pompă. Acciza la benzină va scădea la 28,80 dinari/litru (0,24 euro), de la 72 de dinari (0,61 euro) înainte de 13 martie, iar pentru motorină la 29,62 dinari/litru (0,25 euro), de la 74,04 dinari (0,63 euro). Reducerea accizelor va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună pentru bugetul de stat. „Dacă durează două-trei luni, putem face față. Dacă se prelungește, va trebui să găsim soluții, inclusiv utilizarea rezervelor valutare”, a declarat Vučić, citat de SeeNews. Motorină din rezerve, la preț redus Pentru a limita impactul asupra bugetului, guvernul va pune la dispoziția companiilor petroliere 40.000 de tone de motorină din rezervele de stat ale Serbiei, la un preț redus de 180 de dinari/litru (aprox. 1,53 euro), astfel încât scăderea accizelor să nu fie anulată de scumpiri la pompă. Rezervele Serbiei sunt estimate la 587,5 milioane metri cubi de gaze, 508.430 tone de motorină și 120.972 tone de benzină, suficiente pentru aproximativ 90 de zile de consum la nivel național. Exporturile de carburanți, interzise Guvernul a decis și prelungirea interdicției de export pentru motorină, benzină și țiței până la 2 aprilie, pentru a proteja piața internă. Bugetul Serbiei pentru 2026 estimează venituri din accize pe produse petroliere de 244 miliarde de dinari (aproximativ 2,08 miliarde de euro), echivalentul a 10% din veniturile totale. Cu toate acestea, reducerea actuală va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună. Pentru săptămâna 20–27 martie, prețul maxim la pompă a fost stabilit la 212 dinari/litru (aprox. 1,80 euro) pentru motorină și 188 dinari/litru (aprox. 1,60 euro) pentru benzină, în creștere față de săptămâna anterioară.
Ilie Bolojan promite o soluție în privința prețului combustibililor la începutul săptămânii
Ilie Bolojan spune că a discutat vineri cu miniștrii Alexandru Nazare (Min. Finanțelor) și Bogdan Ivan (Min. Energiei), cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, despre situația pieței carburanților din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu. „Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni. La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții”, promite Bolojan. Acesta afirmă că nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să se acționeze sunt multiple, „în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate”. Potrivit premierului, „o încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”. Pe de altă parte, Bolojan spune că o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat vineri pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului. „Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra”, mai scrie Ilie Bolojan pe Facebook.
Înainte de a veni în România, șeful OMV dă un sfat șoferilor: Conduceți mai puțin
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Șeful OMV propune o soluție pentru prevenirea penuriei de combustibil în Europa: Reducerea taxelor pentru ieftinirea benzinei cu 80 de cenți
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. În România, prețurile sar de 9 lei
Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. Între timp, în România guvernată de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, prețurile de la pompă sar de 9 lei. Premierul Ungariei a anunțat că de azi va plafona prețul la carburanți. Măsura care a limita prețurile la carburanți a intra în vigoare din această noapte, a declarat Viktor Orban, pe fondul creșterii prețurilor la petrol după agravarea crizei energetice globale în urma escaladării războiului din Iran. „Prețurile plafonate la combustibil intră în vigoare de astăzi, de la miezul nopții!”, a scris premierul maghiar pe pagina sa de Facebook. Iată prețurile plafonate la benzină și gaz Benzină: 595 HUF Gaz: 615 HUF Viktor Orban a spus că prețul la petrol va fi limitat la 595 de florinți (1.75 de dolari, potrivit Reuters) per litru, iar prețul la diesel va fi limitat la 615 de florinți (1,81 dolari) per litru. Urmează alegeri decisive Pe 12 aprilie 2026 se vor desfășura alegerile parlamentare în Ungaria. Principalele partide oponente sunt Fidesz-KDNP (alianța conservatoare maghiară eurosceptică) și partidul conservator pro-european TISZA. Cel mai recent sondaj, publicat de McLaughlin & Associates, afiliat cu guvernul, îl dă câștigător pe FIDESZ cu 43%, iar TISZA obține 37%. Sondajul publicat de Zacecs Research, afiliat opoziției, dă câștigător partidul TISZA cu 50% (22-28 februarie 2026), ceea ce l-ar face eligibil să formeze majoritatea parlamentară și să formeze un partid monocrom. FIDESZ pierde alegerile cu 38%. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Într-o decizie istorică luată din 2023, Parlamentul European a aprobat o lege care impunea ca toate autoturismele noi vândute în Uniunea Europeană începând cu anul 2035 să fie vehicule cu zero emisii de dioxid de carbon. Această măsură făcea parte dintr-o serie de inițiative menite să combată schimbările climatice și să atingă obiectivele de neutralitate climatică ale UE până în 2050. Acum, atingerea obiectivului de zero emisii se amână pe termen nedeterminat. La doi ani după decizia de a le impune tuturor producătorilor europeni să fabrice numai mașini electrice, Bruxelles-ul intenționează acum să nu mai aplice interzicerea mașinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. Producătorii de automobile vor avea voie să fabrice un număr limitat de mașini pe benzină și motorină după anul 2035. Vor putea să producă mașini care emit 10% din nivelurile de emisii din 2021, atâta timp cât îndeplinesc anumite condiții. Schimbarea vine acum, chiar dacă vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu 26% din ianuarie până în octombrie anul acesta. Inclusiv mașinile electrice vor avea mici motoare cu combustibil de rezervă Potrivit declarațiilor a doi oficiali care s-au implicat în discuții, producătorii vor putea utiliza oțel nepoluant pentru a fabrica mașini. De asemenea, li se vor permite să producă conducă mașini electrice cu extensii de gamă mai largă, inclusiv mici motoare cu combustibil pe post de rezervă. Acestea urmau să fie interzise din 2035. Condițiile vor fi discutate de legislatori într-o prezentare a propunerii și orice schimbare va fi sprijinită de guvernele europene și Parlamentul European înainte de adoptarea legii. Comisia urma să revizuiască regulile anul viitor. Producătorii auto s-au opus interzicerii motoarelor cu ardere internă De ce această decizie dintr-o dată, acum când președintele Donald Trump a semnat ordin executiv în SUA pentru a crește producția de petrol și gaz? Interzicerea motorului cu ardere internă de către UE era văzut ca o parte totemică a legislației climatice a Pactului Verde European, scrie Financial Times. S-ar părea că producătorii auto au făcut lobby intens împotriva interzicerii mașinilor pe combustibil fosili. Ei și-au argumentat contestația pe motiv că le-ar fi imposibil să îndeplinească obiectivele impuse de UE până în 2035 din cauza tranziției lente la vehiculele electrice. În plus, nu există încă suficientă infrastructură în Europa pentru ca milioane de șoferi să-și alimenteze mașinile electrice. Regatul Unit, Franța și Spania insistă: „Viitorul industriei auto este electric” Țări membre UE precum Spania și Franța au susținut aplicarea interzicerii mașinilor cu motoare cu ardere internă în blocul comunitar. Cele două țări care și-au exprimat o poziție puternică în privința energiilor verzi, susțineau că măsura propusă „nu trebuie pusă sub semnul întrebării”. Atât Parisul și Madridul insistă că „viitorul industriei auto europene este electric”. Pentru a combate concurența cu vehiculele electrice chinezești ieftine și problema prețurilor ridicate la energie, cele două țări au pledat însă pentru o anumită flexibilitate: „super-creditele” pentru mașinile fabricate cu materiale europene. Și guvernul laburist din Marea Britanie a declarat că nu va renunța la propriile planuri de a realiza tranziția deplină la vehicule electrice începând cu 2035. Germania s-a opus. Merz: Vor exista milioane de mașini cu benzină și în 2050 Guvernele din Germania, Ungaria și Italia au fost, de asemenea, foarte critice față de interdicție. Însuși cancelarul german Friedrich Merz a susținut relaxarea politicilor climatice. „Realitatea este că vor exista în continuare milioane de mașini cu motor cu ardere internă în întreaga lume în 2035, 2040 și 2050”, a spus el. Producătorii auto, de la BMW și Renault la Stellantis, au susținut că ritmul tranziției către producția de mașini electrice în proporție de 100% este mai lentă contrar așteptărilor. Industria auto europeană este presată deoarece vehiculele electrice generează un profit mai mic decât modelele tradiționale cu motor cu ardere internă. Grupurile de mediu denunță anularea interzicerii mașinilor pe benzină Grupurile de mediu au avertizat că eliminarea interdicției din 2035 ar putea mări prăpastia dintre Occident și China. Beijinul pare să fie fruntaș la tranziția către vehicule electrice. „Eliminarea interdicției ar fi o greșeală majoră pentru Europa. Ar ajuta prea puțin producătorii de automobile, deoarece electrificarea este viitorul industriei și ar submina serios ceea ce a mai rămas din reputația Europei ca lider global în domeniul climei.”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Poziția României Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunță că, împreună cu colegii din Partidul Popularilor Europeni, solicită oficial eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În practică, măsura ar fi însemnat scoaterea de pe piață a vehiculelor noi pe benzină și diesel. Însă, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre și a industriei auto, planul este acum abandonat sau supus unei revizuiri majore, potrivit informațiilor recente. Parlamentul European: 71% din emisiile de CO2 provin din transportul rutier Parlamentul European a susținut de la începutul acestui deceniu că transporturile au fost responsabile pentru sfert din totalul emisiilor de CO2 ale UE în 2019, din care 71,7% au provenit din transportul rutier, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. UE își propunea să realizeze o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi până în 2050, în comparație cu nivelul din anul 1990. În 2019, majoritatea mașinilor din transportul rutier din Europa foloseau motorină (67%), urmată de benzină (25%). Cu toate acestea, mașinile electrice au câștigat treptat teren, reprezentând 17,8% din totalul vehiculelor noi de pasageri înmatriculate în 2021, o creștere semnificativă față de 10,7% în 2020. Vânzările de vehicule electric au crescut brusc din 2017 și s-au triplat în 2020. Furgonetele electrice au reprezentat 3,1% din cota de piață pentru furgonetele noi înmatriculate în 2021. Statistici privind poluarea în UE Potrivit statisticilor ACEA, Finlanda are cele mai mici emisii medii de CO2 provenite de la mașinile noi din UE (60,9 g CO2/km), urmată de Suedia (61 g CO2/km) și Danemarca (73,3 g CO2/km). European Environment Agency a avertizat că peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la poluarea atmosferică – peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023.
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump