Duș rece de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Prognoza de creștere economică pentru România a fost revizuită în scădere
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026, față de 1,6% cât a estimat în septembrie. Datele raportului „Regional Economic Prospects” mai arată că deficitul fiscal ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an. Estimarea preliminară pentru 2025 a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare indica un avans de 0,9% al PIB-ul României în 2025, un nivel similar cu cel prognozat în septembrie. Creșterea economică din 2026 și avansul de 2,7% din 2027 sunt susținute de un proiect al absorbției fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare și rezilineță) și îmbunătățirea balanței comerciale. De asemenea, BERD avertizează cu privire la faptul că creșterea externă slabă este o sursă importantă de risc de evoluție negativă. „Creşterea economică a rămas redusă în 2025, estimată la 0,9%. O intensificare a investiţiilor finanţate din fonduri europene şi redresarea exporturilor de mărfuri au compensat parţial slăbiciunea consumului privat, pe fondul unei scăderi de 5% a salariilor reale în al doilea semestru al anului. Încrederea companiilor rămâne sumbră, pe fondul turbulenţelor politice din primul semestru al anului şi a măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua parte a lui 2025”, se arată în raportul publicat de instituția financiară. Se estimează că deficitul fiscal s-a atenuat, de la 9,3% din PIB la aproximativ 8% din PIB în 2025, și ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an. De asemenea, creșterea TVA și a prețurilor la energie au dus la finalul anului la majorarea ratei anuale a inflației la nivelul de vârf de 9,7%, cel mai ridicat nivel din UE. În acest sens, Banca Națională a României a decis să mențină rata dobânzii restrictivă, pentru a combate presiunile inflaționiste persistente, apreciază BERD. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune Ce a discutat Bolojan cu reprezentanții BERD: Premierul cere SPRIJIN pentru modernizarea orașelor și atragerea fondurilor europene
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat Ucrainei un sprijin financiar record în 2025, cu accent pe energie
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a oferit Ucrainei o finanțare record de 2,9 miliarde de euro în 2025, notează Kyiv Independent. Aproape jumătate din suma alocată a mers către sectorul energetic, grav afectat de război, potrivit unui comunicat de presă publicat joi, pe 5 februarie. Sectorul energetic ucrainean a suferit pagube majore din cauza atacurilor dezastruoase ale Rusiei cu drone și rachete. Milioane de oameni au rămas fără electricitate, apă și căldură în plină iarnă. Anul trecut, investițiile BERD în energie au depășit 1,2 miliarde de euro. Fondurile au sprijinit importurile de gaze, producția descentralizată, reparațiile și proiectele de energie regenerabilă. Din anul 2022, Banca Europeană a direcționat aproape 3,3 miliarde de euro către acest sector. BERD a oferit două împrumuturi companiei de stat Naftogaz pentru refacerea rezervelor de gaze înainte de sezonul rece, mai relatează aceeași sursă. Unul dintre acestea a fost un pachet de 500 de milioane de euro acordat în august, după ce stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani. După atacurile Rusiei asupra facilităților de producție de gaze din octombrie, care au dus la pierderea a 60% din capacitatea de producție a Ucrainei, banca a vrut să finanțeze importurile de gaze. Deși BERD este mai focusată în mod tradițional pe sectorul privat, războiul a dus la un sprijin mai mare pentru companiile de stat, mai ales în domeniul energiei. Banca a asigurat și un împrumut de 50 de milioane de euro pentru refacerea izolației de la centrala nucleară de la Cernobîl, după un atac cu drone rusești în februarie 2025. În 2024, investițiile private au reprezentat 57% din totalul fondurilor Băncii Europene alocate Ucrainei și 90% din proiecte. „Ponderea sectorului public și privat reflectă mediul în care ne aflăm. Mă aștept ca, într-o situație de reconstrucție, să vedem o creștere relativă a volumului de muncă pe care îl facem în sectorul privat.”, a declarat Greg Guyett, șeful serviciilor pentru clienți al BERD, miercuri, la Kiev. De la începutul invaziei rusești în februarie 2022, BERD a alocat Ucrainei 9,1 miliarde de euro. În 2024, sprijinul financiar a fost de 2,4 miliarde de euro. BERD a anunțat că va continua să ofere cel puțin 1,5 miliarde de euro anual Ucrainei pe durata războiului, cu o majorare a capitalului băncii cu 4 miliarde de euro în 2023.
Ucraina primește 85 de milioane de euro pentru achiziția de gaze
Autoritățile de la Kiev au obținut 85 de milioane de euro, sub formă de grant nerambursabil, pentru cumpărarea unor volume suplimentare de gaze naturale. Anunțul a fost făcut marți de premierul și ministrul Energiei, Denys Șmîhal, care a precizat, într-o postare pe Telegram, că banii nu trebuie returnați. Costul grantului este suportat de o țară europeană, care nu a fost nominalizată. Potrivit lui Șmîhal, citat de Interfax-Ukraine, procedurile sunt aproape finalizate și pentru obținerea unui sprijin suplimentar. Subiectul a fost discutat într-o convorbire online între premierul ucrainean, Denys Șmîhal, și președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso. Cei doi oficiali au analizat situația sectorului energetic și necesarul de finanțare pentru perioada următoare. Sprijin constant pentru energie și încălzire Șmîhal a subliniat că sprijinul partenerilor europeni este esențial, deoarece Ucraina trebuie să asigure gaze, electricitate și încălzire pentru populație. El a mulțumit donatorilor și a spus că autoritățile vor continua să caute surse suplimentare de finanțare. Premierul a menționat că susținerea financiară a BERD pentru companiile energetice ucrainene Ukrenergo și Ukrhydroenergo rămâne crucială. Fondurile ajută la reparații, achiziția de echipamente și implementarea unor soluții noi, necesare pentru menținerea funcționării sistemului energetic. Impactul ajutoarelor asupra facturilor Granturile nerambursabile acordate Ucrainei pentru achiziția de gaze nu înseamnă gaze gratuite pentru populație. Banii sunt folosiți pentru cumpărarea gazelor și pentru stabilizarea sistemului energetic, însă consumatorii continuă să plătească facturile. Ajutorul reduce însă presiunea asupra bugetului public și ajută la menținerea prețurilor sub control, deoarece costurile de transport, distribuție și funcționare a rețelei trebuie acoperite în continuare.
Bomba demografică a nivelului de trai: scade populația activă, scade PIB-ul în următorii 25 de ani. Avertismentul dur al BERD pentru Europa: Țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți
Schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, redat de Financial Times. Se preconizează că scăderea fertilității și a populației active va reduce creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Studiul creditorului internațional se concentrează în principal pe țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, dar își extinde analiza și la mai multe economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai accentuate. Se preconizează că o scădere a ponderii populației aptă de muncă va duce la o scădere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale pentru Italia și Spania, 0,5-0,6 puncte procentuale pentru China și Japonia și 0,4 puncte procentuale pentru Germania. „Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD. Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrației, inovației și tehnologiei pentru a susține prosperitatea ar putea compensa parțial această tendință, însă influența politică crescândă a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, a avertizat ea. Franța a trebuit recent să suspende reformele de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în fața unei opoziții acerbe. Și alte guverne se confruntă cu o rezistență similară față de politicile concepute pentru a aborda crizele lor demografice. Și OCDE a lansat același tip de avertisment Studiul BERD repetă un avertisment lansat de la începutul acestui an de OCDE, care a estimat că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de țări de la 1% pe an în anii 2010 la 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024-2060. BERD sugerează că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care investește, ar dori ca guvernele să acorde prioritate cheltuielilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, însă doar 18% au menționat educația. Alegătorii mai în vârstă au, de asemenea, un sentiment anti-imigrație mai puternic, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene avansate. „Acum este momentul să acționăm” „Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor”, a spus Javorcik. Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative ale productivității, dar este puțin probabil ca acestea să compenseze complet impactul presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, se arată în studiu. Studiul a estimat că IA ar putea oferi, în medie, aproximativ jumătate din creșterea productivității necesară în economiile BERD din UE, într-un scenariu cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, inclusiv Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, inclusiv Armenia și Georgia. Fertilitatea a fost în scădere persistentă în regiunile BERD, ajungând la niveluri istoric scăzute în multe economii și cu mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, stabilit atunci când populațiile se stabilizează fără imigrație. Ca și în economiile avansate, aceste scăderi reflectă întârzierea nașterii, schimbarea tiparelor de căsătorie, presiunile economice și evoluția normelor sociale. Cu toate acestea, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, se arată în raport, îndemnând factorii de decizie politică să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor. „Tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii”, a spus Javorcik. „Ceea ce trebuie să faceți este să începeți schimbările acum.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bani în plus la pensie în 2026. Pensionarii care se vor bucura de venituri mai mari de anul viitor Măsură istorică în Europa. O țară europeană anunță că va depune lunar 10 euro în conturile de pensie ale copiilor: „Un venit sigur la bătrâneţe”