Germania vrea să retragă cetățenia celor care susțin Hamas
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că sprijinul pentru organizația Hamas este incompatibil cu valorile democratice ale Germaniei. Altfel spus, persoanele care au obținut pașaport german prin naturalizare și promovează gruparea ar trebui să își piardă cetățenia. Germania aplică modificările aduse legislației privind imigrația și cetățenia, astfel încât noii cetățeni să respecte valorile democratice ale țării. Dezbaterile despre migrație, integrarea noilor veniți și reacțiile la conflictul israeliano-palestinian au divizat puternic țara. Germania nu-și negociază valorile „Persoanele care au obținut cetățenia germană, inclusiv cei cu dublă cetățenie, și-au declarat angajamentul față de sistemul nostru de valori”, a subliniat oficialul german, citat de Reuters. Dobrindt a adăugat că, atunci când se dovedește că această declarație a fost „o denaturare deliberată”, statul trebuie să poată acționa și să retragă cetățenia. Declarațiile ministrului vin în urma unui caz recent care a atras atenția opiniei publice. Un sirian stabilit de mulți ani la Berlin riscă să își piardă cetățenia după ce a postat pe Instagram o imagine cu doi combatanți Hamas. În postare, el i-a descris pe membrii grupării teroriste drept „Eroii Palestinei”. Autoritățile au aflat desprea aceasta prin intermediul agențiilor de securitate și consideră că bărbatul a indus în eroare instituțiile atunci când și-a declarat loialitatea față de valorile germane. Holocaustul rămâne un reper al politicii germane Cazul a relansat discuțiile din Germania despre integrare, apartenență și riscul radicalizării unor persoane venite din zone de conflict. Dezbaterea este amplificată de ascensiunea extremei drepte și de tensiunile legate de conflictul israeliano-palestinian. Sprijinul puternic al Germaniei pentru Israel rămâne legat de responsabilitatea istorică față de Holocaust. Reforma legii cetățeniei din iunie 2024 îi obligă pe solicitanți să își declare explicit atașamentul față de ordinea democratică. Aceștia trebuie, de asemenea, să recunoască „responsabilitatea istorică specială” a Germaniei, inclusiv „protejarea vieții evreiești”. Berlinul, împotriva extremismului Primarul Berlinului, Kai Wegner, a lăudat reacția rapidă a autorităților și a spus că măsura era necesară. Declarațiile ministrului arată, însă, că Germania nu vizează doar acest caz, ci are ]n vedere retragerea retragerea cetățeniei oricărei persoane care sprijină grupări extremiste precum Hamas.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Noul plan verde al Germaniei: 3 miliarde de euro vor fi alocați pentru șoferii cu venituri mici
Coaliția de guvernare de la Berlin a convenit miercuri asupra lansării unui nou program de subvenționare a mașinilor electrice, destinat în special gospodăriilor cu venituri mici și medii. Denumit „bonus ecologic social”, programul va fi finanțat din Fondul Social pentru Climă al Uniunii Europene și din Fondul german pentru Climă și Transformare, cu o alocare totală de 3 miliarde de euro până în 2029. Potrivit reprezentanților guvernului, citați de publicația consacrată pieței auto Auto Motor und Sport, noua schemă de sprijin are rolul de a ajunge la acele grupuri ale populației care, din motive financiare, nu au putut beneficia până acum de avantajele mașinilor electrice”. Program verde cu țintă socială Spre deosebire de programele anterioare, care ofereau prime de achiziție tuturor cumpărătorilor de mașini, noul sprijin pune accentul pe componenta socială. Executivul vrea să contribuie în acest fel la retragerea treptată a vehiculelor mai vechi pe benzină și motorină și să stabilizeze cererea pentru mașinile electrice, după ce mulți producători au raportat scăderi de comenzi în 2025. Guvernul german urmează astfel exemplul Franței și Italiei, unde sprijinul pentru achiziția de vehicule electrice este deja condiționat de un prag maxim de venit. Limitele exacte pentru Germania nu au fost încă anunțate. Miliarde și pentru fluidizarea traficului Pe lângă stimulentele pentru mobilitatea electrică, coaliția a decis investiții suplimentare de alte trei miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară, în special pentru reducerea blocajelor din transporturi. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și extinderea rețelelor de transport: „Pentru proiectele deja pregătite pentru execuție, implementarea trebuie să se facă rapid”, au declarat reprezentanți ai guvernului, subliniind că prioritatea este simplificarea proceselor de planificare și autorizare. Mai puțini bani, dar cu țintă clară Pentru precedentul pachet de bonus ecologic, derulat între 2016 și 2023, au fost plătite aproximativ 10,2 miliarde de euro din fonduri federale, de aproape trei ori și jumătate mai mult decât suma alocată pentru actualul program. Bugetul mai mic reflectă schimbarea de strategie a guvernului: sprijinul nu mai urmărește stimularea generală a pieței auto, ci are o țintă socială clară – ajutorul pentru cei care altfel nu și-ar putea permite un vehicul electric.
Protest cu zeci de mii de persoane la Berlin pentru încetarea războiului din Gaza
Protestatarii au purtat steaguri palestiniene şi bannere cu mesaje precum „Free Palestine” (Eliberaţi Palestina) şi „Food and water are human rights” (Mâncarea şi apa sunt drepturile omului), mărşăluind de la primăria Berlinului până la Monumentul Columnei Victoriei, unde a avut loc un miting şi un concert cu artişti de rap şi hip-hop, notează AFP. Poliţia a estimat prezenţa a aproximativ 60.000 de persoane, în timp ce organizatorii au vorbit despre aproximativ 100.000 de participanţi. Pentru monitorizarea protestului au fost mobilizaţi circa 1.800 de poliţişti. Mitingul a fost organizat de partidul Die Linke şi de organizaţii civice, care au criticat guvernul german pentru „tăcerea” sa pe măsură ce situaţia umanitară din Gaza se înrăutăţeşte. Partidul a cerut ca guvernul să crească presiunea asupra Israelului pentru a-l determina să-şi schimbe cursul. Deşi Israelul a beneficiat tradiţional de un sprijin larg în Germania, nemulţumirea publică a crescut odată cu prelungirea campaniei militare. Cancelarul Friedrich Merz a anunţat în august că guvernul va restricţiona vânzările de arme către Israel, însă criticii consideră că măsurile nu sunt suficiente. Ofensiva Israelului în Fâşia Gaza a fost declanşată ca răspuns la atacul grupului militant Hamas din 7 octombrie 2023 şi, conform datelor oficiale din teritoriu, a provocat peste 65.926 de victime palestiniene, majoritatea civili.
Cel mai vechi și mai mare club gay din Germania, SchwuZ, neputincios în fața inflației. Intră în procedură de faliment
Cel mai vechi și mai mare club gay din Germania, SchwuZ, a înaintat cerere de insolvență, anunță echipa de management, adăugând că nu vrea să renunțe. Clubul se confruntă cu mari dificultăți financiare, date de creșterea inflației și, odată cu aceasta, creșterea chiriilor, a prețurilor, lucruri care afectează simțitor viața de noapte în Berlin. După ce, în luna mai, clubul și-a redus programul de funcționare și a redus din personal, tot nu a reușit să se redreseze material. Nu a reușit acest lucru nici după ce le-a cerut ajutor clienților fideli pentru a acoperi deficitul financiar tot mai mare. Nici aplicațiile de dating nu l-au ajutat foarte mult, ba dimpotrivă, ele au schimbat dinamica relaționărilor, în detrimentul stabilimentului fizic al clubului. „Mulți dintre noi am găsit aici ceea ce căutăm: cămin, familie, libertate” Și, chiar dacă, joi, clubul a înaintat cererea de insolvență, reprezentanții săi spun că vor continua să lupte. „Nu vrem să renunțăm”, au spus ei pe Instagram, într-o postare cu evidente valențe sentimentale. „Timp de aproape 50 de ani, SchwuZ a fost mai mult decât un club. A fost o a doua viață, un loc de artă queer, comunitate, familie, rezistență. Mulți dintre noi am găsit aici ceea ce căutăm: un cămin, familia aleasă și libertatea”, au scris ei, subliniind importanța clubului pe scena LGBTQ+, de la înființarea sa, în 1977, până acum, în cartierul berlinez Kreuzberg. Este de reținut faptul că acest club a contribuit la lansarea paradei „Christopher Street Day” și a revistei Siegessäule („Coloana Victoriei” – celebrul monument din Berlin – una dintre cele mai vechi și influente publicații destinate comunității LGBTQ+). Denumirea „SchwuZ” vine de la contopirea termenilor „Schwulen” și „Zentrum” (centrul gay). Decizii îndoielnice și un climat economic care nu ajută În 2013, clubul s-a mutat într-un spațiu mai mare, cu o capacitate de 1 000 de persoane, în cartierul Neukölln, probabil o mișcare care a marcat începutul declinului. Cu venituri în scădere constantă, clubul raportează un deficit lunar între 30 000 și 60 000 de euro. Potrivit directoarei executive a SchwuZ, Katja Jäger, îmbătrânirea publicului de bază și economia tot mai slăbită și-au spus cuvântul. De altfel, SchwuZ nu este singurul club care cade pradă inflației și situației economice din ce în ce mai dezastruoase. Chiriile și prețurile la energie amenință multe alte locuri publice, în ceea ce în Berlin se numește „Clubsterben” (moartea cluburilor). Ultim apel de susținere către public În luna mai, clubul a trebuit să se despartă de 33 de angajați, unii dintre ei foarte vechi, reprezentând o treime din personal. De asemenea, a redus spectacolele tematice. O campanie de crowdfunding a strâns doar 3.000 de euro dintr-un obiectiov de 150.000 de euro. Acum, clubul face un ultim apel la public, pentru susținere: „pentru generațiile queer viitoare, care au nevoie de un loc care să le susțină, să le împuternicească și să le facă vizibile”.
Rusoaica Mirra Andreeva, gest uluitor, pe teren, la Berlin
Jucătoarea rusă de tenis Mirra Andreeva, aflată pe locul 7 în clasamentul mondial, a făcut un gest uluitor, pe teren, la turneul de la Berlin. Puștoaica Mirra Andreeva, care a împlinit 18 ani pe 29 aprilie, și-a pierdut din turație după un început de an excelent. Ce gest incredibil a făcut rusoaica Mirra Andreeva pe teren, la Berlin Învingătoare Dubai și Indian Wells și semifinalistă la Brisbane, de fiecare dată pe hard, Mirra Andreeva dă senzația că nu se descurcă la fel de bine pe celelalte suprafețe. Pe zgură, cea mai bună performanță este calificarea în sferturi la Madrid, Roma și Roland Garros, iar sezonul pe iarbă l-a început cum nu se putea mai slab. A fost învinsă în primul tur la Berlin, de poloneza Magdalena Frech (cs 25), iar înfrângerea a fost punctată de un gest uluitor. În primul game al setului al doilea, adversara a avut o minge de break. În timpul punctului, Mirra a alovit mingea greșit, iar Magdalena nu a ratat ocazia să dea o lovitură câștigătoare. Magdalena #Frech at her finest – here’s how she took down the No.6 seed in Berlin! 🎾🔥#BTO #Berlin pic.twitter.com/Fk30zGx3h8 — Berlin Tennis Open (@berlin_tennis) June 16, 2025 Frustrată, rusoaica nu a stat mult pe gânduri, a scos cealaltă minge din buzunar și a lovit-o cu forță cu racheta, spre tribune. Din imagini nu se vede dacă a lovit pe cineva. Care a fost cheia victoriei pentru Magdalena Frech În condițiile în care Andreeva a câștigat primul set cu un categoric 6-2, multă lume nu a înțeles gestul uluitor făcut de rusoaică. Din păcate pentru ea, Mirra nu a reușit să se calmeze. Condusă cu 1-4, ea a egalat la 5, dar din acel moment a pierdut 8 game-uri la rând și, implicit, meciul, care a durat două ore și 11 minute. În runda următoare, Magdalena Frech o va întâlni pe americanca Amanda Anisimova (13 WTA). Aceatasta nu a avut niciun fel de emoții cu jucătoarea canadiană Bianca Andreescu (148 WTA), beneficiară a unui wildcard, de care a dispus cu 6-4, 6-3 în 66 de minute. „Întotdeauna este dificil să joci împotriva unor jucătoare din Top 10, în special împotriva lui Mirra. Este o luptătoare grozavă, joacă un tenis foarte bun. Am știut de la început că va fi un meci foarte dificil. Am încercat să mă concentrez mai mult pe game-urile în care eram la serviciu, să fiu mai răbdătoare. Am încercat să fiu mai agresivă din setul al doilea. Când eram la 5-5, 0-30, mi-am spus: «Haide, poți face mai bine! Poți face ceva, doar joacă fără stres». Și aceasta a fost cheia”, a spus Frech după ce a învins-o pe Andreeva, potrivit Tennis World USA. A fost prima victorie a polonezei în cele trei meciuri directe. Precedentele confruntări au avut loc în acest an, în turul 3 la Australian Open și Madrid, iar Mirra s-a impus 6-2, 1-6, 6-2, respectiv, cu 7-5, 6-3. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult