Prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, stropit cu un lichid roșu la Berlin
Incidentul a avut loc în fața clădirii unde susținuse o conferință de presă, imediat după ce Pahlavi criticase armistițiul dintre Statele Unite și Iran. Un bărbat s-a apropiat din spate și a aruncat asupra lui un lichid roșu, murdărindu-i costumul, relatează AP. Bărbatul a fost imobilizat imediat de agenții de securitate și reținut de poliție. Numele acestuia nu a fost făcut public, conform regulilor de confidențialitate din Germania. Pahlavi nu a fost rănit. El a făcut cu mâna susținătorilor și a plecat cu mașina de la locul incidentului. Potrivit poliției, lichidul folosit era, cel mai probabil, suc de roșii. WATCH: An Iranian demonstrator threw paint on Reza Pahlavi in Berlin today. pic.twitter.com/CIubYN5cc1 — Clash Report (@clashreport) April 23, 2026 Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului și trăiește în exil din 1979, după Revoluția Islamică. În prezent, el este una dintre vocile opoziției iraniene din diaspora și încearcă să se poziționeze ca o alternativă politică la actualul regim de la Teheran, deși influența sa în interiorul Iranului este limitată. La Berlin, el a cerut țărilor europene să facă mai mult pentru a sprijini poporul iranian în lupta pentru democrație. A susținut că 19 deținuți politici au fost executați de autoritățile iraniene în ultimele două săptămâni, iar alți 20 au fost condamnați la moarte. „Lumea liberă va face ceva sau va privi masacrul în tăcere?”, a spus Pahlavi.
Expoziție despre războiul din Ucraina deschisă la muzeul buncărului nazist din Berlin
Arme, alte obiecte aduse de pe front și mărturii din conflict au fost colectate de Berlin Story Bunker, un muzeu găzduit într-un fost adăpost antiaerian din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din capitala Germaniei. Scopul este de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la „realitatea fizică” a conflictului, a declarat pentru AFP curatorul muzeului, Wieland Giebel. Secțiunea ucraineană este adăugată la expozițiile permanente existente axate pe nazism și Germania din 1945 până în prezent. „Vizitatorii Germaniei nu își pot imagina cu adevărat cum este războiul – vrem să li-l arătăm”, a spus Giebel, stând în fața intrării uriașe în buncărul construit în 1943. În sălile expoziționale, aproximativ 20 de epave de drone rusești sunt suspendate de tavan, deasupra unei mașini distruse de o bombă. Germania, unul dintre principalii aliați ai Ucrainei Germania este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei; este cel mai mare furnizor de arme către Kiev în Europa și un aliat diplomatic important. De asemenea, găzduiește aproximativ 1,3 milioane de refugiați ucraineni. Majoritatea germanilor susțin Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, însă livrările de arme sunt un subiect controversat într-o țară cu o puternică tradiție pacifistă din cauza trecutului său întunecat nazist. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este prietenos cu Rusia, a înregistrat și el o creștere a sprijinului în ultima vreme, ocupând locul al doilea în sondajele naționale de anul trecut. Însă guvernul cancelarului Friedrich Merz le reamintește în mod regulat germanilor că, dacă Ucraina este înfrântă, Rusia și-ar putea îndrepta atenția către alte părți ale Europei. Astfel de temeri au determinat coaliția sa să lanseze o campanie de reînarmare care vizează transformarea armatei germane, mult timp neglijată, în cea mai mare forță convențională din Europa.
Festivalul de Film de la Berlin își apără juriul în legătură cu disputa politică și cinematografie
Apărarea vine în urma criticilor aduse juriului Festivalul de Film de la Berlin, în special președintelui, Wim Wenders, pentru comentariile făcute în timpul răspunsurilor la întrebări despre războiul din Gaza, potrivit The Guardian. Întrebat în timpul conferinței de presă de deschidere dacă filmele pot influența schimbările politice, cineastul german a spus că „filmele pot schimba lumea”, dar „nu într-un mod politic”, adăugând că cineaștii „trebuie să stea departe de politică”. Între timp, producătoarea poloneză Ewa Puszczyńska, întrebată despre sprijinul acordat Israelului de guvernul german, a numit întrebarea „complicată” și „oarecum nedreaptă”. „Nu putem fi responsabili pentru decizia lor de a sprijini Israelul sau decizia de a sprijini Palestina”, a spus ea. Comentariile au determinat autoarea indiană Arundhati Roy să se retragă de la Berlinale, vineri. Într-o mustrare usturătoare, Roy a numit comentariile „de neconceput” și a spus că se teme că au ajuns la milioane de oameni din întreaga lume. „Să-i auzi spunând că arta nu ar trebui să fie politică este uluitor”, a spus Roy. „Este o modalitate de a închide o conversație despre o crimă împotriva umanității chiar în timp real – când artiștii, scriitorii și cineaștii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a o opri.” O furtună mediatică a cuprins Berlinala Sâmbătă seara, Tricia Tuttle, directoarea festivalului, a declarat: „Artiștii sunt liberi să își exercite dreptul la liberă exprimare în orice mod doresc”, a spus Tuttle. „Nu ar trebui să se aștepte de la artiști să comenteze toate dezbaterile mai ample despre practicile anterioare sau actuale ale unui festival asupra cărora nu au niciun control. Nici nu ar trebui să se aștepte de la ei să vorbească despre fiecare problemă politică care le este adusă în discuție, decât dacă doresc acest lucru.” Un purtător de cuvânt al festivalului a adăugat: „În pragul primelor 48 de ore ale festivalului din acest an, o furtună mediatică a cuprins Berlinala. Considerăm că este important să ne exprimăm opiniile – în apărarea cineaștilor noștri și, în special, a juriului și a președintelui juriului.”
Merz, invitat de Bolojan la București pentru consolidarea parteneriatului RomâniaGermania
„I-am transmis cancelarului Merz invitația de a ne întâlni la București anul acesta, pentru a continua discuțiile și a avansa concret proiectele comune”, se arată în mesajul publicat de premierul Ilie Bolojan. Acesta a reiterat că relația dintre România și Germania este una „foarte bună”. „Relația dintre România și Germania este foarte bună, construită pe cooperare economică, încredere și interese strategice comune. Țările noastre pot realiza mai multe împreună dacă ne concentrăm pe rezultate. Avem o bază solidă, interese comune și capacitatea de a lua decizii eficiente”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că Germania este „cel mai important partener economic” al României. „Avem un comerț bilateral solid, investiții consistente și mii de companii germane care creează locuri de muncă pentru peste 200.000 de români”, a declarat premierul. Discuțiile de la Berlin s-au concentrat pe extinderea parteneriatului în domenii precum apărarea, industria și energia. Memorandumul de cooperare semnat, miercuri, de Ministrul Apărării, Radu Miruță și omologul său german Boris Pistorius, vizează atât modernizarea industriei, cât și întărirea unei colaborări mai ample, inclusiv în cercetare, dezvoltare, exerciții comune și alte forme de parteneriat. Premierul Bolojan a mai precizat că securitatea flancului estic și a Mării Negre „rămâne o prioritate”, calificând sprijinul Germaniei drept „foarte important”. Premierul a mai afirmat că România susține „eforturile pentru o pace durabilă” în Ucraina, dar și că Bucureștiul acordă „atenție specială Republicii Moldova, al cărei parcurs european este important pentru stabilitatea regiunii”. Premierul Bolojan i-a mulțumit cancelarului german și pentru sprijinul acordat românilor care trăiesc și muncesc în Germania, dar și comunității germane din România, pentru păstrarea identității lor și promovarea patrimoniului cultural.
Premierul Ilie Bolojan, întâlnire la Berlin cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi, la Berlin, o întrevedere cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK). Discuțiile au fost axate pe consolidarea cooperării economice și sectoriale dintre România și Germania, precum și pe extinderea parteneriatului strategic dintre cele două state. Importanța cooperării economice dintre Germania și România În cadrul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța relației economice bilaterale, arătând că Germania este, de mai mulți ani, cel mai important partener comercial al României și principalul investitor străin în economia românească. Șeful Executivului a evidențiat contribuția companiilor germane la crearea de locuri de muncă stabile, la atragerea de investiții pe termen lung și la dezvoltarea comunităților locale, reiterând interesul României pentru atragerea de noi investiții germane într-un cadru economic stabil și predictibil. Cum crește accesul companiilor românești pe piața germană Discuțiile au vizat extinderea și diversificarea investițiilor germane în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum infrastructura, energia, agricultura și industria alimentară, dar și cercetarea și inovarea. Totodată, a fost abordată tema creșterii accesului companiilor românești pe piața germană și în alte state din rețeaua internațională a DIHK, prezentă în peste 90 de țări. Partea română și-a exprimat interesul pentru promovarea mai activă a produselor românești în Germania, precum și pentru implicarea firmelor autohtone în proiecte de modernizare și extindere a infrastructurii. Cooperarea în domeniul apărării și securității regionale Reprezentanții DIHK au evidențiat rolul rețelei de camere de comerț în facilitarea cooperării economice bilaterale și și-au arătat deschiderea pentru dezvoltarea unor noi parteneriate, în contextul noilor politici comerciale europene. Un capitol important al întrevederii a fost dedicat cooperării în domeniul apărării și al securității regionale. Partea germană a apreciat rolul României în menținerea stabilității regionale și convergența de poziții dintre cele două state în plan politic, economic și de apărare. Ce înseamnă Rheinmetall pentru Armata Română Cooperarea în industria de apărare, inclusiv prin programul SAFE, a fost analizată atât din perspectiva achizițiilor comune, cât și a producției, fiind menționată colaborarea cu companii germane precum Rheinmetall, ca oportunitate pentru transfer de tehnologie și dezvoltarea capacităților de producție ale Armatei României. Discuțiile au abordat și pregătirea și calificarea forței de muncă, fiind apreciată contribuția companiilor germane și a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane în dezvoltarea educației duale și a programelor de formare profesională. A fost exprimat interesul pentru extinderea acestor programe în domenii strategice precum industria, energia și apărarea. Progresele României în procesul de aderare la OCDE În plan economic, oficialii români au prezentat măsurile adoptate pentru creșterea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor, în contextul eforturilor de reducere a deficitului bugetar, cu menținerea unui climat favorabil investițiilor. Reprezentanții germani au apreciat, totodată, progresele realizate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), sprijinit constant de DIHK prin rețeaua sa internațională. Din delegația care îl însoțește pe premierul Ilie Bolojan la Berlin fac parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat Dragoș Hotea și consilierul de stat Raul Gutin.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Germania vrea să retragă cetățenia celor care susțin Hamas
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că sprijinul pentru organizația Hamas este incompatibil cu valorile democratice ale Germaniei. Altfel spus, persoanele care au obținut pașaport german prin naturalizare și promovează gruparea ar trebui să își piardă cetățenia. Germania aplică modificările aduse legislației privind imigrația și cetățenia, astfel încât noii cetățeni să respecte valorile democratice ale țării. Dezbaterile despre migrație, integrarea noilor veniți și reacțiile la conflictul israeliano-palestinian au divizat puternic țara. Germania nu-și negociază valorile „Persoanele care au obținut cetățenia germană, inclusiv cei cu dublă cetățenie, și-au declarat angajamentul față de sistemul nostru de valori”, a subliniat oficialul german, citat de Reuters. Dobrindt a adăugat că, atunci când se dovedește că această declarație a fost „o denaturare deliberată”, statul trebuie să poată acționa și să retragă cetățenia. Declarațiile ministrului vin în urma unui caz recent care a atras atenția opiniei publice. Un sirian stabilit de mulți ani la Berlin riscă să își piardă cetățenia după ce a postat pe Instagram o imagine cu doi combatanți Hamas. În postare, el i-a descris pe membrii grupării teroriste drept „Eroii Palestinei”. Autoritățile au aflat desprea aceasta prin intermediul agențiilor de securitate și consideră că bărbatul a indus în eroare instituțiile atunci când și-a declarat loialitatea față de valorile germane. Holocaustul rămâne un reper al politicii germane Cazul a relansat discuțiile din Germania despre integrare, apartenență și riscul radicalizării unor persoane venite din zone de conflict. Dezbaterea este amplificată de ascensiunea extremei drepte și de tensiunile legate de conflictul israeliano-palestinian. Sprijinul puternic al Germaniei pentru Israel rămâne legat de responsabilitatea istorică față de Holocaust. Reforma legii cetățeniei din iunie 2024 îi obligă pe solicitanți să își declare explicit atașamentul față de ordinea democratică. Aceștia trebuie, de asemenea, să recunoască „responsabilitatea istorică specială” a Germaniei, inclusiv „protejarea vieții evreiești”. Berlinul, împotriva extremismului Primarul Berlinului, Kai Wegner, a lăudat reacția rapidă a autorităților și a spus că măsura era necesară. Declarațiile ministrului arată, însă, că Germania nu vizează doar acest caz, ci are ]n vedere retragerea retragerea cetățeniei oricărei persoane care sprijină grupări extremiste precum Hamas.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Noul plan verde al Germaniei: 3 miliarde de euro vor fi alocați pentru șoferii cu venituri mici
Coaliția de guvernare de la Berlin a convenit miercuri asupra lansării unui nou program de subvenționare a mașinilor electrice, destinat în special gospodăriilor cu venituri mici și medii. Denumit „bonus ecologic social”, programul va fi finanțat din Fondul Social pentru Climă al Uniunii Europene și din Fondul german pentru Climă și Transformare, cu o alocare totală de 3 miliarde de euro până în 2029. Potrivit reprezentanților guvernului, citați de publicația consacrată pieței auto Auto Motor und Sport, noua schemă de sprijin are rolul de a ajunge la acele grupuri ale populației care, din motive financiare, nu au putut beneficia până acum de avantajele mașinilor electrice”. Program verde cu țintă socială Spre deosebire de programele anterioare, care ofereau prime de achiziție tuturor cumpărătorilor de mașini, noul sprijin pune accentul pe componenta socială. Executivul vrea să contribuie în acest fel la retragerea treptată a vehiculelor mai vechi pe benzină și motorină și să stabilizeze cererea pentru mașinile electrice, după ce mulți producători au raportat scăderi de comenzi în 2025. Guvernul german urmează astfel exemplul Franței și Italiei, unde sprijinul pentru achiziția de vehicule electrice este deja condiționat de un prag maxim de venit. Limitele exacte pentru Germania nu au fost încă anunțate. Miliarde și pentru fluidizarea traficului Pe lângă stimulentele pentru mobilitatea electrică, coaliția a decis investiții suplimentare de alte trei miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară, în special pentru reducerea blocajelor din transporturi. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și extinderea rețelelor de transport: „Pentru proiectele deja pregătite pentru execuție, implementarea trebuie să se facă rapid”, au declarat reprezentanți ai guvernului, subliniind că prioritatea este simplificarea proceselor de planificare și autorizare. Mai puțini bani, dar cu țintă clară Pentru precedentul pachet de bonus ecologic, derulat între 2016 și 2023, au fost plătite aproximativ 10,2 miliarde de euro din fonduri federale, de aproape trei ori și jumătate mai mult decât suma alocată pentru actualul program. Bugetul mai mic reflectă schimbarea de strategie a guvernului: sprijinul nu mai urmărește stimularea generală a pieței auto, ci are o țintă socială clară – ajutorul pentru cei care altfel nu și-ar putea permite un vehicul electric.
Protest cu zeci de mii de persoane la Berlin pentru încetarea războiului din Gaza
Protestatarii au purtat steaguri palestiniene şi bannere cu mesaje precum „Free Palestine” (Eliberaţi Palestina) şi „Food and water are human rights” (Mâncarea şi apa sunt drepturile omului), mărşăluind de la primăria Berlinului până la Monumentul Columnei Victoriei, unde a avut loc un miting şi un concert cu artişti de rap şi hip-hop, notează AFP. Poliţia a estimat prezenţa a aproximativ 60.000 de persoane, în timp ce organizatorii au vorbit despre aproximativ 100.000 de participanţi. Pentru monitorizarea protestului au fost mobilizaţi circa 1.800 de poliţişti. Mitingul a fost organizat de partidul Die Linke şi de organizaţii civice, care au criticat guvernul german pentru „tăcerea” sa pe măsură ce situaţia umanitară din Gaza se înrăutăţeşte. Partidul a cerut ca guvernul să crească presiunea asupra Israelului pentru a-l determina să-şi schimbe cursul. Deşi Israelul a beneficiat tradiţional de un sprijin larg în Germania, nemulţumirea publică a crescut odată cu prelungirea campaniei militare. Cancelarul Friedrich Merz a anunţat în august că guvernul va restricţiona vânzările de arme către Israel, însă criticii consideră că măsurile nu sunt suficiente. Ofensiva Israelului în Fâşia Gaza a fost declanşată ca răspuns la atacul grupului militant Hamas din 7 octombrie 2023 şi, conform datelor oficiale din teritoriu, a provocat peste 65.926 de victime palestiniene, majoritatea civili.