Suspectul atacului de la Berlin Pride, împușcat mortal de poliție. A atacat trupele speciale cu o armă albă
Suspectul, identificat de autoritățile germane drept Abdul B., în vârstă de 21 de ani, a fost localizat în jurul orei 18:00 ( n.r 19:00 ora României) într-un complex de grădini și cabane din districtul Spandau, în vestul Berlinului. La operațiune au participat membri ai SEK Berlin, unitatea specială de intervenție a poliției germane. „Potrivit informațiilor preliminare, acesta a alergat spre forțele de intervenție având asupra sa o armă albă, după care polițiștii au folosit armele de foc”, a transmis Poliția din Berlin. Pompierii și echipele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, însă bărbatul a murit la locul intervenției. Parchetul federal german a confirmat decesul suspectului. O femeie ucisă și 29 de persoane rănite Abdul B. era căutat după atacul produs sâmbătă seară, în jurul orei 22:00, în parcul Tiergarten, în apropierea Porții Brandenburg și a zonei în care se desfășura Christopher Street Day, festivalul Pride din capitala Germaniei. Potrivit anchetatorilor, o dubă albă a intrat pe trotuar și a lovit mai multe persoane, după care vehiculul s-a izbit de un copac. Suspectul ar fi coborât ulterior și ar fi atacat alte persoane cu o armă albă, despre care presa germană relatează că ar fi fost o macetă. O femeie a murit, iar alte 29 de persoane au fost rănite, unele dintre ele grav. Autoritățile germane au anunțat ulterior că persoanele internate nu se mai aflau în pericol de moarte. Evenimentele Pride au fost oprite la scurt timp după atac, iar participanții au fost îndemnați să părăsească zona și să evite traseele prin Tiergarten. Suspect cunoscut pentru legături cu mediile islamiste Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că toate informațiile strânse până în prezent indică un atac terorist cu motivație islamistă. Suspectul era cetățean german, provenea dintr-o familie cu origini libaneze și se născuse în Germania în 2005. Potrivit ministrului, acesta intrase anterior în atenția autorităților pentru mai multe infracțiuni, procesul său de radicalizare și legăturile cu mediile islamiste din Berlin. Autoritățile îl considerau potențial periculos, iar poliția avertizase populația să nu încerce să îl abordeze. Parchetul Federal al Germaniei a preluat ancheta privind atacul. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă suspectul a acționat singur și dacă alte persoane l-au ajutat înainte sau în timpul atacului. Poliția anunțase anterior că una sau mai multe persoane ar fi putut coborî din dubă după impact. Cancelarul Friedrich Merz a calificat atacul drept o agresiune împotriva societății germane și a promis că autoritățile vor apăra libertatea, deschiderea și valorile democratice ale țării.
Brâncuși stabilește un record de public la Berlin. Expoziția dedicată artistului român este cea mai vizitată din ultimii 14 ani
Interesul excepțional al publicului confirmă impactul internațional al operei artistului născut în România, considerat unul dintre părinții sculpturii moderne, potrivit publicației BZ Berlin. Un record pentru Noua Galerie Națională Noua Galerie Națională (Neue Nationalgalerie) din Berlin a anunțat că expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși este deja cea mai vizitată organizată de muzeu după retrospectiva consacrată pictorului german Gerhard Richter, găzduită în 2012. Potrivit instituției, expoziția va rămâne deschisă până la 9 august, iar estimările indică faptul că numărul total al vizitatorilor va ajunge la aproximativ 300.000. Succesul expoziției confirmă interesul publicului german și internațional pentru opera sculptorului român, una dintre figurile esențiale ale artei secolului XX. Prima retrospectivă amplă din Germania după mai bine de jumătate de secol Reprezentanții muzeului subliniază că este prima expoziție de mare amploare dedicată lui Brâncuși în Germania în ultimii peste 50 de ani. Organizarea evenimentului a fost posibilă datorită închiderii temporare pentru renovare a Centrului Pompidou din Paris, una dintre instituțiile care dețin cea mai importantă colecție de lucrări ale artistului. Acest context a permis împrumutarea unor opere rare și reunirea lor într-o expoziție de referință la Berlin. Constantin Brâncuși, născut în România și stabilit ulterior în Franța, este considerat de istorici și de marile muzee ale lumii drept unul dintre fondatorii sculpturii moderne, influențând decisiv evoluția artei contemporane. Directorul muzeului: Brâncuși ocupă un loc important în istoria instituției Directorul Noii Galerii Naționale, Klaus Biesenbach, a descris expoziția drept una dintre cele mai importante din istoria muzeului. Acesta a afirmat că instituția este recunoscătoare pentru oportunitatea de a prezenta unui public atât de numeros opera unui mare maestru al modernismului timpuriu, despre care consideră că este, în mod surprinzător, mai puțin cunoscut în Germania decât în alte țări. Având în vedere interesul ridicat al publicului, muzeul a decis să prelungească programul de vizitare în ultimele două zile ale expoziției, pe 7 și 8 august, pentru a permite accesul unui număr cât mai mare de vizitatori. O veste importantă pentru patrimoniul cultural românesc Recordul de audiență înregistrat la Berlin reprezintă o nouă confirmare a prestigiului internațional de care se bucură Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai importanți artiști pe care i-a dat România. Interesul publicului german pentru această retrospectivă contribuie la promovarea moștenirii culturale românești și readuce în atenție influența majoră pe care sculptorul a avut-o asupra artei moderne la nivel mondial.
Colega Serenei Williams la Berlin a spus ce crede despre revenirea americancei în circuitul de simplu
Partenera de dublu a Serenei Williams la Berlin a spus cum vede revenirea în circuitul WTA de simplu a jucătoarei americane de tenis. WTA o are, din nou, în circuit, pe Serena Williams. Deocamdată acest lucru este valabil la dublu, dar Karolina Muchova, alături de care a jucat la Berlin, îi dă idei. Serena Williams a revenit pe teren după 3 ani și 9 luni, iar participarea în proba de simplu este analizată de cea care i-a fost alături la Berlin În ziua de 2 septembrie a anului 2022, Serena Williams juca ultimul ei meci de simplu în circuitul WTA, cel puțin până la momentul respectiv. Era învinsă de Alja Tomljanovic cu 5-7, 7-6 (4), 1-6, după care a anunțat că vrea să se dedice și altor activități, dar în special să fie alături de familie. În acest an a pus mai multe filmulețe cu ea pe teren, mai ales antrenându-și serviciul, iar buna ei prietenă Maria Sharapova a anticipat că o vom vedea la Wimbledon. S-a întâmplat mai devreme, la Queen’s Club, dar nu la simplu, ci în proba de dublu. Ulterior, a jucat și la Berlin, alături de jucătoarea cehă Karolina Muchova. Au fost învinse cu 4-6, 4-6 în primul tur de Giuliana Olmos (Mexic) și Erin Routliffe (Noua Zeelandă), care aveau să joace finala, dar Muchova este optimistă. „Nu vreau să vorbesc în numele ei, dar la antrenament mingea încă zboară bine din racheta ei. Forța este acolo. La fel și când servește. Cred că ar avea nevoie cu siguranță de mai mult antrenament specific pentru simplu, dar abilitatea este încă acolo”, a spus cehoaica, potrivit Tennis World USA. Serena Williams va reveni la Wimbledon la 10 de la ultimul succes la dublu Primul meci jucat de Serena Williams după o pauză de 3 ani și 9 luni a fost Queen’s Club, în proba de dublu, unde a avut-o parteneră pe canadianca Victoria Mboko. Cele două au avut o misiune dificlă, deoarece le-au avut adversare pe Nicole Melichar-Martinez (SUA) și Routliffe, desemnate a treia pereche favorită la câștigarea competiției. Cu toate acestea, s-au impus cu 7-6 (2), 6-2. Din păcate, însă, canadianca s-a accidentat în meciul de simplu din optimi împăotriva cehoaicei Karolina Pliskova. Incidentul s-a consumat în setul 2, când Mboko era în avantaj cu 4-3, după ce pierduse prima manșă a confruntării cu 2-6. A abandonat și urmarea a fost că s-a retras și din proba de dublu. Astfel, canadianca Leylah Leylah și germanca Laura Siegemund au câștigat prin neprezentarea adversarelor. Serena Williams va participa, pentru a 12-a oară la turneul de la Wimbledon, cu mențiunea că a fost prezentă în complexul sportiv și la JO din 2012, organizate de Londra. A jucat de fiecare dată alături de sora ei mai mare, Venus, cele două câștigând competiția de la All England Lawn Tennis and Croquet Club de 6 ori. Prima victorie finală a venit în 2000, 6-3, 6-2 cu Julie Halard-Decugis (Franța) și Ai Sugiyama (Japonia). Au urmat succesele din 2002, 2008, 2009, 2012 (urmat la o lună de titlul olimpic) și 2016, când le-au învins Tímea Babos (Ungaria) și Yaroslava Shvedova (Kazakhstan) cu 6-3, 6-4. Acum un deceniu, cu o zi înainte de victoria la dublu, americanca o învingea în finala de simplu pe germanca Angelique Kerber.
Prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, stropit cu un lichid roșu la Berlin
Incidentul a avut loc în fața clădirii unde susținuse o conferință de presă, imediat după ce Pahlavi criticase armistițiul dintre Statele Unite și Iran. Un bărbat s-a apropiat din spate și a aruncat asupra lui un lichid roșu, murdărindu-i costumul, relatează AP. Bărbatul a fost imobilizat imediat de agenții de securitate și reținut de poliție. Numele acestuia nu a fost făcut public, conform regulilor de confidențialitate din Germania. Pahlavi nu a fost rănit. El a făcut cu mâna susținătorilor și a plecat cu mașina de la locul incidentului. Potrivit poliției, lichidul folosit era, cel mai probabil, suc de roșii. WATCH: An Iranian demonstrator threw paint on Reza Pahlavi in Berlin today. pic.twitter.com/CIubYN5cc1 — Clash Report (@clashreport) April 23, 2026 Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului și trăiește în exil din 1979, după Revoluția Islamică. În prezent, el este una dintre vocile opoziției iraniene din diaspora și încearcă să se poziționeze ca o alternativă politică la actualul regim de la Teheran, deși influența sa în interiorul Iranului este limitată. La Berlin, el a cerut țărilor europene să facă mai mult pentru a sprijini poporul iranian în lupta pentru democrație. A susținut că 19 deținuți politici au fost executați de autoritățile iraniene în ultimele două săptămâni, iar alți 20 au fost condamnați la moarte. „Lumea liberă va face ceva sau va privi masacrul în tăcere?”, a spus Pahlavi.
Expoziție despre războiul din Ucraina deschisă la muzeul buncărului nazist din Berlin
Arme, alte obiecte aduse de pe front și mărturii din conflict au fost colectate de Berlin Story Bunker, un muzeu găzduit într-un fost adăpost antiaerian din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din capitala Germaniei. Scopul este de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la „realitatea fizică” a conflictului, a declarat pentru AFP curatorul muzeului, Wieland Giebel. Secțiunea ucraineană este adăugată la expozițiile permanente existente axate pe nazism și Germania din 1945 până în prezent. „Vizitatorii Germaniei nu își pot imagina cu adevărat cum este războiul – vrem să li-l arătăm”, a spus Giebel, stând în fața intrării uriașe în buncărul construit în 1943. În sălile expoziționale, aproximativ 20 de epave de drone rusești sunt suspendate de tavan, deasupra unei mașini distruse de o bombă. Germania, unul dintre principalii aliați ai Ucrainei Germania este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei; este cel mai mare furnizor de arme către Kiev în Europa și un aliat diplomatic important. De asemenea, găzduiește aproximativ 1,3 milioane de refugiați ucraineni. Majoritatea germanilor susțin Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, însă livrările de arme sunt un subiect controversat într-o țară cu o puternică tradiție pacifistă din cauza trecutului său întunecat nazist. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este prietenos cu Rusia, a înregistrat și el o creștere a sprijinului în ultima vreme, ocupând locul al doilea în sondajele naționale de anul trecut. Însă guvernul cancelarului Friedrich Merz le reamintește în mod regulat germanilor că, dacă Ucraina este înfrântă, Rusia și-ar putea îndrepta atenția către alte părți ale Europei. Astfel de temeri au determinat coaliția sa să lanseze o campanie de reînarmare care vizează transformarea armatei germane, mult timp neglijată, în cea mai mare forță convențională din Europa.
Festivalul de Film de la Berlin își apără juriul în legătură cu disputa politică și cinematografie
Apărarea vine în urma criticilor aduse juriului Festivalul de Film de la Berlin, în special președintelui, Wim Wenders, pentru comentariile făcute în timpul răspunsurilor la întrebări despre războiul din Gaza, potrivit The Guardian. Întrebat în timpul conferinței de presă de deschidere dacă filmele pot influența schimbările politice, cineastul german a spus că „filmele pot schimba lumea”, dar „nu într-un mod politic”, adăugând că cineaștii „trebuie să stea departe de politică”. Între timp, producătoarea poloneză Ewa Puszczyńska, întrebată despre sprijinul acordat Israelului de guvernul german, a numit întrebarea „complicată” și „oarecum nedreaptă”. „Nu putem fi responsabili pentru decizia lor de a sprijini Israelul sau decizia de a sprijini Palestina”, a spus ea. Comentariile au determinat autoarea indiană Arundhati Roy să se retragă de la Berlinale, vineri. Într-o mustrare usturătoare, Roy a numit comentariile „de neconceput” și a spus că se teme că au ajuns la milioane de oameni din întreaga lume. „Să-i auzi spunând că arta nu ar trebui să fie politică este uluitor”, a spus Roy. „Este o modalitate de a închide o conversație despre o crimă împotriva umanității chiar în timp real – când artiștii, scriitorii și cineaștii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a o opri.” O furtună mediatică a cuprins Berlinala Sâmbătă seara, Tricia Tuttle, directoarea festivalului, a declarat: „Artiștii sunt liberi să își exercite dreptul la liberă exprimare în orice mod doresc”, a spus Tuttle. „Nu ar trebui să se aștepte de la artiști să comenteze toate dezbaterile mai ample despre practicile anterioare sau actuale ale unui festival asupra cărora nu au niciun control. Nici nu ar trebui să se aștepte de la ei să vorbească despre fiecare problemă politică care le este adusă în discuție, decât dacă doresc acest lucru.” Un purtător de cuvânt al festivalului a adăugat: „În pragul primelor 48 de ore ale festivalului din acest an, o furtună mediatică a cuprins Berlinala. Considerăm că este important să ne exprimăm opiniile – în apărarea cineaștilor noștri și, în special, a juriului și a președintelui juriului.”
Merz, invitat de Bolojan la București pentru consolidarea parteneriatului RomâniaGermania
„I-am transmis cancelarului Merz invitația de a ne întâlni la București anul acesta, pentru a continua discuțiile și a avansa concret proiectele comune”, se arată în mesajul publicat de premierul Ilie Bolojan. Acesta a reiterat că relația dintre România și Germania este una „foarte bună”. „Relația dintre România și Germania este foarte bună, construită pe cooperare economică, încredere și interese strategice comune. Țările noastre pot realiza mai multe împreună dacă ne concentrăm pe rezultate. Avem o bază solidă, interese comune și capacitatea de a lua decizii eficiente”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că Germania este „cel mai important partener economic” al României. „Avem un comerț bilateral solid, investiții consistente și mii de companii germane care creează locuri de muncă pentru peste 200.000 de români”, a declarat premierul. Discuțiile de la Berlin s-au concentrat pe extinderea parteneriatului în domenii precum apărarea, industria și energia. Memorandumul de cooperare semnat, miercuri, de Ministrul Apărării, Radu Miruță și omologul său german Boris Pistorius, vizează atât modernizarea industriei, cât și întărirea unei colaborări mai ample, inclusiv în cercetare, dezvoltare, exerciții comune și alte forme de parteneriat. Premierul Bolojan a mai precizat că securitatea flancului estic și a Mării Negre „rămâne o prioritate”, calificând sprijinul Germaniei drept „foarte important”. Premierul a mai afirmat că România susține „eforturile pentru o pace durabilă” în Ucraina, dar și că Bucureștiul acordă „atenție specială Republicii Moldova, al cărei parcurs european este important pentru stabilitatea regiunii”. Premierul Bolojan i-a mulțumit cancelarului german și pentru sprijinul acordat românilor care trăiesc și muncesc în Germania, dar și comunității germane din România, pentru păstrarea identității lor și promovarea patrimoniului cultural.
Premierul Ilie Bolojan, întâlnire la Berlin cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi, la Berlin, o întrevedere cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK). Discuțiile au fost axate pe consolidarea cooperării economice și sectoriale dintre România și Germania, precum și pe extinderea parteneriatului strategic dintre cele două state. Importanța cooperării economice dintre Germania și România În cadrul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța relației economice bilaterale, arătând că Germania este, de mai mulți ani, cel mai important partener comercial al României și principalul investitor străin în economia românească. Șeful Executivului a evidențiat contribuția companiilor germane la crearea de locuri de muncă stabile, la atragerea de investiții pe termen lung și la dezvoltarea comunităților locale, reiterând interesul României pentru atragerea de noi investiții germane într-un cadru economic stabil și predictibil. Cum crește accesul companiilor românești pe piața germană Discuțiile au vizat extinderea și diversificarea investițiilor germane în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum infrastructura, energia, agricultura și industria alimentară, dar și cercetarea și inovarea. Totodată, a fost abordată tema creșterii accesului companiilor românești pe piața germană și în alte state din rețeaua internațională a DIHK, prezentă în peste 90 de țări. Partea română și-a exprimat interesul pentru promovarea mai activă a produselor românești în Germania, precum și pentru implicarea firmelor autohtone în proiecte de modernizare și extindere a infrastructurii. Cooperarea în domeniul apărării și securității regionale Reprezentanții DIHK au evidențiat rolul rețelei de camere de comerț în facilitarea cooperării economice bilaterale și și-au arătat deschiderea pentru dezvoltarea unor noi parteneriate, în contextul noilor politici comerciale europene. Un capitol important al întrevederii a fost dedicat cooperării în domeniul apărării și al securității regionale. Partea germană a apreciat rolul României în menținerea stabilității regionale și convergența de poziții dintre cele două state în plan politic, economic și de apărare. Ce înseamnă Rheinmetall pentru Armata Română Cooperarea în industria de apărare, inclusiv prin programul SAFE, a fost analizată atât din perspectiva achizițiilor comune, cât și a producției, fiind menționată colaborarea cu companii germane precum Rheinmetall, ca oportunitate pentru transfer de tehnologie și dezvoltarea capacităților de producție ale Armatei României. Discuțiile au abordat și pregătirea și calificarea forței de muncă, fiind apreciată contribuția companiilor germane și a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane în dezvoltarea educației duale și a programelor de formare profesională. A fost exprimat interesul pentru extinderea acestor programe în domenii strategice precum industria, energia și apărarea. Progresele României în procesul de aderare la OCDE În plan economic, oficialii români au prezentat măsurile adoptate pentru creșterea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor, în contextul eforturilor de reducere a deficitului bugetar, cu menținerea unui climat favorabil investițiilor. Reprezentanții germani au apreciat, totodată, progresele realizate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), sprijinit constant de DIHK prin rețeaua sa internațională. Din delegația care îl însoțește pe premierul Ilie Bolojan la Berlin fac parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat Dragoș Hotea și consilierul de stat Raul Gutin.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Germania vrea să retragă cetățenia celor care susțin Hamas
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că sprijinul pentru organizația Hamas este incompatibil cu valorile democratice ale Germaniei. Altfel spus, persoanele care au obținut pașaport german prin naturalizare și promovează gruparea ar trebui să își piardă cetățenia. Germania aplică modificările aduse legislației privind imigrația și cetățenia, astfel încât noii cetățeni să respecte valorile democratice ale țării. Dezbaterile despre migrație, integrarea noilor veniți și reacțiile la conflictul israeliano-palestinian au divizat puternic țara. Germania nu-și negociază valorile „Persoanele care au obținut cetățenia germană, inclusiv cei cu dublă cetățenie, și-au declarat angajamentul față de sistemul nostru de valori”, a subliniat oficialul german, citat de Reuters. Dobrindt a adăugat că, atunci când se dovedește că această declarație a fost „o denaturare deliberată”, statul trebuie să poată acționa și să retragă cetățenia. Declarațiile ministrului vin în urma unui caz recent care a atras atenția opiniei publice. Un sirian stabilit de mulți ani la Berlin riscă să își piardă cetățenia după ce a postat pe Instagram o imagine cu doi combatanți Hamas. În postare, el i-a descris pe membrii grupării teroriste drept „Eroii Palestinei”. Autoritățile au aflat desprea aceasta prin intermediul agențiilor de securitate și consideră că bărbatul a indus în eroare instituțiile atunci când și-a declarat loialitatea față de valorile germane. Holocaustul rămâne un reper al politicii germane Cazul a relansat discuțiile din Germania despre integrare, apartenență și riscul radicalizării unor persoane venite din zone de conflict. Dezbaterea este amplificată de ascensiunea extremei drepte și de tensiunile legate de conflictul israeliano-palestinian. Sprijinul puternic al Germaniei pentru Israel rămâne legat de responsabilitatea istorică față de Holocaust. Reforma legii cetățeniei din iunie 2024 îi obligă pe solicitanți să își declare explicit atașamentul față de ordinea democratică. Aceștia trebuie, de asemenea, să recunoască „responsabilitatea istorică specială” a Germaniei, inclusiv „protejarea vieții evreiești”. Berlinul, împotriva extremismului Primarul Berlinului, Kai Wegner, a lăudat reacția rapidă a autorităților și a spus că măsura era necesară. Declarațiile ministrului arată, însă, că Germania nu vizează doar acest caz, ci are ]n vedere retragerea retragerea cetățeniei oricărei persoane care sprijină grupări extremiste precum Hamas.