O carte găsită într-un șemineu, returnată unei biblioteci din Australia, cu 150 de ani întârziere
Cartea a fost returnată, săptămâna trecută, la biblioteca din orașul de pe litoral Kiama de către un localnic, Ross Simmons, care o găsise în timpul unor lucrări recente de renovare a casei sale. Acesta a găsit cartea ascunsă într-o cutie de ceai, care a fost zidită într-un șemineu etanș, potrivit Associated Press. „Nu am mai primit niciodată înapoi ceva atât de vechi”, a mărturisit Michelle Hudson, directoarea Bibliotecii din orașul Kiama. „Urmăresc multe biblioteci pe rețelele sociale și, adesea, primesc obiecte vechi de poate 30 sau 40 de ani, atunci când se fac curățenie în proprietăți”, a adăugat ea. Volumul, împrumutat de stră-străbunicul său Ross Simmons, cel care a găsit cartea, a precizat că volumul a fost împrumutat de stră-străbunicul său, John, care era, odinioară, proprietarul casei în care cartea a fost găsită. „Este doar o presupunere. El locuia în căsuță cam pe vremea aceea, iar copiii lui erau probabil prea mici”, a spus Ross Simmons. Biblioteca s-a deschis în 1872, iar cartea „Antiquities of Athens” (Antichitățile Atenei), de James Stuart și Nicholas Revett, publicată în 1858, era înregistrată cu numărul 506 în colecția inițială a bibliotecii, care număra aproximativ 1.000 de volume. Hudson bănuiește că volumul s-a pierdut la câțiva ani după deschiderea bibliotecii. Amenda pentru returnarea cu întârziere ar fi de aproximativ 28.000 de dolari australieni (19.500 de dolari americani), ținând cont de inflație, a spus Hudson. Această sumă a fost calculată pe baza taxei britanice de întârziere de trei pence pe săptămână, care era tipărită pe coperta interioară a cărții, alături de o listă de reguli valabile la momentul deschiderii bibliotecii. Hudson a precizat însă că registrele bibliotecii cu cititorii care au împrumutat cărțile din anii 1970 s-a pierdut. „Nu există nimic în carte care să ne spună cine a fost ultimul împrumutător”, a spus Hudson. Reguli din 1800 pentru cititorii care împrumutau cărți Regulamentul bibliotecii din anii 1870 prevedea că o carte trebuia returnată și datoria pentru întârziere achitată înainte de a se putea împrumuta o altă carte. „Poate de aceea nu ne-au returnat-o niciodată”, a spus Hudson. În acea perioadă, cetățenii ce aveau o familie de cel puțin șase membri „cunoscuți ca fiind capabili să citească”, puteau împrumuta maxim 3 cărți. În zilele noastre, dovada că poți citi nu mai este necesară la împrumutarea unei cărți. De asemenea, în anii 1870, persoanele care se prezentau la bibliotecă în „stare de ebrietate” nu aveau voie să împrumute cărți.
Dua Lipa își deschide o bibliotecă de cărți cenzurate într-o librărie celebră din Portugalia
Cântăreața Dua Lipa și-a deschis o bibliotecă de cărți cenzurate într-o librărie celebră din Portugalia, potrivit Le Figaro. Vedeta a creat un spațiu literar în cadrul librăriei independente Lello din Porto, Portugalia. Librăria a fost fondată în urmă cu peste un secol, pentru a crea un „sanctuar dedicat cărților pierdute”, potrivit sursei citate. Artista este o cititoare pasionată și are inclusiv propriul club de carte. Acum, își dedică timoul colecționării de cărți care au fost cenzurate. Numită Biblioteca Manifesto, spațiul a fost amenajat în renumita librărie independentă Lello, veche de un secol, arată sursa. Noua bibliotecă prezintă o selecție de 100 de cărți care „contestă puterea, cenzura, excluziunea și narațiunile dominante”. Această bibliotecă apare ca un răspuns la „interdicțiile de cărți” inițiate de guvernele conservatoare sau autoritare. „Un sanctuar dedicat cărților pierdute” „Această bibliotecă este un sanctuar dedicat cărților pierdute, autorilor al căror curaj expune structurile de putere și control și cititorilor care refuză să li se spună ce cărți au voie să citească”, a declarat Dua Lipa. „Sunteți invitați să veniți aici și să decideți singuri ce ar trebui să fie pe aceste rafturi. Pentru că uneori, cel mai subversiv act este pur și simplu să citești o carte și apoi să vorbești despre ea”, a adăugat artista, conform aceleiași surse. Într-un interviu acordat publicației Rolling Stone, Francisca Pedro Pinto, directoarea librăriei Lello, și-a exprimat entuziasmul pentru acest parteneriat. „Timp de 120 de ani, librăria Lello s-a bazat pe o convingere simplă: cartea este o tehnologie a libertății. Biblioteca Manifesto s-a născut din această credință. Ceea ce este în joc nu este doar viitorul lecturii, ci capacitatea unei societăți de a-și imagina, interpreta și construi propriul viitor”, a declarat aceasta.
Cartea care poate ucide. Volumul rar cu pagini impregnate cu arsenic, păstrat sub măsuri speciale de protecție
Cartea care poate ucide. Volumul rar cu pagini impregnate cu arsenic, păstrat sub măsuri speciale de protecție. Shadows from the Walls of Death, tipărită în 1874 și având dimensiunile de aproximativ 56 × 76 cm, este o carte remarcabilă din două motive. Raritatea sa și faptul că, dacă o atingi, te-ar putea ucide. Conține puțin sub o sută de mostre de tapet, fiecare impregnată cu niveluri potențial periculoase de arsenic, relatează Atlas Obscura. Un volum rar ale cărui pagini conțin arsenic Cartea este opera doctorului Robert M. Kedzie, chirurg al Uniunii în timpul Războiului Civil American și, ulterior, profesor de chimie la Michigan State Agricultural College. Când a devenit membru al Consiliului de Sănătate al statului Michigan în anii 1870, el și-a propus să atragă atenția asupra pericolelor tapetelor colorate cu pigmenți pe bază de arsenic. Deși arsenicul este o toxină letală, acesta poate fi combinat cu cuprul pentru a crea vopsele și pigmenți deosebit de frumoși. Cel mai frecvent Verdele lui Scheele sau Verdele de Paris. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Asociația Medicală Americană estima că până la 65% din toate tapetele din Statele Unite conțineau arsenic. Victorienii știau că arsenicul este otrăvitor dacă este ingerat. El căpătase reputația de „praf al moștenirii”, putând fi folosit, de exemplu, pentru a elimina mătuși în vârstă cu averi considerabile. Totuși, majoritatea oamenilor nu vedeau niciun risc în a-și acoperi pereții casei cu această substanță. Kedzie susținea că tapetele cu arsenic eliberează particule microscopice de praf care pot fi inhalate sau înghițite. În prefața cărții Shadows, el avertizează că arsenicul poate ucide nu doar prin „distrugerea bruscă și violentă a vieții”, ci și printr-o otrăvire lentă și cronică. El descria femei care se îmbolnăveau și se retrăgeau în dormitoarele lor tapetate pentru a se recupera. În tot acest timp, respirau „un aer încărcat cu suflarea morții”. Sursă foto: Shutterstock Din cele 100 de exemplare originale, doar patru au supraviețuit Ca parte a campaniei sale de conștientizare privind „hârtiile otrăvitoare”, Kedzie a realizat 100 de exemplare ale cărții Shadows și le-a trimis bibliotecilor publice din Michigan. Fiecare exemplar este un volum subțire, cu puțin text. Doar pagina de titlu, o scurtă prefață și o notă a Consiliului de Sănătate care explică scopul cărții și îi sfătuiește pe bibliotecari să nu permită copiilor să o manipuleze. Din cele 100 de exemplare originale, doar patru au supraviețuit. Majoritatea bibliotecilor, temându-se că și-ar putea otrăvi cititorii, și-au distrus volumele. Două dintre exemplarele rămase se află încă în Michigan, unul la MSU și celălalt la Universitatea din Michigan. Exemplarul MSU este păstrat pe un raft aparent banal din secția de Colecții Speciale a bibliotecii, într-o cutie verde. Fiecare pagină este încapsulată individual în plastic, astfel încât cercetătorii și curioșii să o poată manipula fără teamă. Celelalte două exemplare ale cărții Shadows au ajuns la Facultatea de Medicină a Universității Harvard și la Biblioteca Națională de Medicină a SUA, care a digitalizat întregul volum și l-a pus gratuit la dispoziție online. Sursă foto: Shutterstock
Hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba-Iulia în prim-plan, într-o bibliotecă din Franța
Victor Negrescu împărtășește descoperirea istorică din biblioteca Adunării Naționale a Republicii Franceze pe pagina sa de Facebook. El a regăsit „o parte din istoria noastră: hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba Iulia în prim-plan, și o scrisoare semnată de Tache Ionescu. Un memento clar că destinul României a fost puternic legat de Franța și de Europa indiferent de perioadă sau conjuctură politică”. „Pentru mine a fost și un moment cu relevanță personală. Am studiat și activat politic în Franța, iar revenirea la Paris, ca parte a delegației compuse din reprezentanți din partea mai multor grupuri politice, conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, căruia îi mulțumesc pentru invitație, are o semnificație aparte. Discuțiile cu președinta Adunării Naționale, doamna Yaël Braun-Pivet și colegii parlamentari, au fost despre o Românie ferm ancorată în proiectul pro-european, care construiește parteneriate solide cu toate statele membre și cu Franța în mod special”, spune Negrescu. Potrivit europarlamentarului, s-a pus accent pe intensificarea cooperării economice, pe colaborarea privind Mercosur și bugetul european dar și pe consolidarea dimensiunii de apărare. Prezența militară franceză în România demonstrează, de altfel, angajamentul său în regiune și subliniază importanța coordonării pe dosare importante de interes pentru ambele părți, mai spune Negrescu.
Pompierii din Sicilia au salvat 400 de cărți rare dintr-o bibliotecă după o alunecare de teren
Biblioteca se află pe marginea prăpastiei scoase de alunecarea de teren, o parte a clădirii fiind practic suspendată în aer. Operațiunea de recuperare a pompierilor, care a început luni, a fost precedată de un studiu detaliat al planurilor etajelor și al fotografiilor interioare pentru a cartografia poziția cărților, potrivit The Guardian. Pompierii au forat peretele unei clădiri din spatele structurii și, intrând, au legat rafturile între ele și le-au tras înapoi pentru a ajunge la cărți. Biblioteca deține aproximativ 4.000 de cărți de literatură, istorie și non-ficțiune generală, inclusiv o serie de ediții rare datând dinainte de 1830 despre istoria Siciliei. Printre cele mai prețioase comori ale sale se numără o carte din secolul al XVI-lea. „A fost ca și cum ai fi dat lovitura unui jaf la o bancă”, a spus Salvatore Cantale, comandantul provincial al brigăzii de pompieri din Caltanissetta. „A trebuit să fim rapizi și să încercăm să luăm cât mai mult posibil.” Mai multe dintre volume rămân în subsol Alunecarea de teren a început pe 25 ianuarie, când solul a început să se miște, crăpând asfaltul și sfâșiind clădirile. Unele s-au prăbușit ulterior în gol, împreună cu o porțiune de drum unde fuseseră parcate mașini și dube. Peste 1.600 de persoane au fost evacuate din oraș. Multe dintre volume rămân în subsol, care este considerată zona cu cel mai mare risc. Oficialii analizează utilizarea roboților, deși în Niscemi nu există niciunul potrivit.
Biblioteca Județeană are, în continuare, probleme din cauza cluburilor de la demisol. Dan Doboș: Părinții au început să nu-și mai lase copiii la sala de lectură seara
Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași se confruntă, în continuare, cu probleme cauzate de cluburile de la demisolul spațiului unde este localizată. Directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” Iași a povestit reporterilor BZI despre problemele pe care le întâmpină instituția din cauza cluburilor aflate la demisolul clădirii. Biblioteca Județeană Iași se confruntă cu probleme cauzate de cluburile de la demisol Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, o instituție culturală căreia îi trec sute de oameni pragul în fiecare zi, se confruntă de ani întregi cu problemele generate de existența barurilor și cluburilor de la demisolul complexului comercial „Ștefan cel Mare”. Pe lângă problemele legate de întreținerea spațiului unde a fost relocată Biblioteca Județeană Iași, la demisolul complexului comercial funcționează câteva baruri și cluburi care creează probleme cititorilor și instituției. Directorul Bibliotecii, scriitorul Dan Doboș, a recunoscut că, din cauza cluburilor și a barurilor care se află sub filialele instituției și ale sălii de lectură, acestea au suferit mai multe probleme de-a lungul anilor. „Ne confruntăm cu probleme din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să recunoaștem că grupurile sociale care frecventează atât biblioteca noastră, cât și clientela spațiilor respective (cluburile de la demisol – n.r.) nu se suprapun. Acesta reprezintă un factor decizional pentru unii părinți, care, din motive de siguranță, poate sunt reticenți în a-și lăsa copiii să vină la bibliotecă mai spre seară”, a povestit directorul instituției, Dan Doboș. De asemenea, directorul Bibliotecii Județene Iași a adăugat și alte dezavantaje cu care se confruntă din cauza spațiului pe care sunt obligați să îl împartă. „Unele dintre baruri își încep programul pe la ora 17:00, adică atunci când biblioteca este încă deschisă. Ba chiar mai sunt 3 ore de program. Evident că se face gălăgie și asta ne afectează. Avem atâția cititori, în sala de lectură, la ora aceea. Pe lângă asta, se mai întâmplă să aibă loc scandaluri, incidente violente care, bineînțeles, apar și în presă. Uneori este menționată și Biblioteca Județeană pentru a fi mai ușor de reperat locul în care a avut loc incidentul și normal că o asociere de acest fel ne creează o imagine nepotrivită”, a mai declarat Dan Doboș reporterilor BZI. Unii utilizatori evită să mai vină la bibliotecă la ore târzii Poate cei mai afectați de situația prezentată sunt chiar utilizatorii Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”. Sala de lectură este aproape întotdeauna plină de studenți, care găsesc aici spațiul potrivit pentru a învăța. Unii dintre aceștia recunosc că au întâmpinat probleme din cauza spațiului. „Nu îmi place deloc să vin aici seara. Mai ales acum, că se întunecă repede afară, nu mă simt foarte în siguranță până să intru în bibliotecă. Nu am pățit ceva anume, doar au mai fost situații când plecam seara spre casă de la bibliotecă și erau grupuri de persoane afară, unii dintre ei vizibili sub influența alcoolului”, a povestit Mădălina Ș., o utilizatoare frecventă a bibliotecii. Pentru alte persoane, gălăgia este problema principală. „Nu mai vin așa des la bibliotecă. Îmi plăcea să vin la sala de lectură pentru că e liniște și te motivează să vezi și alți studenți cum învață. Acum vin tot mai rar, pentru că nu am timp să vin ziua, iar seara, foarte multă gălăgie. Se aud uneori și țipete, înjurături. Nu am asistat la bătăi, dar la certuri da”, a povestit Ioana Gabur, studentă la Facultatea de Litere. Denis Andrei, proprietarul localului „Crazy Frog”, unul dintre puburile aflate la demisolul Galeriilor de Artă „Ștefan cel Mare”, a declarat că nu înțelege de ce se aruncă vina asupra localurilor din zonă, deoarece nu acestea sunt responsabile de incidentele neplăcute. „În primul rând, programul localului nu se intersectează cu programul bibliotecii, așa că nu văd cum ar putea fi afectată activitatea. În al doilea rând, eu cred că niciun copil nu ar avea ce să caute la bibliotecă seara. E normal ca părinții să aibă rețineri când vine vorba de aspectul ăsta. Da, au mai fost incidente violente, dar au avut loc în afara localului. Noi, proprietarii, nu putem face mai mult decât să angajăm paznici la fiecare bar, dar restul ține de bunul simț și educația fiecăruia”, a declarat Denis Andrei, proprietarul unuia dintre barurile de la demisolul spațiului comercial. Reporterii BZI au încercat să ia legătura și cu proprietarii celorlalte localuri din zonă, însă unii dintre aceștia au refuzat să comenteze situația, iar alții nu au oferit niciun fel de răspuns. Condițiile în care funcționează instituția nu sunt demne de un centru cultural care ar trebui să asigure liniște, siguranță și accesibilitate. Spațiul actual este prost luminat și, aproape întotdeauna, plin de gunoaie, în ciuda eforturilor angajaților bibliotecii de a înfrumuseța pe cât se poate spațiul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate