Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Uniunea Europeană, în conflict cu giganții tehnologici. Sondajul care îți victoria lui Donald Trump în lupta cu bătrânul continent
Europa pare să-și fi consolidat poziția în fața presiunilor exercitate de Statele Unite în privința reglementărilor impuse marilor companii tehnologice. Conform unui sondaj recent realizat de YouGov în Franța, Germania și Spania, majoritatea cetățenilor din aceste țări sprijină continuarea aplicării normelor europene stricte în domeniul Big Tech, chiar și cu riscul tensionării relațiilor cu Washingtonul, în special sub o eventuală administrație Donald Trump. Rezultatele sondajului vin într-un moment în care Uniunea Europeană și SUA negociază chestiuni sensibile legate de comerț, iar presiunea exercitată asupra Bruxelles-ului de către giganții americani din tehnologie – cu sprijin politic de peste ocean – devine tot mai vizibilă. Cu toate acestea, europenii par hotărâți să nu cedeze și să susțină o piață digitală echitabilă și transparentă. Majoritatea europenilor resping concesiile față de Washington Potrivit sondajului realizat la comanda organizațiilor non-profit People vs Big Tech și WeMove Europe, aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană trebuie să continue aplicarea propriilor reguli în domeniul digital, chiar dacă acest lucru supără Statele Unite și, în mod particular, pe Donald Trump. Doar 1 din 10 persoane chestionate ar fi de acord cu o relaxare a normelor europene pentru a facilita relațiile bilaterale cu Washingtonul. Mesajul transmis de cetățeni este clar: protecția consumatorilor și reglementarea eficientă a monopolurilor digitale nu ar trebui să fie sacrificate pentru considerente geopolitice. Legea privind piețele digitale (DMA) este doar una dintre inițiativele legislative europene care vizează transparența, concurența loială și responsabilitatea giganților tehnologici americani precum Google, Amazon, Meta sau Apple. Un sprijin tot mai mare pentru destructurarea giganților Big Tech Pe lângă sprijinul larg pentru aplicarea strictă a normelor actuale, sondajul mai arată că de două ori mai mulți respondenți ar fi de acord cu destructurarea giganților Big Tech decât cei care consideră că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Această atitudine vine pe fondul unei preocupări crescute privind modul în care marile companii controlează datele personale, distorsionează piața publicitară și influențează spațiul informațional. Deputatul german Andreas Schwab, unul dintre susținătorii înverșunați ai DMA, a subliniat că aceste date confirmă percepția publică privind lipsa de echitate în ecosistemul digital: „Cetățenii europeni vor concurență reală, transparență și protecția drepturilor lor. Nimeni nu vrea să fie manipulat sau înșelat de algoritmi opaci.” Bruxelles-ul nu cedează, în ciuda presiunilor americane Deși administrația americană a criticat public reglementările UE, acuzând Bruxelles-ul că acționează împotriva companiilor americane, Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că nu intenționează să renunțe la cadrul legal adoptat. Legea privind piețele digitale, împreună cu Legea privind serviciile digitale (DSA), sunt pilonii noii strategii europene pentru spațiul digital. Aceste reglementări vizează comportamentele anticoncurențiale, obligă marile platforme să își deschidă ecosistemele și să nu mai privilegieze propriile servicii, și impun standarde ridicate în ceea ce privește transparența algoritmică. Bruxelles-ul a anunțat deja primele investigații oficiale, inclusiv împotriva Alphabet și Meta, acuzate că nu respectă pe deplin prevederile DMA. Concluzie: opinia publică din Europa susține ferm legislația digitală Rezultatele sondajului YouGov reprezintă un semnal puternic că opinia publică din Europa susține ferm inițiativele legislative menite să limiteze influența giganților Big Tech. În același timp, ele oferă un sprijin politic important pentru Comisia Europeană, care trebuie să facă față atât presiunilor externe, cât și lobby-ului agresiv din partea companiilor vizate. Într-o confruntare simbolică între interesele americane și autonomia legislativă europeană, Donald Trump pare să piardă teren în fața unei Uniuni Europene care începe să fie din ce în ce mai asumată în reglementarea tehnologiei.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Un mare oraș din Europa își proclamă suveranitatea digitală și pornește războiul cu Big Tech-ul american. Renunță la Microsoft și adoptă open source
Lyon, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe din Franța, a anunțat oficial că va renunța complet la suita Microsoft Office și alte soluții software dezvoltate de companii americane. Decizia face parte dintr-un plan ambițios de a-și consolida „suveranitatea digitală”, o mișcare care are implicații tehnice, economice și chiar politice. Anunțul a fost făcut luni, 23 iunie, printr-un comunicat de presă în care administrația locală explică intenția clară de a se desprinde de dependența de marile companii tech din Statele Unite. Motivația? Control mai mare asupra datelor, securitate informatică crescută și susținerea dezvoltării de soluții digitale locale și europene. „Este o alegere strategică pentru viitorul orașului nostru și pentru autonomia digitală a instituțiilor publice”, au declarat oficialii Primăriei Lyon, citați de cotidianul Le Monde. Ce înseamnă, concret, suveranitate digitală Termenul „suveranitate digitală” a devenit tot mai frecvent în discursul public european, în contextul în care numeroase instituții și administrații locale își pun problema controlului real asupra infrastructurilor IT. În cazul Lyonului, suveranitatea digitală presupune migrarea către o suită complet open source, dezvoltată în cadrul unui proiect regional numit „Territoire Numérique Ouvert” (Teritoriu Digital Deschis). Această platformă open source este descrisă ca fiind „liberă, colaborativă și interoperabilă” și este rezultatul unui parteneriat între metropola Lyon și operatorul public SITIV (Syndicat Intercommunal des Technologies de l’Information pour les Villes), specializat în soluții digitale pentru autoritățile locale. În plus, întreaga infrastructură va fi găzduită în centre de date regionale, nu în cloud-uri deținute de corporații globale, ceea ce contribuie la o protecție suplimentară a datelor cetățenilor. De la Microsoft la OnlyOffice, Linux și PostgreSQL În termeni practici, transformarea digitală înseamnă renunțarea la suita Microsoft Office în favoarea OnlyOffice, o alternativă open source compatibilă cu fișierele Word, Excel și PowerPoint. Sistemele de operare Windows vor fi înlocuite progresiv cu distribuții Linux, iar pentru gestionarea bazelor de date, orașul a optat pentru PostgreSQL, un sistem robust și gratuit utilizat pe scară largă în mediile instituționale. Această tranziție va fi implementată treptat în toate serviciile municipale, cu sprijinul echipelor tehnice locale. Mai mult, decizia Lyonului vine într-un context european în care tot mai multe administrații caută să își reducă dependența de Big Tech-ul american, în special în urma dezvăluirilor privind supravegherea globală și utilizarea datelor personale în scopuri comerciale sau geopolitice.
Războiul inteligențelor: propunerea radicală a lui Neal Stephenson pentru viitorul A.I.
Inteligența artificială avansează rapid, iar vocile critice devin tot mai sonore. Una dintre cele mai interesante și radicale opinii vine din partea scriitorului american Neal Stephenson, celebru pentru romane precum Snow Crash și Cryptonomicon. Deși nu este cercetător în domeniul tehnologiei, viziunea sa influențează deopotrivă ingineri, filosofi și antreprenori. Într-un discurs recent, Stephenson a propus o abordare complet nouă: să permitem A.I.-urilor să se lupte între ele pentru a păstra echilibrul ecosistemului digital. Totodată, el a tras un semnal de alarmă ferm – omenirea riscă să regreseze intelectual dacă nu limitează dependența de aceste tehnologii. A.I. ca pradă și prădător într-un nou ecosistem digital Stephenson sugerează că ar trebui să învățăm din natură și să aplicăm lecțiile evoluției în lumea inteligenței artificiale. În loc să încercăm să creăm un super-A.I. care să controleze totul, propune un ecosistem variat, în care diferite modele de inteligență artificială să concureze și chiar să se saboteze între ele. Asemenea competiție ar putea preveni apariția unui „superprădător digital” care să domine piața și să pună în pericol libertatea umană. Neal Stephenson El susține că modelele A.I. ar trebui proiectate nu doar să fie utile, ci și să contracareze și să „atace” alte modele. Exemplele oferite sunt fascinante: unele A.I.-uri vor fi ca niște câini ciobănești, fidele și eficiente în sarcini precise. Altele, ca libelulele – rapide, specializate și indiferente la prezența umană. Mai sunt și cele ca ciorile – inteligente, dar complet autonome și puțin interesate de om. Iar ChatGPT? Pentru Stephenson, este „un cățel de poală”: drăgălaș, dependent și croit special să ne facă viața mai ușoară. În acest context în care unele voci avertizează că A.I. ar putea deveni imposibil de controlat, ideea unei „lupte interne” între sisteme pare demnă de un roman SF, dar și profund logică. Exact cum natura nu permite unei specii să domine complet, un ecosistem de A.I.-uri concurente ar menține echilibrul digital. Una dintre cele mai grave consecințe ale abuzului de inteligență artificială, spune Stephenson, este regresul uman. Dacă oamenii continuă să-și externalizeze gândirea către mașini, s-ar putea transforma într-o versiune modernă a eloi-lor din romanul Mașina timpului al lui H.G. Wells: ființe intelectualmente slabe, complet dependente de tehnologia pe care nu o înțeleg. Stephenson avertizează că semnele sunt deja vizibile. Mulți profesori se plâng că elevii lor folosesc A.I.-uri ca ChatGPT pentru a rezolva orice temă sau eseu, fără să mai gândească individual. Această comoditate riscă să distrugă tocmai capacitatea care ne-a făcut unici ca specie: rațiunea. Soluția? Scriitorul propune măsuri simple, dar ferme: revenirea la examene scrise de mână, în săli supravegheate. Nu e o noutate, ci o reîntoarcere la un standard care funcționa. Iar dacă părinții sau instituțiile se opun, spune Stephenson, o fac dintr-o frică infantilă de a-și vedea copiii confruntați cu efortul autentic. Într-o lume unde competiția se duce pe terenul inteligenței, să renunți la gândire e ca și cum ai merge la luptă dezarmat. Cum ne putem păstra locul într-o lume populată de A.I. Stephenson nu e un pesimist. Dimpotrivă, crede că oamenii încă au șanse reale să rămână actori relevanți într-un ecosistem dominat de inteligențe artificiale – dar doar dacă aleg să lupte. El spune că augmentările oferite de tehnologie vin întotdeauna cu un cost: amputarea unor capacități proprii. Dacă ne bazăm doar pe A.I. pentru a scrie, a raționa sau a crea, riscăm să pierdem tocmai acele trăsături care ne definesc. Îndemnul său este simplu: reîntoarce-te la rațiune. Alege conștient să gândești, să înveți, să concurezi. Nu lăsa comoditatea să-ți anuleze evoluția. Fii un competitor demn într-o lume unde inteligențele se înmulțesc, dar nu toate sunt umane. Poate părea o viziune radicală, dar într-o epocă în care Big Tech dictează ritmul inovației, poate exact astfel de idei ne vor salva. Iar dacă nu, atunci măcar ne vor forța să ne punem întrebări importante: Cine suntem? Cine vrem să devenim? Și ce preț suntem dispuși să plătim pentru confort? Rațiunea, înapoi! Ai nevoie de ea mai mult ca niciodată.
Miliardarii Big Tech au pariat pe Trump. Acum pierd miliarde și își blestemă zilele din cauza haosului economic provocat de tarife
Liderii din Silicon Valley s-au numărat printre cei mai generoși susținători financiari ai președintelui Donald Trump, contribuind cu milioane de dolari la campania și fondul inaugural al acestuia. Mulți dintre ei l-au vizitat la Mar-a-Lago și au stat în primul rând la ceremonia de învestire. Dar primele trei luni ale noului mandat Trump s-au dovedit a fi un coșmar financiar pentru industria tech, screie CNN. Companiile conduse sau fondate de giganți precum Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai (Google), Elon Musk (Tesla) și Jeff Bezos (Amazon) au pierdut cumulativ aproape 1,8 trilioane de dolari din valoarea de piață doar în 2025. Chiar și după o redresare parțială a piețelor, prăbușirea este considerabilă, iar averile personale ale acestor magnați s-au redus dramatic. Tarifele vamale, catalizatorul dezastrului Politica agresivă de tarife adoptată de Trump a afectat grav lanțurile de aprovizionare ale industriei tech, dependente de componente produse în Asia. Chiar dacă Trump a pus pauză unor tarife planificate pentru parteneri comerciali occidentali, tarifele impuse Chinei au fost majorate de la 104% la 125%. Această instabilitate economică a generat temeri în rândul investitorilor, ducând la scăderi abrupte ale acțiunilor. Potrivit UBS, câștigurile din domeniul tech ar putea scădea cu până la 25% dacă incertitudinea persistă. Dan Ives, analist la Wedbush Securities, a descris politica de tarife drept un „Armageddon” pentru industria tech, afirmând că peisajul investițional actual este cel mai dificil din ultimii 25 de ani. Musk, pierderi record în ciuda sprijinului financiar masiv Cel mai afectat este Elon Musk, care a donat cel puțin 290 de milioane de dolari pentru realegerea lui Trump. Averea lui a scăzut cu 143 de miliarde de dolari de la începutul anului, mai ales din cauza prăbușirii acțiunilor Tesla cu 28% și a unui declin de 376,6 miliarde dolari în capitalizarea de piață. Zuckerberg, care a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump, a pierdut 26,5 miliarde de dolari, iar Meta a scăzut cu 2,25% în 2025. Amazon, cu Jeff Bezos învârf, a pierdut 316,8 miliarde de dolari, iar averea lui Bezos s-a redus cu 47,2 miliarde. Cazul Apple și Google Apple a fost printre companiile care au făcut concesii simbolice: Tim Cook a donat 1 milion de dolari și a promis investiții de 500 miliarde în SUA. Totuși, Apple este printre cele mai vulnerabile la tarife, producând dispozitive în China, Vietnam și India. Acțiunile au scăzut cu 18,5%, iar valoarea bursieră a companiei s-a diminuat cu 684 miliarde dolari. Google, care a donat 1 milion și a transmis live inaugurarea pe YouTube, a pierdut 16,2% din valoare și 386,7 miliarde dolari din capitalizare. Modificările valorii de piață a companiilor sunt calculate în funcție de închiderea bursieră din 9 aprilie 2025. (Sursă Bloomberg/FactSet/Getty Images.Grafică: Alex Leeds Matthews/ CNN) Concluzie amară pentru cei din Big Tech În timp ce acești lideri din tehnologie sperau la reglementări mai blânde și susținere pentru AI, politica tarifară haotică a lui Trump le-a subminat planurile. Investițiile lor politice s-au întrors împotriva lor, într-un moment în care niciun subsector tech nu pare a fi ferit de consecințele acestei strategii comerciale.