Jaf de lux în Iaşi! Milionar chinez, jefuit de un hoț grăbit să își ascundă urmele
Un hoț deja celebru în oraș a spart casa unui om de afaceri chinez. A furat bani şi bijuterii de 100 de mii de euro. Dar lovitura mare s-a transformat într-o afacere mică. Hoțul a dat averea pe nimic, grăbit să-și șteargă urmele și a fugit în celălalt capăt de ţară, în Ialomiţa. Milionarul chinez le-a dezvăluit reporterilor Observator că este îngrozit şi se teme că ar putea fi prădat din nou. Hoţul cu experienţă a spart casa unui milionar chinez dintr-un complex exclusivist din Iași și a mers țintă la seif. Prada, o avere – bani, 15 mii de lei, şi bijuterii scumpe – mai multe ceasuri, o brăţara, o curea şi un colier. Omul de afaceri a descoperit dezastrul, a alertat poliţia, însă hoţul ieşise deja din scenă. „A sustras mai multe bunuri de valoare, cauzând un prejudiciu de 100 de mii de euro”, spune un reprezentant al Poliţiei. La patru zile după jaf, tâlharul a încercat să se scape de dovezi. Anchetatorii i-au luat urma de pe camerele de supraveghere. Bijuteriile au fost vândute la un preț de nimic Bărbatul a pus ranga pe care o folosit-o pentru spargerea locuinţei într-o geantă, apoi s-a plimbat cu ea pe străzile din oraş crezând că astfel i se va pierde urma. A decis să scape de ea sub acest pod şi a aruncat-o în râu. Planul n-a rezistat însă prea mult. Ranga a fost recuperată de scafandri, iar traseul hoțului a continuat până în Ialomița, unde a fost prins în casa unei rude. Individul, în vârstă de 55 de ani, ar fi acționat la pont, susțin anchetatorii. După jaf, ar fi vândut bijuteriile pe preţuri de nimic. Păgubitul de lux este o figură cunoscută în Iași, cu firme care înregistrează milioane cifră de afaceri. Afaceristul are un lanţ de magazine cu produse chinezeşti prin tot Iaşiul, dar a venit cunoscut după ce anul trecut a achiziţionat această clădire aflată chiar în centrul oraşului, care a costat patru milioane de euro. Hoţul este şi el celebru în oraş. A mai fost condamnat pentru aceeaşi faptă. Spărgea uşile şi fura tot ce prindea. Acum, e acum în arest preventiv. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță: Noi suntem de etnie romă! La noi se dă aur, bani!
O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Aceasta este inculpată într-un dosar penal, aflat pe rolul Tribunalului Iași, fiind acuzată de fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. S-a pus problema că bijuteriile ar fi moștenire de familie, primindu-le din zestre. O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță! La data de 31 martie 2026, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc un nou termen de judecată într-un dosar penal complex, în care inculpații Leonard Constantin și Cristina Tărăboanță sunt cercetați pentru fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. Ședința de judecată s-a concentrat, în principal, pe o contestație formulată de avocatul inculpatei, vizând ridicarea unei măsuri asiguratorii dispuse anterior de procurori, respectiv confiscarea specială a unor bijuterii din aur. Potrivit probatoriului administrat în cauză până în acest moment, anchetatorii susțin că inculpații ar fi desfășurat activități ilegale prin intermediul unei societăți comerciale, exploatând persoane vulnerabile. În acest context, autoritățile au dispus măsuri asiguratorii pentru a preveni înstrăinarea unor bunuri ce ar putea proveni din săvârșirea infracțiunilor sau ar putea servi la acoperirea prejudiciului. Printre bunurile vizate de această măsură se numără și o cantitate de 51,99 grame de aur, estimată la aproximativ 25.000 de lei. În fața instanței, reprezentantul Cristinei Tărăboanță, Gabriel Mîrșanu, a contestat ferm această măsură, susținând că bijuteriile în cauză nu au nicio legătură cu presupusele fapte penale. Acesta a arătat că este vorba despre obiecte vechi, de uz personal, precum brățări, ghiuluri, inele și cercei, care ar fi fost moștenite în familie și nu achiziționate recent. „Am formulat contestație cu privire la măsura confiscării speciale aplicată asupra acestor bijuterii. Este o cantitate mică de aur, veche, care nu poate fi asociată în mod rezonabil cu acuzațiile din dosar. Vorbim despre bunuri moștenite, despre cercei vechi, ghiuluri și inele care există în familie de foarte mult timp”, a declarat reprezentantul în fața judecătorilor. Reprezentantul inculpatei a cerut audierea martorilor Apărarea a mai subliniat că există martori dispuși să confirme proveniența unei părți dintre aceste bijuterii, arătând că unele dintre ele ar fi aparținut mamei inculpatei. De asemenea, s-a invocat faptul că vechimea acestor obiecte depășește chiar vârsta copiilor inculpatei, ceea ce ar exclude ipoteza că acestea ar fi fost dobândite în urma activităților infracționale investigate în prezent. Un alt argument adus în sprijinul contestației a fost legat de tradițiile specifice comunității din care provin inculpații. Reprezentantul a explicat că, în familiile de etnie romă, transmiterea bijuteriilor din aur din generație în generație reprezintă o practică obișnuită, aceste obiecte având o valoare simbolică și culturală importantă. „Această cantitate de aur se regăsește, prin tradiție, în familiile de etnie romă, fiind transmisă din neam în neam. Nu putem considera că astfel de bunuri provin din săvârșirea unor infracțiuni doar pentru că există în patrimoniul familiei”, a mai susținut apărătorul. I s-a instituit sechestru pe toate bunurile În același timp, avocatul a atras atenția asupra faptului că măsura asiguratorie nu se limitează doar la aceste bijuterii, ci vizează și alte bunuri de valoare, precum două autoturisme de lux, o cotă dintr-un apartament și trei suprafețe de teren. În opinia apărării, aceste bunuri ar putea face obiectul unor discuții legitime privind data și modul de dobândire, însă includerea unei cantități reduse de aur în aceeași categorie este disproporționată. „Noi contestăm strict această cantitate infimă de aur, care se află în familie de foarte mult timp și care nu are legătură cu acuzațiile din dosar”, a precizat avocatul. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public s-a opus solicitării formulate de apărare și a considerat că administrarea de noi probe nu este necesară în acest moment procesual. „Considerăm că proba testimonială nu este necesară”, a declarat procurorul. În cadrul ședinței, unul dintre inculpați a intervenit personal pentru a susține punctul de vedere al apărării, oferind explicații legate de tradițiile culturale invocate. „Noi suntem de etnie romă. La noi se dă aur, bani. Așa se lasă moștenire – zestre se spune la noi”, a afirmat acesta în fața instanței. Declarația sa a venit în completarea argumentelor juridice prezentate de avocat, încercând să ofere un context cultural care să justifice existența bijuteriilor în patrimoniul familiei, independent de activitățile investigate în dosar. Femeia se află sub măsura preventivă a controlului judiciar În ceea ce o privește pe Cristina Tărăboanță, aceasta se află în continuare sub măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce presupune respectarea unor obligații stabilite de instanță, precum prezentarea periodică la organele de poliție și interdicția de a părăsi o anumită zonă fără aprobare. Cazul rămâne unul în curs de soluționare, iar instanța urmează să se pronunțe asupra contestației formulate, după analizarea argumentelor prezentate de ambele părți. Decizia privind menținerea sau ridicarea măsurii asiguratorii asupra bijuteriilor ar putea avea implicații importante nu doar pentru situația patrimonială a inculpaților, ci și pentru modul în care sunt interpretate astfel de bunuri în contextul unor dosare penale similare. O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Femeia susține că bijuteriile ar proveni din zestrea primită de la părinți.
Jaful de la Muzeul Luvru: Macron promite că bijuteriile vor fi găsite
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri, în timpul unei călătorii în Mexic, că bijuteriile coroanei furate de la Muzeul Luvru vor fi găsite și a promis că securitatea muzeului din Paris va fi revizuită, relatează Le Figaro. „Am început să arestăm o parte din banda care a comis acest jaf. Bijuteriile vor fi găsite, ei vor fi arestați, vor fi judecați”, a declarat Macron canalului Televisa în timpul unei vizite în America Latină. „Securitatea Luvrului va fi complet regândită, așa cum ne-am angajat deja într-un plan major de reinventare și renaștere a Luvrului, pe care l-am anunțat acum câteva luni”, a mai spus Macron. Planul la care a făcut referire președintele francez vizează „Noua Renaștere a Luvrului”, anunțat la începutul acestui an, care ar trebui să ducă la o nouă poartă de intrare principală și la o sală dedicată doar Mona Lisei lui Leonardo da Vinci. Bijuteriile furate au o valoare estimată la 88 de milioane de euro În data de 19 octombrie, mai multe bijuterii, estimate la o valoare de 88 de milioane de euro, au fost furate în câteva minute. Printre cele opt piese se află tiara împărătesei Eugenie (soția lui Napoleon al III-lea), care are aproape 2000 de diamante. Până în acest moment, bijuteriile sunt în continuare de negăsit, iar patru suspecți au fost puși sub acuzare și închiși. Autoritățile franceze au demarat o anchetă în acest caz, iar până acum au fost descoperite peste 150 de urme biologice şi amprente la faţa locului. După acest episod, conducerea Muzeului Luvru a prezentat „măsuri de urgență”, printre care crearea unui „coordonator de securitate” și instalarea mai multor camere de supraveghere.
Inaugurare grandioasă. Egiptul Antic pride viață la Cairo. Imagini cu cele mai spectaculoase artefacte din epoca faraonilor
Lumini, istorie, modernism, repere culturale, peisaje ireal de frumoase și o atmosferă spectaculoasă. Într-un cuvânt, o inaugurare grandioasă în care Egiptul Antic prinde viață la Cairo. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Așteptata inaugurare are loc sâmbătă, la ora 18.00, ora României. Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Unde se poate viziona ceremonia Ceremonia de deschidere va fi transmisă în direct pe mai multe rețele naționale de televiziune, inclusiv Extra News și Egyptian Channel One. Pentru publicul global, evenimentul va fi transmis în direct și pe TikTok, oferind spectatorilor șansa de a fi martori la deschiderea acestui proiect monumental de oriunde din lume. Când are loc cel mai așteptate eveniment cultural din 2025 Ceremonia începe la ora 18:00, ora României, și se așteaptă să includă un program uimitor de spectacole, discursuri și prezentări vizuale care evidențiază bogata istorie a Egiptului. În plus, la ceremonia de deschidere sunt așteptați peste 60 de demnitari internaționali, membri ai familiei regale și personalități culturale notabile, ceea ce o face una dintre cele mai importante reuniuni culturale la nivel mondial din ultimii ani. Oaspeți „pe sprânceană” la deschiderea muzeului din Cairo Printre oaspeții confirmați și așteptați se numără președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, regele Willem-Alexander al Olandei, regele Felipe al VI-lea și regina Letizia a Spaniei, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele Ghanei, John Mahama, regina Mary a Danemarcei, regele Philippe al Belgiei, prințul moștenitor Theyazin al Omanului, prințesa Akiko de Mikasa a Japoniei, prim-ministrul Kuweitului, șeicul Ahmad Al-Abdullah Al-Ahmad Al-Sabah, ministrul Culturii și Turismului din China, Sun Yeli, și fostul manager al echipei Liverpool FC, Jürgen Klopp. Se așteaptă ca evenimentul să includă și alți invitați neconfirmați din industria divertismentului, egiptologi celebri și organizații internaționale, pe măsură ce lista invitaților continuă să se extindă. Oficialii estimează că noul muzeu ar putea atrage până la 7 milioane de vizitatori în plus anual, contribuind la obiectivul stabilit de autoritățile egiptene de 30 de milioane de turiști până în 2030. „Muzeul găzduiește o colecție uriașă care anterior era depozitată, din lipsă de spațiu de expunere”, a declarat pentru Reuters Ghada Abdelmoaty, profesor asociat la Institutul Superior de Turism și Hoteluri din Alexandria, care crede că țintele stabilite sunt realiste. Marele Muzeu Egiptean (GEM), inaugurare fastuoasă Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. Construcția efectivă a început în 2005 și a fost complet finalizată în 2023 Costul inițial era estimat la aproximativ 500 de milioane de dolari, dar întârzierile, schimbările și alți factori au ridicat prețul final al complexului la peste un miliard de dolari. Aflat la doar doi kilometri de Piramide, complexul muzeal se întinde pe o suprafață totală de 50 de hectare, cu clădirea principală și exponatele ocupând o treime din suprafață. Două dintre cele trei laturi ale clădirii se aliniază direct cu Marea Piramidă a lui Keops și cu Piramida lui Menkaure. Spațiul din jurul muzeului include o piață mare plină cu curmali, dominată de un obelisc uimitor, situat pe o bază de granit ridicată. Fațada din piatră de alabastru translucidă a muzeului este decorată cu hieroglife, iar accesul în marele atrium, unde sunt expuse cele mai mari statui, se face printr-o clădire în formă de piramidă. Scara muzeului este încununată cu ferestre din podea până în tavan, care oferă o priveliște dramatică asupra Piramidelor din apropiere. În interior, galeriile principale expun totul – de la o perucă veche de 3.100 de ani, împletită din păr uman, până la un colosal crocodil mumificat. Sursă foto și video: X RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume
Jaful de la Luvru: O parte din bijuteriile care nu au fost furate, transferate la Banca Franței
O parte din bijuteriile care nu au fost furate, precum și unele dintre cele mai prețioase piese ale Muzeului Luvru au fost transferate vineri la Banca Franței, potrivit unei surse polițienești, care a confirmat o informație difuzată de RTL. Operațiunea a fost desfășurată sub escortă motorizată. Această manevră are loc la cinci zile după spectaculosul jaf din galeria Apollo, comis de un grup de patru infractori cu ajutorul unui camion cu platformă elevatoare. Colecțiile au fost depozitate în camera blindată principală a Băncii Franței, un seif îngropat la 26 de metri sub pământ, unde se află deja aproape toate rezervele de aur ale Franței, precum și mai multe comori naționale. Procurorul Laure Beccuau din Paris asigură într-un interviu acordat JDD sâmbătă că „hoții nu vor obține această sumă”, referindu-se la cele 88 de milioane de euro, la cât este evaluată prada jafului de la Lucru. Aceasta precizează totuși că „cu cât trece timpul, cu atât va fi mai dificil să găsim bijuteriile, și mai ales intacte”, salutând în același timp „înaltă specializare a serviciilor de poliție implicate”. Un dispozitiv acum consolidat, cu o sută de anchetatori mobilizați față de cei aproximativ șaizeci inițiali. „Este o muncă titanică”, spune procurorul, menționând că au fost prelevate peste 150 de probe și că se analizează în prezent imaginile de supraveghere video ale muzeului și ale Prefecturii de Poliție.
De unde s-au inspirat hoții. Jaful secolului de la Luvru a fost descris de un francez, într-o carte pentru copii, din 1961:”E suficient să agăţi o scară”
Planul furtului bijuteriilor din Muzeul Luvru din Paris a fost publicat în 1961 de către Georges Chaulet. Scriitorul francez descrie într-o carte pentru copii cum se poate intra în Luvru să furi un diamant fără să fi prins, în timp record. În Franţa, se spune că e mai uşor să furi bijuterii de la Luvru decât cosmetice de la Sephora. Gardienii din magazin te scanează pe toată perioada şederii şi îţi suflă în ceafă la orice pas, că nu ştii dacă miroase a parfum de la standuri sau de la paznic. Nu la fel stau lucrurile în Luvru, în ciuda măsurilor de securitate aparent foarte bine puse la punct. Tot francezii spun că, uneori, să vii cu macaraua trece mai neobservat decât dacă vrei să intri discret în Luvru. Nu se ştie acum dacă hoţii au citit cartea lui Chaulet, în copilărie, şi au vrut să se facă hoţi de diamante când vor creşte, cert este jaful secolului este aproape identic ca mod de operare cu acela din povestire. Din planul descris Georges Chaulet în „Appelez Fantômette”, despre cum să furi un diamant din Galeria Apollo din Luvru, afli cât de uşor se poate intra şi ieşi din muzeu fără să fii măcar zărit: „Ascultă-mă bine! Fii atent! E suficient să agăţi o scară de perete, ca să ajungi la primul etaj. În definitiv, e vorba doar despre etaj. Apoi, spargi fereastra. Mergi 10 m, spargi vitrina cu o lovitură de ciocan şi gata! Pui mâna pe obiect. Dacă nu eşti reţinut de ceva, te asigur că vei pleca foarte repede de-acolo” , povesterşte autorul în cartea sa pentru copii. Fantômette este un personaj fictiv francez creat de Georges Chaulet în 1961. O supereroină adolescentă luptă împotriva crimei, adesea în orașul fictiv Framboisy sau în metropola internațională Furtive-Ville, așa cum este descrisă în serialul animat din 1999. Vinerea trecută, nişte hoţi deghizaţi în paznici au intrat în Muzeul Luvru şi au furat bijuteriile lui Napoleon, expuse în Galeria Apollo. În ciuda măsurilor de securitate, a fost nevoie de doar 7 minute ca aceştia să fure preţioasele bijuterii şi să dispară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal în Franța: Curtea de Conturi dezvăluie PROBLEME serioase cu securitatea Muzeului Luvru. Mona Lisa și o treime din muzeu nu sunt protejate Costumați în paznici, au intrat și au ieșit cu un tezaur inestimabil din Luvru. Unul dintre hoți, filmat. Ultimele informații
Bijuteriile furate din Luvru / Poliția are foarte puțin timp la dispoziție să recupereze prada
Muzeul Luvru din Paris era încă închis luni, în urma jafului care a avut loc duminică, în urma căruia au dispărut opt bijuterii din epoca napoleoniană. Într-un jaf care s-a petrecut extrem de rapid și despre care oficialii estimează că a avut loc în șapte minute, hoți deghizați în angajați ai muzeului au urcat pe exteriorul faimosului muzeu cu un coș elevator montat pe un camion și au intrat cu forța pe o fereastră, la doar 30 de minute după deschiderea Luvrului. Valoare inestimabilă După ce au spart vitrine din Galeria Apollon, tâlharii mascați au fugit de la locul faptei pe motociclete. Opt „obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă” au fost furate, potrivit Ministerului Culturii din Franța, iar un obiect, o coroană ornamentată din aur, a fost recuperat în apropierea locului faptei. Detectivul de artă Arthur Brand a declarat luni că poliția are la dispoziție doar o săptămână pentru a găsi bijuteriile dispărute înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna. Hoții nu vor putea să vândă bijuteriile pentru că sunt foarte cunoscute, însă ce pot face este să le demonteze și să le vândă piesă cu piesă, este de părere Brand. Cursă contra cronometru Dacă se va face acest lucru, a adăugat el, bijuteriile „probabil vor dispărea pentru totdeauna”. „Poliția are la dispoziție o săptămână”, a declarat Brand, citat de Sky News. „Dacă îi prind pe hoți, lucrurile s-ar putea să fie încă acolo. Dacă durează mai mult, probabil că prada va fi distrusă și demontată. E o cursă contra cronometru”. Ce a fost furat la jaful de duminică din Luvru: Tiară cu diamante și perle și broșă cu diamante Tiara Împărătesei Eugenie, realizată din diamante, perle orientale și argint, este considerată una dintre cele mai apreciate piese ale Luvru. Tiara, realizată de bijutierul Alexandre-Gabriel Lemonnier în 1882, conform descrierii Muzeului Luvru, este compusă din 212 perle, 1.999 de diamante și 992 pietre fasonate. Fundița mare de pe corsaj a Împărătesei Eugenie Piesa, care este realizată din diamante, argint și aur, are ciucuri și franjuri articulate. A fost creată de bijutierul François Kramer. Compusă din 2.438 de diamante și 196 de pietre fasonate în roz, broșa a format inițial și catarama unei curele cu diamante, formată din peste 4.000 de pietre, care a fost expusă la Expoziția Universală din 1855 înainte de a fi purtată de Împărăteasa Eugenie, potrivit Muzeului Luvru. Eugénie ar fi purtat centura în timpul unei vizite a Reginei Victoria la Palatul Versailles în 1855 și încă o dată la botezul Prințului Imperial în 1856, înainte de a transforma în cele din urmă centura într-o broșă. Set de bijuterii cu safire Un set de safire și diamante, formată dintr-o tiară, un colier și un cercel, a fost purtată succesiv de regina Hortense, regina Marie-Amélie și Isabelle de Orléans. Potrivit Muzeului Luvru , colierul articulat este împodobit cu opt safire de diferite dimensiuni și 631 de diamante. Tiara și cercelul sunt compuse din safire de Ceylon în starea lor naturală. Deși originile și designerul său rămân necunoscuți, Luvru consideră setul „o mărturie prețioasă a bijuteriilor pariziene”. Colier și cercei cu smarald Napoleon i-a oferit acest set Mariei-Louise a Austriei, a doua sa soție, în 1810, cu intenția de a-l adăuga la vitrina ei personală de bijuterii, potrivit Luvru. Realizat de bijutierul François-Régnaul Nitot, colierul este compus din 32 de smaralde și 1.138 de diamante. Colierul și perechea de cercei, care au fost păstrate în starea lor originală, s-au alăturat colecției Luvru în 2004. Broșă „Relicariu” Creată în 1855 de bijutierul Paul-Alfred Bapst pentru Împărăteasa Eugenie, broșa din aur și diamant este formată din șapte diamante care înconjoară o rozetă, urmate de două diamante mari care se află unul față în față și diamante suplimentare care atârnă de acestea. Potrivit muzeului, un total de 94 de diamante au fost folosite pentru a realiza această piesă. Pe spatele broșei sunt gravuri cu frunze și frunziș.
Pe ce mai cheltuiesc bogații lumii, persoane cu averi de peste 30 de milioane $ care nu reprezintă nici măcar 1% din populația globală
Reprezintă numai 0,006% din populația globală, însă dețin o treime din averea tuturor milionarilor. Ultrabogații lumii sunt persoanele care dețin o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea cumulată a miliardarilor se ridică la aproape 60 de trilioane de dolari, reprezentând o treime din averea deținută de toți milionarii. Elon Musk și Larry Ellison, ale căror averi nete depășesc fiecare cele 12 cifre, sunt printre acești miliardari de top. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în transportul de LUX Potrivit unui raport al firmei Altrata, ei au cheltuit 290 de miliarde de dolari pe bunuri de lux. Circa 129,5 miliarde de dolari au fost cheltuiți în sectorul transportului de lux, din care 100,9 miliarde de dolari pe automobile de lux și 28,6 miliarde pe avioane private și iahturi. Cât au cheltuit miliardarii pe vacanțe, vinuri, bijuterii și ceasuri 115,6 miliarde de dolari au fost direcționate în 2024 către bunuri de lux la scară mai mică: bijuterii, ceasuri, articole de modă, vinuri fine și mobilier. De asemenea, au cheltuit 19,6 miliarde de dolari pentru obiecte de artă. În ultimii ani, unele branduri exclusive precum Hermes au prosperat. Alte companii, precum Gucci, au stagnat sau au întâmpinat dificultăți, cu toate că s-au extins prin parteneriate mai accesibile. În 2024, bogații au cheltuit 25,3 miliarde de dolari pe ospitalitatea de lux, pe turismul de wellness și safariuri. Numărul miliardarilor entry-level, în scădere Numărul cheltuielilor consumatorilor entry-level este în scădere de la pandemia de coronavirus încoace. Claudia D’Arpizio, directoarea globală a diviziei de modă și lux a Bain, a explicat pentru Business Insider: „A existat un fel de reorientare, probabil o corecție excesivă a strategiei, pentru a se concentra pe vârful piramidei, care a fost mai rezistent într-un moment de turbulență”. Însă viața de miliardar nu presupune numai șampanie și caviar, susține Business Insider. Altrata nu a calculat donațiile caritabile ale ultra-bogaților din 2024. Însă, potrivit raportului din 2023, aceștia ar fi donat 207 miliarde de dolari în acțiuni caritabile, aproape la fel de mult cât au cheltuit pe iahturi și ceasuri. Sursa Foto: Shutterstock / Facebook / Envato Autorul recomandă: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 208 MILIARDE de dolari într-o singură zi, după anunțul lui Trump despre noile taxe vamale