Vaticanul interzice titulatura de co-răscumpărătoare pentru Fecioara Maria, reafirmând rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii
Documentul, aprobat de Papa Leon, clarifică faptul că doar Iisus a mântuit lumea prin moartea sa pe cruce, iar Maria, deși a contribuit la planul divin prin nașterea sa, nu trebuie numită „co-răscumpărătoare” („co-redemptrix”). Decretul biroului doctrinar al Vaticanului vine în contextul răspândirii unor forme exagerate de venerare a Fecioarei Maria, amplificate de rețelele sociale. Acestea includ afirmații despre apariții miraculoase, statui care plâng și „profeți” autoproclamați, fenomene care, potrivit Vaticanului, pot crea confuzie și pot diminua rolul central al lui Iisus în credința creștină. Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul biroului doctrinar, a precizat că decretul privind Fecioara Maria și mântuirea omenirii răspunde întrebărilor primite de la comunități catolice din întreaga lume. El a avertizat că unele practici devoționale, intens promovate online, riscă să distorsioneze mesajul teologic autentic al Bisericii. Papa Francisc, la fel ca și predecesorul său, Benedict al XVI-lea, s-a opus constant termenului „co-răscumpărătoare”. Într-un discurs din 2019, Francisc a calificat ideea drept „nebunie”, subliniind că Maria „nu a vrut niciodată să ia ceva de la fiul ei”. Chiar și Papa Ioan Paul al II-lea, care susținuse inițial formularea, a renunțat să o folosească public în anii ’90. Noua poziție oficială a Vaticanului, care reafirmă rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii, este considerată de experți o încercare de a limita „cultul Madonei” și de a restabili echilibrul doctrinar. Totodată, decretul se înscrie într-o serie de măsuri recente prin care Vaticanul a înăsprit regulile privind fenomenele supranaturale, inclusiv aparițiile Fecioarei Maria, pentru a combate escrocheriile religioase din epoca digitală. „Maria este cea mai înaltă dintre toate făpturile umane, dar nu este semidivină”, a declarat expertul vaticanist Robert Mickens, subliniind esența noii directive.
Papa Leon al XIV-lea va proclama șapte noi sfinți, inclusiv trei călugărițe
La Liturghia solemnă, care va începe la ora locală 10:30 în Piața Sfântul Petru din Vatican, va fi canonizat fostul preot satanist Bartolo Longo. Născut în 1841, avocatul italian a îmbrățișat credința catolică și a fondat Sanctuarul Pontifical al Sfintei Fecioare a Rozariului din Pompei. Printre cei canonizați vor mai fi primul sfânt originar din Papua Noua Guinee, laicul Peter To Rot (1912-1945), executat de japonezi la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și Ignazio Choukrallah Maloyan, episcop armean și martir ucis în 1915 de forțele otomane pentru că a refuzat să se convertească la islam. Li se va alătura laicul venezuelean José Gregorio Hernandez Cisneros (1864-1919), pe care Papa Francisc l-a descris ca „un doctor aproape de cei mai slabi” și care este venerat în țara sa. Tot din Venezuela este Maria Carmen Elena Rendiles Martinez, o călugăriță născută fără brațul stâng. Ea și-a depășit dizabilitatea și a fondat Congregația Slujitorilor lui Isus înainte de moartea sa în 1977. Va fi prima sfântă din țara sud-americană. Călugărițele italiene canonizate sunt Vincenza Maria Poloni, fondatoarea din secolul al XIX-lea a Institutului Surorilor Milostivirii din Verona, care îngrijea în principal bolnavii din spitale, și Maria Troncatti (1883-1969), care și-a dedicat viața ajutorării populației indigene din Ecuador. Aceasta este a doua ceremonie de canonizare prezidată de papa american de la alegerea sa ca șef al Bisericii Catolice pe 8 mai. În septembrie, i-a proclamat sfinți pe italienii Carlo Acutis – un adolescent poreclit „tocilarul lui Dumnezeu”, care a murit de leucemie la vârsta de 15 ani în 2006, și Pier Giorgio Frassati, considerat un model de caritate, care a murit în 1925. Canonizarea, ultimul pas către sfințenie după beatificare, necesită trei condiții: decesul de cel puțin cinci ani, o viață creștină exemplară și recunoașterea a cel puțin două miracole atribuite persoanei canonizate.
Papa Leon îi îndeamnă pe catolici să-i primească pe imigranți ca pe frați și surori
Papa Leon a făcut un apel puternic la solidaritate și ospitalitate față de imigranți, în timpul slujbei celebrate în Piața Sfântul Petru, la care au participat mii de pelerini, potrivit NBC News. În mesajul său, suveranul pontif a spus că imigranții nu trebuie tratați „cu răceala indiferenței sau stigmatul discriminării”, ci primiți „cu brațele și inimile deschise”. Papa, primul pontif american din istoria Bisericii Catolice, nu a menționat direct nicio țară, însă apelul său vine la doar câteva zile după ce a criticat dur politicile anti-imigrație ale administrației Trump, întrebând public dacă acestea sunt compatibile cu valorile pro-viață susținute de Biserică. Declarațiile sale au stârnit reacții aprinse din partea unor lideri catolici conservatori din Statele Unite. „Trăim un nou timp misionar”, a spus Papa Leon. „Biserica trebuie să ofere ospitalitate și compasiune celor care fug de violență sau caută un loc sigur. Prezența multor frați și surori din Sudul global trebuie privită ca o oportunitate de reînnoire a credinței și a comunităților noastre.” Papa Leon, ales în mai pentru a-l succeda pe regretatul Papa Francisc, a preferat un ton mai sobru și un discurs atent pregătit, în contrast cu stilul spontan al predecesorului său.
Ce spune noul papă Leon al XIV-lea despre inteligența artificială Suntem la porțile unei noi revoluții. Biserica trebuie să apere din nou demnitatea omului
La doar câteva zile după alegerea sa în funcția de lider al Bisericii Catolice, noul papă Leon al XIV-lea a ales să abordeze un subiect neașteptat, dar urgent: inteligența artificială. În primul său discurs public, acesta a subliniat potențialul imens al tehnologiei, dar a avertizat că dezvoltarea ei trebuie ghidată în direcția binelui comun. „Suntem la porțile unei noi revoluții”, a spus Suveranul Pontif, „iar Biserica trebuie, încă o dată, să apere demnitatea omului.” Leon al XIV-lea a explicat că alegerea acestui nume papal nu a fost întâmplătoare. El s-a inspirat din figura lui Leon al XIII-lea, papă în perioada Revoluției Industriale, care a luat poziție față de abuzurile capitalismului emergent și a susținut drepturile muncitorilor. Acum, în fața unei noi revoluții – cea digitală, impulsionată de inteligența artificială – noul papă consideră că Biserica trebuie să joace din nou un rol activ în apărarea valorilor umane fundamentale. Un mesaj pentru epoca digitală Într-un discurs adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a avertizat că noile tehnologii riscă să reducă omul la o simplă piesă într-un mecanism economic global, în care eficiența este adesea mai importantă decât compasiunea sau echitatea. El a reamintit că doctrina socială a Bisericii nu este un relicvariu, ci un „tezaur viu” care trebuie reactivat de fiecare dată când umanitatea se confruntă cu transformări structurale. Papa a subliniat că inteligența artificială nu trebuie lăsată să evolueze fără reguli. În viziunea sa, dezvoltarea tehnologică trebuie reglementată nu doar din rațiuni economice sau de securitate, ci și din perspectivă morală și spirituală. Este esențial, a spus el, „să nu pierdem din vedere că nu toate deciziile pot fi externalizate către algoritmi”. Viața umană nu poate fi redusă la calcule predictive sau la optimizare funcțională. Tradiția catolică și inovația tehnologică Chiar dacă astăzi mulți asociază Biserica cu reticența în fața progresului, istoria oferă o imagine mai nuanțată. În Evul Mediu, mănăstirile au fost centre de inovație, unde s-au inventat tehnologii precum roata hidraulică acționată de maree sau forajul mecanic. Teologii vremii credeau că tehnologia poate contribui la restaurarea condiției umane pierdute odată cu păcatul originar. Ideea că omul, ca făptură creatoare, poate folosi tehnologia pentru a se apropia de desăvârșire divină a fost un motor al progresului timpuriu. Papa Francisc a fost unul dintre liderii religioși care au înțeles acest potențial. În anii săi de pontificat, el a promovat dialogul cu giganții tehnologici și a susținut reglementarea AI în favoarea binelui comun. A avertizat împotriva idolatrizării tehnologiei și a pledat pentru o „nouă formă de umanism creștin”, în care rațiunea, credința și responsabilitatea morală se susțin reciproc. Noul papă Leon al XIV-lea. (Foto: AP/Profimedia) Biserica, un reper moral în era inteligenței artificiale Prin poziția sa, Leon al XIV-lea nu face altceva decât să ducă mai departe această tradiție. El susține că, în fața transformărilor aduse de AI, religia nu trebuie să tacă, ci să se implice activ în stabilirea reperelor morale. Este esențial, spune el, ca Biserica să rămână un ghid în vremuri în care sensul vieții, rolul muncii și definirea demnității umane devin tot mai neclare. Inteligența artificială ridică întrebări care sunt, în esență, spirituale: cine suntem, ce înseamnă să fim oameni și unde se află granița între util și sacru? Dacă tehnologia devine un nou altar, atunci Biserica are datoria de a oferi o contra-perspectivă: una în care omul rămâne în centrul creației, nu la periferia unui sistem controlat de algoritmi. Papa Leon al XIV-lea pare hotărât să transforme Vaticanul într-un actor relevant în dezbaterile despre AI. Nu pentru a dicta legi, ci pentru a reaminti lumii că, dincolo de date și rețele neuronale, există o dimensiune profund umană care nu poate fi digitalizată.