România ar fi evitat ca prin minune, de două ori, un blackout în 2025. Care este singurul an în care S-A STINS LUMINA în țara noastră
Autoritățile din sectorul energetic s-au confruntat de două ori, în acest an, cu riscul unui blackout. Primul a fost în februarie, în timpul unui episod de ger, al doilea de Paști. Din fericire, sistemul energetic a făcut față acestor riscuri grație profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național. Istoria țării consemnează un singur an de blackout. Specialiștii acestei instituții muncesc în condiții de stres enorm, atrage atenția Adrian Vintilă , specialist în energie și consilier al fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977 „Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Foto: Agerpres Potrivit lui Adrian Vintilă (foto), ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Atunci au fost 5 ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN). Supermanii de la Dispeceratul Energetic Național „Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă. „Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci. Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, mai spune expertul. Cele două momente de risc maxim din 2025 Acesta a povestit că a trăit direct, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout. Vintilă a enumerat unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru consumul total al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la normal. „Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”. Același scenariu s-a derulat și de Paște. Cele mai pesimiste scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor. „O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”. În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face treaba, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic. RECOMANDARILE AUIORULUI Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei Avertisment al ministrului Energiei: „Am fi într-un risc de BLACKOUT dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”
Ivan: Riscăm blackout iarna când avem cerere mare de energie
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”. Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan. Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic. „Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”. „Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de două ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan. Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Ministrul Energiei avertizează: România riscă blackout și penalități de 2 miliarde euro dacă închide centralele pe cărbune
Ministrul Bogdan Ivan a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul. Ministrul a avertizat că închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%. În plus, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a explicat Ivan. Ministrul a precizat că un răspuns formal de la Comisia Europeană va dura câteva săptămâni, în timp ce un răspuns informal va veni mai rapid.
Sebastian Burduja: „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus”
„Sistemul energetic național funcționează fără probleme, chiar dacă, în Duminica Rusaliilor, se înregistrează un consum mic de energie, aproximativ 3.700 MW, similar celui din zilele de Paște”, a anunțat duminică ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit ministrului, la această oră producția de energie a României se situează la 4.200 de MW, în timp ce consumul este la aproximativ 3.700 MW, rezultând o diferență de aproape 500 MW, pe care România o exportă. „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus. Sistemul energetic național și-a dovedit capacitatea de a face față unor situații deosebite în ultimii ani. Avem specialiști de top în Dispecerul Energetic Național (DEN) și la nivelul unităților mari de producție. Avem un mix energetic divers și suficient de flexibil, cu aproape o treime din producția națională venind din hidrocentrale. Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depășit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiți pentru o eventuală vară secetoasă”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja a dezvăluit că duminică, în jurul orei 11:30, mixul energetic al României era compus în proporție de 30% din energie fotovoltaică și eoliană (aproape 1.000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producția prosumatorilor). ‘Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă și își face treaba cu peste 660 MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanță programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranță în lunile următoare, pe măsură ce consumul va crește, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz și cărbune, avem producție redusă acum, în total aproximativ 850 MW’, a notat Burduja. „Un mix curat per total, cu aproape 80% din producție din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic național, fără a pune nimic în loc. Voi susține până la capăt acest lucru, așa cum voi susține rolul gazului drept combustibil de tranziție – România fiind deja în poziția privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine și suntem în grafic pentru începerea producției în 2027”, a mai precizat șeful interimar de la Energie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Sebastian Burduja dezminte scenariul unui Blackout ca-n Spania
De câteva luni se vorbește în România despre subiectul unui posibil „blackout” (pană de curent la scară largă). Întrebat cât de mare e riscul din cauza supraproducției sau dezechilibrului, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat pentru Digi24: „Sigur, subiectul face deliciul presei. L-am văzut pus în dezbatere publică și la alegeri. Realitatea este că România are un sistem energetic foarte solid pentru că e foarte divers. Avem și energie hidro, avem și energie nucleară, avem și solare și eoliene”. Sebastian Burduja: Vom închide anul cu baterii de stocare la 1.000 MW/oră Întrebat dacă energia verde poate perturba sistemul energetic și duce la o pană de curent majoră, ministrul Energiei a răspuns: „Perturbă sistemul pentru că produce intermitent, adică atunci când bate Soarele sau bate vântul, ai producție mai mare, dacă nu bat, sigur, nu contezi pe acea producție și trebuie să compensezi cu alte lucruri dacă faci în mod inteligent și pragmatic: având baterii de stocare. România la început de 2024, avea baterii undeva la 14 MW/oră, azi are în jur de 300 MW/oră. A crescut de 20 ori capacitatea de stocare în mai puțin de 2 ani. Am alocat din PNRR 80 milioane de euro. Ne așteptăm la dublare și să închidem anul cu 1.000 MW/oră”. Citește și: Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei românilor de la 1 iulie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ce să faci pentru a supraviețui în cazul producerii unei pene de curent timp de 7 zile. Ce spune un expert
Un expert oferă o serie de sfaturi pentru a „supraviețui” în cazul producerii unei pene de curent timp de 7 zile, arată Ziarul de Iași. Este vorba despre un scenariu care implică un „blackout”, unde cetățenii rămân fără electricitate și sunt nevoiți să se adapteze la un mod diferit de trai. Un expert din Iași a explicat ce ar trebui să facă cetățenii, în cazul producerii unei pene de curent timp de 7 zile. Expertul a adus în prim-plan o serie de sfaturi de „supraviețuire”. De menționat faptul că este vorba despre un scenariu care ar putea să aibă loc. Un astfel de scenariu a avut loc pe 28 aprilie, când a fost un „blackout” masiv a avut loc în Spania, sudul Franței, Andorra și Portugalia. Statele au fost paralizate de pana de curent, iar acest aspect a adus panică în rândul multor cetățeni. Ce să faci pentru a „supraviețui” în cazul producerii unei pene de curent timp de 7 zile Un expert din Iași vorbește despre ce fel de comportament ar trebui să aibă cetățenii, în momentul în care are loc un astfel de scenariu și ce să facem pentru a „supraviețui”. Valentin Măzăreanu, consultant în managementul riscurilor la firma ieșeană Creativ IQ și profesor asociat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași a explicat care sunt pașii care pot fi urmați, în această situație. „Pregătirea pentru o pană de curent prelungită este esențială, atât pentru fiecare dintre noi, cât și pentru afaceri. Fără a induce panică, este important să avem câteva măsuri de precauție la îndemână. În primul rând, este recomandat să ne asigurăm că avem surse alternative de energie, cum ar fi generatoare portabile sau sisteme UPS, care să ne ajute să menținem funcționarea echipamentelor esențiale. De asemenea, este bine să stocăm provizii esențiale, cum ar fi apă, alimente neperisabile, baterii, lanterne și medicamente, pentru a face față perioadelor mai lungi fără electricitate”, explică Valentin Măzăreanu. De altfel, în cazul persoanelor care au un business, atenția ar trebui îndreptată asupra unui plan de continuitate. În acest sens, businessul trebuie susținut chiar dacă nu există toate resursele la dispoziție (curentul, în scenariul unui „blackout”). De asemenea, expertul mai susține că este vitală participarea la diverse cursuri de pregătire pentru situații de urgență. Expertul din Iași a explicat și cum ar proteja el România în fața unui „blackout”. Dacă ar exista un buget nelimitat, dar și putere de decizie, ar lua în considerare modernizarea rețelei energetice, arată Ziarul de Iași. Totodată, ar investi în resurse regenerabile. Vezi și: Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Lucrurile care NU trebuie să-ți lipsească, ca să poți trece cu bine peste o pană de curent PAGUBE imense după pana de curent din Spania. Asociațiile oamenilor de afaceri estimează pierderi de 1,6 miliarde de euro Mărturiile CUTREMURĂTOARE ale unei românce stabilite în Spania, despre blackout: „Magazinele au fost invadate” . „O panică generală ascunsă de radio” Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ) A căpătat experiență în trustul Intact Media Group și a activat, ulterior, în echipa Kanal D. În 2019 s-a alăturat trustului Gândul Media Network, semnând articole în CIAO, VERDICT, CANCAN … vezi toate articolele
Mărturiile CUTREMURĂTOARE ale unei românce stabilite în Spania, despre blackout: Magazinele au fost invadate / O panică generală ascunsă de radio
O pană de curent generală care a cuprins Spania, Portugalia, Andorra și o parte din sudul Franței a pus în alertă un continent întreg. Nimeni nu și-a putut explica cum s-a putut petrece așa ceva în mai multe țări în același timp. Explicația oficială oferită de Pedro Sanchez, premierul Spaniei, a fost aceea că 60% din producția de energeie electrică a dispărut în cinci secunde. Gândul a stat de vorbă cu Irina, o româncă stabilită în Spania de zeci de ani și care locuiește la aproximativ 70 km de Barcelona. Aceasta a povestit că pe timpul penei de curent nu a putut comunica cu nimeni. „E 12.30, stăm toți acasă, ne uităm la televizor și, dintr-o dată, pană de curent electric. Fiecare vecin iese în fața porții: «tu ai curent? Nu. Tu ai curent? Nu». Ne uităm la telefoane. Telefoanele, toate moarte. Niciun fel de telefon nu funcționa. Nici cel fix, nici cel mobil. Doar apeluri de urgență. Nu era că nu ai semnal: liniuțele respective erau acum ceva cu gri deschis și cu un X. Orice comunicare normală era la 112. Dintr-o dată îmi aduc aminte că am un radio pe baterii, îmi trimit copiii cu banii la magazin, știind că nu poate să vândă cu cardul, și îmi aduc baterii. La radio totul decurge normal, nu există niciun fel de incident, toate echipele de pompieri și voluntari încearcă să salveze persoanele care au rămas în lifturi. Toate știrile au fost atât de evazive încât eu nu am crezut nici 5% din ce s-a întâmplat”, a spus Irina. „Cei care aveau bani cash cumpărau conserve” Aceasta mai povestește că mașinile de poliție treceau pe stradă din jumătate în jumătate de oră pentru a comunica oamenilor ce se întâmplă: „Aici sunt foarte educați. Te anunță pentru ca tu să nu intri în panică sau să te duci la un magazin să bați cu pumnii în geamuri”, a explicat Irina. Văzând că nu sunt semne despre faptul că situația își va reveni la normal prea curând, oamenii au început să se mobilizeze. „L-am trimis pe soț la fiica mea să ia un arzător cu o butelie, pentru că nu știam câte ore nu o să avem curent. Magazinele au fost, într-adevăr, invadate de persoane. Numai că a fost o problemă: nu mergeau cardurile. În localități mici s-a putut aproviziona lumea. În cele mari nu. Oamenii erau panicați. Când a fost pandemia a fost problemă cu hârtia igienică. De data aceasta, cei care aveau bani cash cumpărau conserve, pentru că știau că nu au curent electric. 10 ore, magazinele nu au făcut pâine (n.r. în Spania, multe magazine au cuptoare în care coc pâine congelată), pentru că nu aveau cum. Eu sunt una dintre persoanele care i-a trimis pe copii să cumpere făină, să am în casă să fac niște lipii, în cazul în care va continua. A fost o panică generală ascunsă de radio”, a mai povestit Irina. „Profesorii au fost mai raționali” Și școlile și-au modificat programul. „Nepotul meu a mers la școală. A mers soțul meu să îl ia în momentul în care mi-am dat seamă că după două ore și jumătate în care se confirma că nu există vreo șansă să ne dea curent atât de repede, pentru că nu aveam nicio comunicare directă, el trebuia să iasă la 20.45, și l-am trimis pe soț la școală. Copilul a zis că a vorbit cu profesorul și că inspectoratul de aici nu a putut să ia nicio decizie, pentru că nici ei nu știau cât va dura chestia asta. Aici, orice ușă e electrică. Te pui în față, se deschide și se închide. Orice prezență se pune pe calculator. Profesorii i-au trimis acasă pe copii. Ei au fost mai raționali”, povestește Irina. „Nu are cum să fie pană de curent în două țări la aceeași oră. Doar dacă este un atac cibernetic” Unele dintre magazine au închis la scurt timp după pana de curent, potrivit Irinei. Mai mult, unii oameni ar fi rămas cu mașinile blocate în garaje, pentru că ușile acestora erau cu deschidere automată. „Postul de radio pe care noi l-am ascultat astăzi timp de cinci ore se cheamă COPE, unde ei ne-au dat de înțeles că e totul perfect, au făcut apel la calm. Cum poți tu să spui că totul e sub control când într-un oraș cum e Madrid semafoarele nu funcționează? Când în lifturi au rămas oameni blocați. Tot ce a fost dat la la radio a fost dat ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Știrile care se dădeau în momentul respectiv: «pană de curent, se poate întâmpla, nu avem informații de la ce a pornit, însă este posibilă o supraîncărcare a consumului excesiv». Niște minciuni. Și îți spun și de ce. Vara, aici, sunt 40 de grade. Vara, consumul energetic este la maxim. Fiecare persoană își pune în casă aer condiționat, ventilator sau ce își pune. Tu spui la radio că a fost supraconsum în aprilie? O astfel de întrerupere de curent electric în Spania, Portugalia, toată Peninsula Iberică, să nu-mi spună mie că a fost din cauza faptul că Gheorghe băgat în priză nulul cu plusul. Părearea mea este că nu are cum să fie pană de curent în două țări la aceeași oră. Doar dacă este un atac cibernetic”, a spus Irina. FOTO: Profimedia CITEȘTE ȘI: Pasageri, BLOCAȚI pe aeroportul din Lisabona, după pana de curent. Oamenii așteaptă de ore întregi remedierea situației Spania declară stare de urgență. Blackout masiv paralizează Peninsula Iberică!/Cauze neașteptate, potrivit autorităților Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele