FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
Mesaj sfidător din partea Iranului, în timp ce navele care încercau să traverseze Ormuz au raportat focuri de armă
Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare. Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni. Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol. În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene. Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi. Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea. El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni. Iranul deschisese vineri Strâmtoarea Ormuz Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi. Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade. Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor. Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.
Keir Starmer: Marea Britanie nu va susține blocada Strâmtorii Ormuz
Continuă războiul de la distanță dintre Donald Trump și premierul Marii Britanii. Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit nu va susține o eventuală blocadă a Strâmtoarea Ormuz, notează Mediafax. De asemenea, el a transmis că țara sa nu va intra într-un conflict militar cu Iran, indiferent de presiunile externe care se fac. Declarația făcută de Starmer apare în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune. Statele Unite tocmai au luat decizia de a introduce restricții asupra traficului maritim legat de Iran. „Nu susținem blocada”, i-a dat replica Keir Starmer, într-o declarație făcută pentru BBC Radio 5 Live. El a spus că este vital să se redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Premierul britanic a explicat că prioritatea Londrei rămâne menținerea liberei circulații în zonă, care este esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „În opinia mea, este vital să deschidem Strâmtoarea Ormuz și să o deschidem complet. Acolo ne-am concentrat toate eforturile în ultimii ani și vom continua să facem acest lucru”, a spus Starmer. Premierul britanic a menționat și prezența militară britanică în regiune. Fără a intra în detalii operative, a sugerat că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. În paralel, autoritățile americane au anunțat o măsură drastică. Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturile iraniene. Potrivit comunicatului oficial, această acțiune „va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”. Cu toate acestea, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu vor fi afectate. Trump, noi amenințări la adresa Iranului La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj în legătură cu măsurile anunțate. „Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea o călătorie în siguranță pe marea liberă. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi șters de pe fața Pământului!”, a scris Donald Trump pe rețelele de socializare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa” Politico: Cine a pierdut și cine a câștigat de pe urma alegerilor parlamentare din Ungaria. De la JD Vance și Putin, la Zelenski Cum au votat maghiarii din Transilvania în alegerile legislative din Ungaria. „Îmi doresc stabilitate, fără corupție și o economie prosperă” Cine este Peter Magyar, cel care a reușit să-l învingă pe Viktor Orban după 16 ani în fruntea Ungariei