Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.
Blockchain-ul bate la ușă: domeniul care poate aduce 1 milion de joburi până în 2030
Tehnologia blockchain, cunoscută până de curând doar de pasionații de criptomonede, este pe cale să devină un motor esențial al pieței globale de muncă. Un raport recent semnalează că acest sector ar putea genera peste 1 milion de locuri de muncă până în 2030, cu salarii ce rivalizează cu cele oferite în industria inteligenței artificiale. Dacă adopția blockchain-ului se accelerează în industrii-cheie, precum sănătatea, logistica sau sectorul financiar, atunci nu doar AI-ul va dicta viitorul tehnologic, ci și acest “registru digital” capabil să securizeze tranzacții, date și procese complexe. Pentru a ajunge acolo însă, e nevoie de mai mult decât hype – este nevoie de educație, reglementări clare și investiții serioase. Și dacă te gândești să faci o reconversie profesională, acum e momentul să fii cu un pas înainte. Hai să vedem de ce blockchain-ul nu mai este doar despre criptomonede și cum îți poate transforma cariera. Conform raportului Bitget intitulat „Blockchain vs. AI: Potențial neexploatat în atragerea și dezvoltarea talentelor”, industria blockchain are potențialul de a crea peste 1 milion de locuri de muncă în următorii cinci ani. Este un pariu ambițios, dar deloc imposibil, având în vedere că tehnologia are deja aplicații concrete în companii precum JPMorgan sau Visa, iar reglementările din UE, precum MiCA (Markets in Crypto-Assets), indică o tendință clară spre acceptarea acesteia în mainstream. În acest moment însă, blockchain-ul este unde era AI-ul acum 10 ani – o tehnologie promițătoare, dar cu un nivel scăzut de integrare instituțională. AI-ul beneficiază de decenii de finanțări masive, universități specializate și politici publice de sprijin. Doar în 2023, startup-urile AI au atras peste 100 de miliarde de dolari în capital de risc. În schimb, proiectele blockchain au obținut doar 25 de miliarde. Chiar și așa, estimările arată că până în 2028, blockchain-ul ar putea atinge 500.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă o dublare a ritmului actual. Pentru a depăși această bornă și a ajunge la milionul de posturi noi până în 2030, este nevoie de un impuls puternic din partea statelor și a mediului academic. Salarii de top pentru specialiști și provocări în formare Salariile în domeniul blockchain sunt deja tentante. Profesioniștii calificați pot câștiga între 115.000 și 191.000 de dolari anual, iar în scenariul optimist avansat de experți, aceste sume ar putea trece de 250.000 de dolari. Asta înseamnă că dezvoltatorii blockchain ar putea rivaliza financiar cu inginerii de top de la companii precum OpenAI sau Google DeepMind. Însă pentru a atinge acest prag, e nevoie urgentă de infrastructură educațională. Universități de top precum MIT și Stanford au început deja să includă cursuri de blockchain în curriculă, dar fenomenul trebuie extins global. Taberele de pregătire intensivă, cursurile online și specializările vocaționale ar putea juca un rol decisiv în formarea noii generații de experți blockchain. Un alt aspect esențial este scalabilitatea tehnologică. Blockchain-ul, pentru a funcționa la scară largă și la costuri eficiente, are nevoie de soluții layer-2, cum ar fi Arbitrum, și de upgrade-uri ale rețelei Ethereum. Doar așa poate concura cu AI-ul, care deja beneficiază de hardware dedicat, cum ar fi cipurile dezvoltate de Nvidia special pentru rețele neuronale. Unde sunt oportunitățile și cum te poți pregăti În prezent, sectorul blockchain concentrează majoritatea ofertelor de muncă în America de Nord (40%), Asia-Pacific (35%) și Europa (20%). Țările cu politici proactive – cum e cazul Singapore-ului – sunt pe cale să devină adevărate hub-uri tehnologice, atrăgând atât companii mari, cât și start-up-uri care dezvoltă soluții pe blockchain pentru lanțuri de aprovizionare, plăți internaționale, sănătate și managementul datelor. Dacă te interesează să intri în domeniu, poți începe prin a urma cursuri gratuite sau plătite pe platforme ca Coursera, Udemy sau edX. Familiarizează-te cu concepte precum smart contracts, Ethereum, DeFi și NFT, dar mai ales, încearcă să înțelegi aplicațiile concrete ale tehnologiei în business. În anii ce vin, nu se vor căuta doar dezvoltatori, ci și analiști, consultanți, juriști specializați în reglementare crypto și experți în securitate cibernetică. În concluzie, blockchain-ul nu mai este doar o promisiune abstractă. Este un sector cu un potențial uriaș de dezvoltare, care poate remodela piața muncii la fel cum a făcut-o inteligența artificială. Dacă te interesează viitorul și vrei să fii printre cei care profită de valul de inovație, acum este momentul să acționezi. Te gândești să faci o schimbare de carieră sau vrei doar să înțelegi mai bine această tehnologie? E timpul să treci de la curiozitate la acțiune.