Jurnaliștii români angajați la Bloomberg pun presiune să treacă guvernul Mureșan
Sub aparența unei analize echidistante despre situația financiară a României, la o privire mai atentă, care a scăpat „propagandei lui Bolojan” din România, articolul este semnat de două românce care lucrează pentru celebra agenție de presă Bloomberg. Conform articolului, Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, avertizează că, dacă instabilitatea politică continuă, România riscă să intre în categoria „junk”. În realitate, următoarea evaluare Fitch va veni abia peste patru luni, deci foarte departe de momentul actual. Toate aceste elemente indică, de fapt, presiuni asupra Parlamentului României pentru a vota executivul lui Bolojan, Siegfried Mureșan. Jurnalistele românce angajate la publicația americană au publicat materialul într-un moment în care Siegfried Mureșan, noul premier desemnat, încearcă să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru instalarea noului Executiv. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 17 septembrie pe europarlamentarul PNL, după consultările cu partidele parlamentare, însă a precizat că nu există o majoritate conturată. Loading … Sursa foto: Captură de ecran Bloomberg De altfel, materialul a fost preluat rapid în România și prezentat în zona de comunicare favorabilă lui Bolojan, în termenii editoriali ai acestui articol, drept o analiză echidistantă și un „avertisment Bloomberg”. Diferența dintre titlul alarmist și situația oficială a ratingului este însă esențială: Fitch nu a anunțat o retrogradare a României și nu a mutat ratingul în categoria „junk”. „Avertismentul Fitch” este, de fapt, declarația unui analist într-un interviu pentru Bloomberg Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia în cadrul Fitch Ratings, a vorbit pentru Bloomberg despre riscurile pe care prelungirea crizei politice le poate crea pentru evaluarea fiscală a României. Mesajul transmis este condiționat: cu cât România rămâne mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea statului de a realiza ajustările necesare. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a spus Krzywicka în interviul pentru Bloomberg. Cu alte cuvinte, în acest moment nu există o decizie Fitch de retrogradare a României. Există o declarație a unui analist Fitch despre posibilitatea unei asemenea evoluții dacă problemele politice și fiscale persistă. Este o diferență importantă, mai ales într-un material prezentat publicului drept un „avertisment Fitch”. De altfel, la sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. BBB- este în continuare ultimul nivel din categoria „investment grade”, înainte de categoria speculativă „junk”. Agenția urmează să publice următoarea evaluare a ratingului suveran în ianuarie 2027. „Ștacheta” se ridică, dar retrogradarea nu este automată Dincolo de formulările spectaculoase cu privire la apropierea României de categoria „junk”, declarațiile analistei Fitch indică o situație mai nuanțată. Aceasta vorbește despre o serie de condiții care trebuie îndeplinite pentru ca România să-și păstreze în continuare calificativul: reducerea deficitului; un plan fiscal credibil; capacitatea unui guvern funcțional de a pune în aplicare măsurile anunțate. Krzywicka a spus că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. De asemenea, Fitch estimează în prezent deficitul țării noastre pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta stabilită de Guvernul României de 6,2%. În continuare, analista susține că bugetul pentru 2027 și o traiectorie credibilă de revenire către pragul de 3% din PIB a deficitului bugetar sunt esențiale pentru evitarea retrogradării. Următorul test pentru România nu este la Fitch, ci la S&P În timp ce următoarea evaluare Fitch este programată pentru ianuarie 2027, un alt reper important vine mult mai devreme. S&P Global Ratings va anunța pe 2 octombrie noua evaluare pentru România, care se află în prezent la ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția urmărește, printre altele, capacitatea Guvernului de a continua reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene. Prin urmare, calendarul agențiilor arată că România se află într-o perioadă de monitorizare atentă, însă evaluările sunt distincte și au propriile proceduri și date de publicare. Declarația unui analist Fitch într-un interviu Bloomberg nu trebuie confundată cu o nouă decizie formală de rating a agenției. Mai mult, în declarațiile citate de Bloomberg, Krzywicka descrie reacția generală a pieței la actuala criză politică drept „relativ blândă”. Potrivit analistei, intrările de fonduri europene și evoluția deficitului din acest an au contribuit la menținerea accesului României la piețele financiare, oferind țării o anumită plasă de siguranță în contextul actual.
Câciu: Analista Fitch a încălcat codul deontologic
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, actualmente deputat în Parlamentul României, susține că analista Fitch care a spus faptul că ratingul de țară al României este pus în pericol de instabilitatea politică a încălcat codul deontologic al Agenției. De asemenea, social-democratul explică faptul că riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice, nu de criza politică. Reacția fostului ministru de Finanțe vine după apariția unui articol semnat de două românce care lucrează pentru celebra agenție de presă Bloomberg. Conform articolului, Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, avertizează că, dacă instabilitatea politică continuă, România riscă să intre în categoria „junk”. În realitate, următoarea evaluare Fitch va veni abia peste patru luni, deci foarte departe de momentul actual. Loading … Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia în cadrul Fitch Ratings, a vorbit pentru Bloomberg despre riscurile pe care prelungirea crizei politice le poate crea pentru evaluarea fiscală a României. Mesajul transmis este condiționat: cu cât România rămâne mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea statului de a realiza ajustările necesare. (Mai multe detalii AICI) Adrian Câciu spune însă că discuția despre o eventuală retrogradare ar trebui concentrată asupra datoriei publice și a capacității statului de a-și respecta obligațiile. „Nu instabilitatea politică pune sub semnul întrebării ratingul de țară! Asta ar fi trebuit să știe și jurnalistele românce de la Bloomberg dar și analista Fitch (devenită celebră peste noapte deși a făcut un lucru care încalcă codul deontologic al Fitch care interzice emiterea de opinii personale ale angajaților săi …). Riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice. Pentru cei care nu știu, ratingul se acordă asupra datoriei suverane. Agențiile de rating analizează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență. Iar ceea ce îngrijorează este gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt care este in scadere abrupta ajungand la 91% dar si al datoriei pe termen termen lung, la fel, în scădere abruptă”, transmite Adrian Câciu, pe Facebook. Deputatul PSD invocă datele BNR privind datoria externă. Potrivit cifrelor citate de fostul ministru, gradul de acoperire datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ar fi coborât de la 104,4% la 31 decembrie 2025 la 91,4% la 31 iulie 2026. „Citez din comunicatul BNR pe tema balanței de plăti pentru luna iulie 2026: «Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025»”, mai arată el. Câciu îl acuză pe premierul demis că a „risipit bufferul” Adrian Câciu susține că premierul demis ar fi utilizat în exces rezervele disponibile în loc să acopere necesarul de finanțe prin noi împrumuturi. „Ce vedem aici este un eșec al politicii fiscal-bugetare dusa de Bolojan dar și o necunoastere crasă a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie. Practic, Bolojan a cheltuit în exces rezervele valutare ale țării doar pentru că nu a vrut să finanțeze din operațiuni de împrumut curent nevoile bugetare. A avut acoperire de 104% din rezerve, a ales sa nu iasă să se imprumute și a folosit rezervele care acopereau serviciul de plată a datoriei pe termen scurt. Poate mulți nu înteleg, dar asa se naste riscul de neplata a datoriilor la scadența. Puteam întelege o astfel de abordare temporara daca dobanzile la imprumuturile noi ar fi scazut, dar, din contră, au ajuns la 7,4%. Ca sa traduc, Bolojan a folosit bani ieftini(bufferul de trezorerie menit sa acopere serviciul datoriei pe termen scurt are un cost al stocului de 3,2%) ajungand, la final, sa fie nevoit, pe de o parte, sa împrumute bani la dublul dobanzii pe care o avea, dar, pe de alta parte, sa pună in pericol solvabilitatea datoriei pe termen scurt (în valoare de cca. 10 miliarde euro). „Pe scurt: a risipit bufferul iresponsabil!” Mai mult decat atât, și-a batut joc de solvabilitatea datoriei pe termen lung, refuzand ieșirea pe pietele externe în intervalul aprilie-septembrie astfel ca avem o reducere a serviciului datoriei externe pe termen lung de peste 3 puncte procentuale. Problema este dificila, deoarece mai sunt de tras minim 6 miliarde euro de pe pietele externe in lunile octombrie noiembrie, iar amanarea lui Bolojan conduce si la un cost crescut de finantare pentru ca dobanzile la bonduri sunt in crestere cu cca 10% (si trendul este crescator) in aceasta perioada raportat la perioada aprilie-august. Peste toate astea nu se prezinta nici un plan de masuri de acoperire a serviciului datoriei publice care sa asigure revenirea in niște parametri adecvați a stocului de rezerve. Bolojan nu știu daca va întelege ce a făcut! Nu cred în capacitatea lui de a înțelege! 1. La peste 1 an de guvernare «responsabila» și «providențială» a lui Bolojan, discutia despre «junk» este mai prezentă decât in orice perioadă din ultimii 16 ani. Mie mi se pare că «providențialul» este foarte incompetent daca suntem mai aproape de «junk» decât atunci când nu exista Bolojan. 2. Bolojan și-a bătut joc de rezervele României risipindu-le aiurea și crescând riscul de credit pe termen scurt. 3. Cel mai grav este că a subfinanțat rezervele viitoare și că provoacă costuri suplimentare de finanțare a serviciului datoriei pe termen lung(adica vom avea cheltuieli mai mari cu dobanzile). De altfel, asta se si vede în buget, pentru că, Bolojan a scazut deficitul cu 48 de miliarde lei dar a crescut datoria publica cu 159 miliarde lei, generând o plata suplimentara cu dobânzile de peste 8 miliarde lei doar in primele 7 luni ale lui 2026 la care se adauga minim
Noua operațiune Economia este pierdută, dacă nu votați Guvernul
Amenințarea că Guvernul lui Siegfried Mureșan – europarlamentarul PNL desemnat joi, 17 septembrie, de președintele Nicușor Dan pentru a ocupa funcția de prim-ministru – nu va fi învestit de Parlament, în contextul în care obținerea unei majorități este imposibilă fără voturi din partea PSD sau a partidelor suveraniste, a generat, în mai puțin de 24 de ore, un val de reacții în spațiul public. Cele mai multe dintre acestea prezic un eventual „dezastru economic” care amenință România, în scenariul în care noul Executiv nu va fi votat. Situația pare trasă la indigo atât cu perioada dinaintea formării Guvernului Bolojan, respectiv cu cea dinaintea demiterii acestuia, cât și cu perioada dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2025, când George Simion pornea ca favorit în fața lui Nicușor Dan. În realitate, în ciuda „dezastrului” care urma, în repetate rânduri, să pună economia pe butuci, agențiile de rating și-au menținut evaluarea față de România, iar statul nu a întâmpinat dificultăți de finanțare. Dimpotrivă, investitorii s-au înghesuit să finanțeze România, datorită dobânzilor mari care, chiar dacă „dezastrul” a fost evitat, nu au scăzut. Loading … Nicușor Dan: Dacă citești știrile, ai impresia că România este în preajma apocalipsei. Nu este Președintele a făcut, sâmbătă, un apel la calm și a vorbit despre realizările şi succesele pe care România le-a avut şi le are, în ultimii ani, precizând că ţara nu este „în preajma apocalipsei”. „Să ne bucurăm când avem succese şi să ne uităm la noi cu echilibru, pentru că pare, dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor, pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc aşa! Bineînţeles că România are corupţie, bineînţeles că România are grupuri de interese care acţionează în interes propriu şi nu în interesul public, bineînţeles că am fi putut să fim mult mai digitalizaţi decât suntem, bineînţeles că am fi putut să fim mult mai departe decât suntem, dar când avem nişte succese, să ne uităm la ele ca la nişte succese! Am avut nişte oameni care au avut un termen limită, au avut nişte bani europeni şi s-au încadrat în termenul limită, ăsta e un succes şi sunt multe altele”, a declarat Nicuşor Dan sâmbătă, la inaugurarea lucrărilor de extindere şi modernizare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Ce „dezastru economic” amenință România dacă Guvernul lui Siegfried Mureșan nu trece de votul Parlamentului Un articol semnat de două jurnaliste din România, care a apărut vineri, 18 septembrie, în publicația americană Bloomberg, semnalează faptul că Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, ar avertiza că țara noastră se află la riscul de a intra în categoria „junk”, în cazul în care starea de instabilitate și lipsă de predictibilitate se menține la nivel politic. Articol publicat vineri, 18 septembrie 2026, în Bloomberg | „Fitch spune că România poate ajunge la junk, dacă va continua criza politică” În realitate, următoarea evaluare Fitch va fi publicată de reprezentanții agenției abia la începutul anului 2027. Mai mult decât atât, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, Fitch a menținut calificativul României la „BBB-”, pragul care separă categoria recomandată investițiilor de cea a zonei speculative. Dacă ar fi coborât cu o singură treaptă mai jos, la „BB+”, țara noastră ar fi intrat în categoria pe care piețele o numesc, fără niciun fel de menajamente, „junk”. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat a transmis mesajul că statul român încă poate să se finanțeze în condiții normale de piață, însă că, pe baza menținerii perspectivei negative, nu dispare riscul de retrogradare. „Avertismentul Fitch” este, de fapt, declarația unui analist într-un interviu pentru Bloomberg / Nu e vorba de „junk” Titlul apărut în publicația americană Bloomberg nu face nimic altceva decât să inducă ideea unui nou „dezastru economic”, în cazul în care Guvernul Mureșan nu va fi învestit de Parlament. De fapt, „avertismentul Fitch” despre care vorbesc cele două jurnaliste din România se referă la o declarație făcută de Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia din partea Fitch, în care nu este menționat cuvântul „junk”. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, este declarația făcută de analistul Fitch. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „S&P va spune ceva simplu – dacă votați guvernul ăsta, avem încredere, e ok planul, nu vă băgăm în junk” Articolul publicat de Bloomberg nu este singura referință care la „dezastrul economic” care amenință România. Mai multe reacții au apărut în spațiul public la scurt timp după desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. În seara zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul, analistul Andrei Caramitru a postat, pe pagina personală de Facebook, un text în care explică cum agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) va retrograda România la „junk”, în cazul în care Guvernul Mureșan nu va fi învestit de Parlament. „Ca să înțeleagă toată lumea. S&P vine in Bucureşti pe 24 septembrie și își va publica raportul și decizia pe 2 octombrie. Votul pentru sau contra guvernului Mureșan va fi undeva până în 27-28 septembrie. Fix când sunt ăștia aici. S&P va spune ceva simplu – dacă votați guvernul ăsta, avem încredere, e ok planul, nu vă băgăm în junk. Dacă nu – e junk direct. Și următoarea majoritate intră direct cu troika. Și va spune asta direct în față în București la toți. Deci guvernul va trece. Dacă nu trece, dispare PSD și AUR fiind la guvernare sub troika și FMI”, scrie Andrei Caramitru în postarea publicată pe Facebook. Andrei Caramitru | Sursa foto: Facebook „Junk-ul” amenința România și înainte de alegerea lui Nicușor Dan ca președinte sau de numirea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru După rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, atunci când George Simion a obținut dublul numărului de voturi primite de Nicușor Dan, mai multe publicații de presă scriau că România este amenințată de „dezastru economic”, în cazul în care va deraia de pe calea
Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre
Bloomberg anunță că Banca Națională a României (BNR) va menține rata dobânzii de referință la 6,5%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. Economiștii spun că țara noastră e pe cale să mențină cele mai ridicate rate ale dobânzii deoarece creșterea prețurilor petrolului va alimenta probabil inflația, care se apropie din nou de două cifre. Se preconizează că creșterile bruște ale prețurilor petrolului, determinate de tensiunile din Orientul Mijlociu, vor menține presiunile inflaționiste pe tot parcursul anului. Astfel, analiștii spun că o creștere de 10% a prețurilor petrolului ar putea avea un impcat semnificativ asupra inflației anuale. Deși inflația a înregistrat o oarecare încetinire la sfârșitul anului 2025, ultimele creșteri ale prețului petrolului de la începutul anului 2026 au spulberat speranțele pentru o reducere timpurie a ratei dobânzii, analiștii anticipând o posibilă reducere abia mai târziu în cursul anului. Ce măsuri a luat Guvernul pentru plafonarea adaosului comercial Pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și a limita impactul scumpirilor la pompă asupra restului economiei, Guvernul României a apelat la soluții de criză. Autoritățile au implementat măsuri de urgență pentru a plafona adaosurile comerciale aplicate combustibililor, o decizie care va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 30 iunie 2026. Această intervenție administrativă vine să sprijine eforturile BNR și încearcă să pună un frâne creșterilor speculative într-un moment în care costurile logistice și de transport riscă să împingă inflația generală spre pragul de două cifre. Perspectivele creditării și contextul marilor bănci centrale În timp ce marile bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Fed, și Banca Centrală Europeană, BCE, își recalibrează propriile strategii sub presiunea inflației și a contextului politic global, România se află într-o poziție solitară în regiune prin menținerea unor dobânzi extrem de mari. Speranțele analiștilor pentru o ieftinire a creditelor s-au mutat acum spre a doua jumătate a anului 2026, însă orice mișcare a BNR va depinde strict de stabilizarea prețurilor la energie. Până atunci, consumatorii și companiile din România vor trebui să gestioneze costuri de finanțare record, în timp ce autoritățile monitorizează atent piața pentru a preveni o nouă spirală a scumpirilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
Donald Trump, atac violent la adresa unei jurnaliste la bordul Air Force One: Taci, scr***o! / Ești o persoană oribilă
„Taci, scr***o!” și „Ești o persoană oribilă” sunt cuvintele rostite de Donald Trump către două jurnaliste în doar câteva zile. Trump a amenințat chiar marți că va opri emisia ABC News din cauza întrebărilor care l-au enervat. Vinerea trecută, la bordul Air Force One, Donald Trump a fost întrebat despre afacerea Epstein, un caz în care administrația sa are implicare de câteva luni. Vizibil deranjat de acest subiect, președintele a spus că nu știe nimic despre infracțiunile sexuale ale finanțatorului cu care a avut legături timp de mulți ani, scrie Le Figaro. Când jurnalista Catherine Lucey de la Bloomberg l-a întrebat despre refuzul de a publica documentele de anchetă, președintele a oprit-o, s-a apropiat de ea, a arătat cu degetul și a spus: „Taci. Taci, scr***o!”. Acest incident derapant a fost relatat de presa americană marți. Marți, atenția președintelui Donald Trump s-a îndreptat către jurnalista Mary Bruce de la ABC News. „Sunteți o persoană oribilă”, a spus Donald Trump, care a numit ABC News niște „știri false”. Jurnalista tocmai îl întrebase despre afacerile familiei Trump în Arabia Saudită și scandalul Jeffrey Epstein, în timp ce președintele se afla în Biroul Oval cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS). „Este potrivit, domnule președinte, ca familia dumneavoastră să facă afaceri în Arabia Saudită în timp ce sunteți președinte? Este acesta un conflict de interese?”, a întrebat Mary Bruce. Dezvoltatorul saudit Dar Global a anunțat luni un nou parteneriat în Maldive cu Organizația Trump. Compania este condusă din 2016 de Donald Trump Jr. și Eric Trump, doi dintre fiii președintelui. Donald Trump rămâne acționar printr-un trust. „Și Alteța Voastră Regală, serviciile secrete americane au ajuns la concluzia că ați orchestrat uciderea brutală a unei jurnaliste, iar familiile victimelor din 11 septembrie sunt furioase că vă aflați aici, în Biroul Oval. De ce ar trebui poporul american să aibă încredere în dumneavoastră?”, a adăugat Mary Bruce. Mohammad bin Salman a fost acuzat de serviciile de informații americane că ar fi orchestrat asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, în timp ce atacurile din 11 septembrie 2001 au fost planificate de Osama Bin Laden, tot saudit. Trump neagă orice acuzație Președintele american Donald Trump a negat orice conflict de interese. „Nu am nicio legătură cu treburile familiei mele. Am lăsat asta în urmă”, a spus Donald Trump. El i-a luat apoi apărarea oaspetelui MBS în cazul lui Jamal Khashoggi. „Prințul nu știa nimic despre asta. Nu trebuie să-l faceți de râs pe oaspetele nostru punându-i o astfel de întrebare”, a adăugat Trump. În ciuda atacurilor la persoană, a negațiilor și insultelor, jurnalista de la ABC News nu s-a lăsat intimidată. A revenit după câteva minute la subiectul Epstein. „Știi, nu întrebarea mă deranjează. Este atitudinea ta. Cred că ești un jurnalist groaznic”, a spus Donald Trump, vizibil deranjat de reluarea subiectului despre dosarele Epstein. „Îți spun ceva. Cred că licența (de difuzare) a ABC ar trebui revocată, pentru că reportajele tale sunt atât de false și eronate”, a mai amenințat Trump.
Bloomberg: Leul românesc se prăbușește după vot, în contextul relaxării politicii monetare a Băncii Naționale
Jurnaliștii de la Bloomberg notează, marți, faptul că moneda României s-a depreciat cu peste 2% și a depășit pragul de 5 lei pentru un euro, după căderea guvernului. Această evoluție bruscă indică faptul că autoritățile de la București au relaxat controlul asupra monedei naționale, după ce anterior menținuseră leul într-un interval restrâns, prin intermediul unui regim de flotare controlată. Banca centrală a declarat că nu va comenta recentele mișcări de pe piața valutară. „Scăderea monedei este însoțită de o vânzare masivă a obligațiunilor și acțiunilor românești, după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a adus victoria unui candidat de extremă dreapta și a eliminat candidatul coaliției de guvernare, provocând demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.”, mai notează Bloomberg, preluat de Mediafax. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei a crescut cu peste 50 de puncte de bază în această săptămână, depășind 8%, iar indicele bursier de referință din București a scăzut cu aproximativ 3%. Obligațiunile în dolari ale țării cu scadența în 2035 s-au numărat printre cele mai slabe performante de pe piețele emergente marți. Tranzacțiile de pe piața interbancară au semnalat că leul a fost supus unei presiuni puternice în ultimele zile, potrivit Valentin Tataru, economistul șef al ING Bank pentru România. ING își menține prognoza de sfârșit de an de 5,05 lei pe euro, deși pe termen scurt sunt posibile unele depășiri mai apropiate de 5,10, a spus el. „Considerăm că banca centrală este capabilă și dispusă să traseze o nouă linie pentru perechea valutară, dar va fi nevoie de puțin timp pentru ca piața să se stabilizeze, având în vedere contextul electoral și incertitudinea politică generală”, a spus Tataru. CITIȚI ȘI: Record istoric. BNR a anunțat marți că EURO a DEPĂȘIT pragul de 5 lei
Concedierile de la Google, semnele unor probleme mai grave în tech. Câți angajați ai gigantului au rămas pe drum
Google, parte a gigantului Alphabet, a anunţat noi concedieri care vizează sute de angajaţi din divizia Platforms & Devices, divizie ce include platforma Android, telefoanele Pixel şi browserul Chrome. Decizia vine la doar câteva luni după ce compania a oferit pachete de plecare voluntară angajaţilor din această unitate, confirmând astfel o tendinţă de restrângere strategică la nivelul diviziilor ce nu generează profit imediat. Directorii Google au declarat că aceste restructurări fac parte dintr-un efort mai amplu de eficientizare a operaţiunilor interne. Totuşi, disponibilizările vin pe fondul unei presiuni crescânde din partea pieţei asupra marilor companii de tehnologie, presiune care impune o redirecţionare a resurselor către zone considerate mai profitabile pe termen lung, precum inteligenţa artificială şi infrastructura de cloud. Contextul mai larg al restructurărilor din industria tech Alphabet nu este singura companie afectată. Meta, Microsoft, Apple şi Amazon au recurs la măsuri similare de reducere a personalului. De exemplu, Meta a concediat 5% dintre angajaţii cu cele mai slabe performanţe, iar Microsoft a desfiinţat 650 de posturi din divizia Xbox. Aceste mişcări arată că marii jucători din tehnologie se reorientează spre investiţii intense în AI, reducând cheltuielile pentru alte produse sau servicii care nu au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani. Un semnal clar al acestei schimbări de direcţie este anunţul Alphabet privind alocarea unui buget de 75 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital în 2025. Banii vor fi investiţi preponderent în infrastructură tehnologică, servere, centre de date şi reţele care susţin dezvoltarea inteligenţei artificiale în cadrul Google Cloud şi DeepMind. Impactul financiar şi reacţia pieţei Chiar dacă Alphabet a depăşit estimările privind câştigurile pe acţiune în luna februarie, veniturile totale, de 96,47 miliarde dolari, au fost sub estimările LSEG. Scăderea a fost atribuită în principal segmentelor de publicitate pe YouTube şi Google Search, precum şi performanţei sub aşteptări a diviziei Google Cloud. Analiştii financiari au exprimat în mod repetat rezerve privind capacitatea Google de a gestiona simultan tranziţia către AI şi menţinerea profitabilităţii diviziilor tradiţionale. Mark Shmulik de la Bernstein a avertizat că, în timp ce Google domină publicitatea digitală, compania pare vulnerabilă în faţa concurenţei din ce în ce mai puternice pe segmentul AI. Această vulnerabilitate a fost reflectată în scăderea valorii acţiunilor Alphabet, investitorii reacţionând cu prudenţă la veşti privind noile cheltuieli masive într-un context economic instabil. Concedierile din 2025 nu sunt o excepţie, ci parte a unei tendinţe globale de reevaluare a resurselor în sectorul tech. Deşi oficialii Google vorbesc despre eficienţă operaţională, realitatea este că această restructurare indică tensiuni mai adânci legate de tranziţia spre inteligenţa artificială şi costurile aferente. În următorii ani, va fi esenţial modul în care Google şi restul giganţilor tehnologici vor reuşi să-şi reconstruiască echilibrul într-o industrie aflată în plină transformare.