Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea
Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani
Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro
Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină. În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
România a dat Rusiei 90 de tone de aur. BNR: Este o datorie morală să fie recuperat
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez, TVPWorld, că recuperarea Tezaurului României este o chestiune de datorie morală. „Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, declară Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World. „Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.” 8 miliarde de euro România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă. Au avut un oarecare succes – majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 – dar nu și rezervele de aur. „De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”. Cum au ajuns cele 90 de tone de aur la Moscova În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din Octombrie. Preluând puterea în Rusia la sfârșitul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială: au scos Rusia din război și au instituit o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea în Europa. Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile. Se spune că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Întreg interviul pe TVP World.
Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
Vești sumbre de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor
Infația rămâne mare, iar prețurile nu se vor liniști prea curând. Economistul-șef al BNR spune că abia în 2026 am putea ajunge la o inflație de 3,5%, dar până atunci urmează noi scumpiri la gaze. Prețurile din România rămân ridicate, iar inflația, acum la aproape 10%, nu va coborî la un nivel suportabil prea repede. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale, a explicat că abia la finalul lui 2026 inflația ar putea ajunge la 3,5%, cu o condiție clară: Guvernul să aplice toate măsurile fiscale, inclusiv înghețarea salariilor bugetarilor. „Trebuie să spun că nivelul actual al inflaţiei de 9,9%, care este foarte ridicat, se datorează în mare măsură liberalizării preţurilor la energia electrică, care a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creşterea inflaţiei, majorării TVA, care a contribuit cu 1,6 la creşterea inflaţiei, şi majorării accizelor, care a contribuit cu 0,4% la inflaţie. Astfel, toate aceste trei măsuri, care au fost inevitabile pentru Guvern cu scopul reducerii deficitului, au contribuit la o creştere a inflaţiei de 4,2. Trebuie să avem răbdare ca naţiune şi să aşteptăm următoarele 12 luni până când acest efect se va disipa, deoarece în august, anul viitor, efectul acestor trei măsuri va dispărea, iar inflaţia va scădea net la aproximativ 4%.” Chiar dacă în a doua parte a anului 2025 prețurile ar putea începe să scadă, urmează un nou șoc în aprilie 2026, când va fi liberalizat gazul, ceea ce va adăuga alte scumpiri. „Va urma un alt şoc în aprilie 2026, când va avea loc liberalizarea preţurilor la gaze, iar impactul va fi probabil de aproximativ 0,6 asupra creşterii inflaţiei.Per ansamblu, până în decembrie anul viitor, inflaţia ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu condiţia implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public. Şi pentru că creşterea economică este atât de aproape de zero, nimeni nu vrea să fie învinovăţit pentru împingerea economiei în recesiune.” Pe lângă problemele interne, România resimte și impactul contextului internațional. Statele Unite au introdus tarife suplimentare pentru produsele europene, ceea ce va afecta și economia românească. „România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepţia oţelului şi aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%. În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 – 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflaţiei ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari.” Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an
România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia
Prețul aurului a înregistrat un record, în timp ce leul a crescut
În timp ce leul s-a apreciat în raport cu euro, cu o scădere de 0,13%, prețul la gramul de aur a înregistrat luni o creștere de 6,25 de lei, ajungând la 502,5817 lei. Vineri, valoarea unui gram de aur era de 496,3229 lei. Potrivit Bloomberg, cotația aurului a atins acest „maxim istoric” din cauza numărului mic de noi locuri de muncă create de economia Statelor Unite în luna august. Astfel, pariurile pentru reducerea dobânzii de politica monetară de către Rezerva Federală americană au crescut. Pe piața spot din Singapore, uncia de aur s-a apreciat cu 0,5% în dimineața zilei de luni, ajungând la un nou record: 3.604,70 dolari. Vineri, cotația aurului a crescut cu 1,5%. Leul prinde putere în fața dolarului și euro, dar slăbește în fața francului elvețian Leul s-a apreciat cu moneda euro. Potrivit Băncii Naționale a României, un euro este acum 5,0716 lei, în scădere cu 0,71 bani. Leul a câștigat teren și în fața dolarului american, cu o scădere de 2,10 bani (-0,48%). Vineri, un dolar american valora 4,3463 lei. Astăzi, moneda americană valorează 4,3253 lei. Vine și o veste proastă: leul s-a depreciat în raport cu francul elveţian. BNR l-a calcuilat la 5,4314 lei, fiind în creştere cu 2,08 bani (+0,38%), faţă de cotaţia anterioară, care era 5,4106 lei. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Leul continuă să se deprecieze în raport cu EURO. Cotația AURULUI de miercuri
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Vești proaste de la BNR. În ziua în care INFLAȚIA ajunge aproape de 8%, Isărescu anunță că greul vine în septembrie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță o creștere semnificativă a inflației în trimestrul al doilea, influențată de fenomene meteo extreme, creșterea costurilor cu forța de muncă și deprecierea cursului de schimb, în cadrul coferinţei de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. Isărescu arată că inflația va ajunge la 9,6-9,7% în septembrie, față de 9,2% cât arată proiecția curentă, având în vedere evoluțiile din iulie. De asemenea, la finele anului inflația probabil că va depăși 9%, mai spune guvernatorul BNR. „În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, arată şeful băncii centrale. Potrivit guvernatorului BNR, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. „Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, precizează Isărescu. Guvernatorul BNR spune că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, adaugă el. AUTORUL RECOMANDĂ: Rata inflației a EXPLODAT la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
Anunțul BNR cu privire la rata dobânzii de politică monetară. Evoluțiile mediului intern și internațional, atent monitorizate de Banca Națională
Informații importante pentru zona economică transmise de BNR! Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an. BNR a mai punctat că monitorizează evoluțiile mediului intern și internațional, precizând că este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care discupune, pentru a îndeplinirii obiectivului fundamental și anume stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, arată BNR într-un comunicat. „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale sunt esențiale” S-a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai spune în comunicatul băncii centrale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Oficial BNR, despre principalul RISC la adresa stabilităţii financiare. „Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare”