BNR lansează prima monedă dreptunghiulară cu un cunoscut pictor român. Cu cât se vinde moneda
„Începând cu data de 24 august 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint dintr-o nouă serie, dedicată pictorilor români. Prima monedă din această serie, „Pictori români” – Nicolae Tonitza este și prima monedă de formă dreptunghiulară lansată de Banca Națională a României în circuitul numismatic”, a anunțat BNR. Moneda este una din Argint, are valoarea de 10 lei, dimensiunea de 43 × 31 mm, adică seamănă cu mărimea unei monede de 50 de bani. Fundalul monedei este lucios, iar imaginile ieșite în relief au un aspect mat, standardul „proof” fiind specific monedelor de colecție. Moneda are un cant zimțat și are o greutate de peste 31 de grame. Aversul colorat al monedei prezintă tabloul „Flori galbene” de Nicolae Tonitza aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și care a făcut parte, în perioada interbelică, din colecția de artă a Băncii Naționale a României. Cât costă noua monedă de colecție? Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Pentru această monedă, BNR a tipărit un tiraj de 500 de piese. Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 1.150,00 lei cu TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din argint din Seria „Pictori români” – Nicolae Tonitza au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.
Cât mai rezistă piața imobiliară? Gândul prezintă analiza experților care îți spun dacă e bine să cumperi acum o locuință sau să mai aștepți
Piața imobiliară din România traversează o perioadă de incertitudine, în care cumpărătorii se confruntă cu prețuri ridicate și dobânzi mari la creditele ipotecare. În aceste condiții, pentru românii care vor să își cumpere o locuință, întrebarea este una simplă, dar cu mize mari: E un moment bun să investești într-o locuință sau trebuie să mai aștepți? Gândul a discutat în exclusivitate cu Antoanela Comșa, expert imobiliar, și cu Alexandru Apostol, broker în cadrul unei companii românești, pentru a vedea dacă 2026 este anul în care românii ar trebui să cumpere o locuință sau să mai aștepte. Cei doi specialiști au pus în balanță atât riscurile, cât și oportunitățile unei achiziții într-o perioadă marcată de incertitudine. Loading … Dobânzile ar putea scădea, dar asta nu înseamnă automat locuințe mai ieftine Antoanela Comșa, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani în piață, spune că nivelul actual al dobânzilor este încă ridicat pe fondul inflației, dar estimează că IRCC ar putea începe să scadă mai vizibil în Trimestrul 2 din 2027. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este important deoarece influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă și, implicit, valoarea ratelor plătite de debitori. „Dacă discutăm din punctul de vedere al dobânzilor, într-adevăr, în acest moment sunt destul de mari pentru că inflația este destul de ridicată. Probabil vom vedea niște scăderi ale dobânzilor, respectiv ale IRCC-ului. IRCC probabil că va începe să scadă undeva anul viitor, în al 2-lea trimestru, poate mai mult după primul semestru al anului 2027. Și atunci, dacă ne gândim din punct de vedere al dobânzilor, putem să așteptăm puțin”, a explicat Antoanela Comșa pentru Gândul. Romanii plătesc dobânzi uriașe la creditele ipotecare O analiză publicată de Gândul arată că, la nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, se află statele europene în care costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Antoanela Comșa: „Prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict” Aceasta explică că o eventuală îmbunătățire a condițiilor de creditare ar putea fi un motiv pentru ca unii cumpărători să amâne achiziția. Problema este că o dobândă mai mică nu garantează neapărat și un apartament mai ieftin. Ea explică că, deși unii investitori mizează pe o prăbușire a prețurilor, acest scenariu este puțin probabil din cauza costurilor ridicate la materialele de construcții. „Pe de altă parte, dacă ne gândim din punct de vedere al prețurilor toată lumea o să spună: Domnule, dar unde se duc prețurile astea și ce se întâmplă? Atâta timp cât avem o inflație ridicată, dobânzi ridicate, costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, anul acesta polistirenul a crescut cu 30% în primele 6 luni, 30%. Toate aceste creșteri de materiale, pentru că ele sunt influențate de ceea ce se întâmplă în Golf, de războiul cu Ucraina și contextul economic global, pun presiune pe prețuri. Oricum acest lucru se va vedea în prețuri, dar nu imediat. Există un decalaj între momentul în care se termină conflictul și momentul când lucruile s-ar mai calma, de 6 luni, iar experiența ne arată că în astfel de cazuri, oricum prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict”. „Cine dispune de finanțele necesare, să cumpere o locuință” În ciuda dobânzilor ridicate, Antoanela Comșa nu consideră că orice cumpărător ar trebui să aștepte o eventuală ieftinire a pieței. Pentru cineva care are nevoie efectivă de o locuință, dispune de avans și este sigur că poate susține creditul, recomandarea sa este să cumpere. „Pentru cine este interesat și are nevoie de o locuință și, atenție, dispune de finanțele necesare, aș cumpăra o locuință”. În schimb, pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă din Capitală și nu au o nevoie imediată, așteptarea poate fi o variantă mai înțeleaptă. „Pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă sau care nu vor să stea în București, pot aștepta să mai scadă dobânzile și să cumpere anul viitor când dobânzile vor fi mai jos”, mai spune Comșa. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când ai nevoie de o locuință” De cealaltă parte, Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, privește problema mai ales prin prisma accesibilității locuințelor și a costului finanțării. Expertul consideră că cel mai bun moment pentru achiziționarea unei locuințe este atunci când nevoia o cere. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuință este atunci când ai nevoie de o locuință nouă – dorești să ai propria locuință, urmează să îți extinzi familia sau îți dorești un spațiu locativ cu un confort mai ridicat”, spune Alexandru Apostol pentru Gândul. Calculul accesibilității: Cum se compară 2008 cu 2026 Expertul a comparat situația actuală din România cu cea dinaintea crizei financiare din 2008 și susține că, raportat la venituri, accesibilitatea unei locuințe este mai bună astăzi. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2008 un apartament cu două camere în București costa, în medie, aproximativ 130.000 de euro, în timp ce salariul mediu din Capitală era de circa 500 de euro. În 2026 în schimb, apartamentul are un preț de
Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk
Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România. Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare, analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna
Când a fost România cel mai aproape de zona euro
Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro. Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul Romania Powered by Nature/RO inspirata de natura, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
BNR avertizează că inteligența artificială poate amplifica atacurile cibernetice. Ce spune despre păstrarea banilor pe card
Banca Națională a României transmite că modelele avansate de inteligență artificială pot face atacurile cibernetice mai rapide și mai sofisticate, însă precizează că avertismentul emis la nivel european are un caracter preventiv și nu semnalează producerea iminentă a unui incident sau pericolul unui blocaj al sistemului bancar. Precizările au fost făcute vineri, după ce Comitetul European pentru Risc Sistemic a publicat, pe 7 iulie, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială „de frontieră”. Potrivit documentului european, dezvoltarea acestor tehnologii ar putea schimba în mod semnificativ profilul de risc al sistemului financiar din Europa. La elaborarea analizei tehnice au contribuit și specialiști ai Băncii Naționale a României. BNR subliniază însă că avertismentul reprezintă un instrument de politică macroprudențială, destinat autorităților și instituțiilor financiare pentru consolidarea rezilienței, și nu indică producerea unui atac cibernetic sau inevitabilitatea unui blocaj sistemic în sectorul financiar. Băncile sunt supuse periodic testelor de reziliență cibernetică Banca centrală arată că monitorizează constant riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analizarea incidentelor raportate și desfășurarea unor misiuni de evaluare. În plus, sunt organizate atât teste de stres pentru sectorul bancar, cât și exerciții avansate de reziliență cibernetică, care simulează metodele folosite de atacatori sofisticați. Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale importante în cazul entităților evaluate. De asemenea, instituțiile de credit sunt, în general, pregătite să pună în aplicare planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a situațiilor de criză. Totodată, normele europene impun băncilor să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecție, ci și că pot menține funcționale serviciile critice sau le pot restabili rapid după un atac ori un alt eveniment perturbator. BNR: Numerarul rămâne esențial în situații excepționale În acest context, banca centrală reafirmă rolul numerarului în sistemul monetar, considerându-l un instrument important atât pentru incluziunea financiară, cât și pentru asigurarea continuității plăților, mai ales în zonele unde infrastructura financiară este insuficient dezvoltată. BNR arată că numerarul poate deveni deosebit de util în perioade de criză, în condițiile în care riscurile cibernetice sunt amplificate de contextul geopolitic. Conform datelor prezentate de instituție, numerarul aflat în circulație a ajuns la 120,3 miliarde de lei, iar gradul de disponibilitate este de 98%. Rețeaua de bancomate deservește aproximativ 13,4 milioane de persoane, reprezentând 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane beneficiază de cel puțin un bancomat, însă diferențele de acces rămân semnificative în mediul rural. Raportată la populație, rețeaua de ATM-uri din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia. BNR: Nu există motive pentru retragerea banilor din bănci Banca Națională subliniază că numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare, nu ca alternative care se exclud reciproc. Instituția apreciază că păstrarea unor sume „rezonabile” în numerar poate facilita efectuarea plăților esențiale în situații excepționale, însă avertizează că depozitarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor. Totodată, BNR reamintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale”, concluzionează BNR.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României
Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Curs BNR. Leul rămâne sub presiune/ Euro crește în continuare, iar aurul se apropie din nou de 600 de lei gramul
Cursul valutar rămâne sub presiune constantă pe fondul crizei politice și a incertitudinilor economice care au adus leul, în mai, la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile și s-a stabilizat în iunie în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Euro a fost calculat vineri, 26 iunie, de Banca Națională a României (BNR) la 5,2390 lei, în creștere ușoară cu 0,0073 lei față de ziua precedentă. Dolarul american a scăzut, în schimb, la 4,5912 lei, de la 4,6035 lei joi. Prețul aurului, în creștere De asemenea, francul elvețian a avansat la 5,6838 lei, de la 5,6737 lei anterior, iar lira sterlină a urcat de la 6,0710 lei la 6,0731 lei. Gramul de aur este cotat de BNR la 598,3364 lei, în creștere de la 590,7325 lei joi. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în în luna iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei. Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează din 5 mai cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.
Leul este prăbușit! Euro își continuă ascensiunea. Dolarul a explodat! E recordul anului
În cursul zilei de miercuri, 24 iunie 2026, BNR a emis noile cotații pentru ziua în curs. La o analiză scurtă asupra datelor se poate observa că Leul se află pe o pantă ascendentă, iar cursul Euro își continuă ascensiunea. Cursul Dolarului a înregistrat un record, anul acesta, ajungând la 4.6227 de lei. În ultimele zile, cursul Euro a înregistrat o creștere, aspect observat și în cazul Dolarului. Banca Națională a României (BNR) a emis noile cotații pentru ziua curentă și poate fi observată o nouă creștere a monedei Euro, precum și în cazul Dolarului. Altfel, Leul s-a prăbușit din nou. Sursă: BNR BNR indică următoarele date în cazul monedelor principale: 1 Euro = 5.2461 lei, fiind înregistrată o creștere cu 0.0001 lei. Vă reamintim că în data de 6 mai 2026, Euro a atins 5.2688 de lei. Cursul minim în acest an a fost înregistrat pe 8 ianuarie, la 5.0871 de lei. 1 Dolar SUA = 4.6227 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0246 de lei. Așa cum precizează Banca Națională a României, a fost înregistrat un nou record, astăzi. Cursul minim a fost înregistrat pe 28 ianuarie 2026, când un Dolar SUA putea fi cumpărat cu 4.2490 de lei. Ce se întâmplă cu monedele principale, astăzi De asemenea, indicele IRCC trimestrial 2925T4 are valoarea de 5,58%. Indicele ROBOR stabilit la data curentă are următoarele valor: 3M (3 luni) = 5.84%; 6M (6 luni) = 5.92%; 12M (12 luni) = 5.98%, fiind înregistrată o creștere cu 0.01 unități. Alte cotații ale zilei: 1 Franc elvețian = 5.6936 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0164 de lei. 1 Liră sterlină = 6.0934 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0135 de lei. 100 Forinți maghiari = 1.4757 de lei, fiind înregistrată o scădere de 0.0066 de lei. 1 Leu moldovenesc = 0.2603 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Rublă rusească = 0.0618 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Hrivnă ucraineană = 0.1030 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0006 lei. BNR anunță că gramul de aur înregistrează o scădere cu 3.9681 de lei. Azi, 24 iunie, un gram de aur costă 604.7157 de lei. De ce există aceste oscilații? Situația economică din România rămâne fragilă pe fondul instabilității politice. Demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură a amplificat presiunile asupra monedei naționale. Cotațiile zilnice sunt influențate de evoluțiile economice și politice interne și externe. Printre factorii importanți se numără inflația, deciziile băncilor centrale, nivelul dobânzilor, fluxurile de investiții și stabilitatea politică. În perioade de incertitudine, moneda națională poate fi supusă unor presiuni suplimentare pe piața valutară. Sursă foto: Gândul / Shutterstock / BNR
Euro nu se mai oprește din creștere
O nouă zi în care dolarul american înregistrează o creștere semnificativă în raport cu leul, potrivit cursului valutar de referință anunțat pentru vineri de Banca Națională a României. Este o nouă zi de creștere consecutivă a monedei blocului comunitar. Cursul valutar oficial, de referință, anunțat vineri de BNR, a ajuns la 5,2391 lei, de la 5,2339 lei, curs înregistrat joi. De notat că, pe data de 6 mai, euro a înregistrat un record, fiind cotat la 5,2688 lei. Euro și dolarul, în creștere. Francul elvețian și aurul sunt în scădere Un euro se tranzacționează vineri la 5,2391 lei, în creștere față de ziua precedentă, când era cotat la 5,2339 lei. Și dolarul înregistrează vineri o creștere semnificativă față de moneda națională. Astfel, a ajuns la 4,5710 lei, comparativ cu 4,5584 lei, cât a fost joi. Vineri, 19 mai, euro a depășit un nou prag psihologic, aproape 5,3 lei Francul elvețian este cotat la 5,6731 lei, în scădere de la nivelul de 5,6804 lei. Aurul a fost cotat la 612,0168 lei pentru un gram, față de 625,8893 lei în ședința precedentă. Euro a explodat în ziua moțiunii de cenzură și a depășit nivelul psihologic de 5,2 lei Euro a continuat să crească în ziua moţiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Pe 5 mai a atins un nou record, BNR anunţând un curs de referinţă de 5,2180 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie. Pe piaţa interbancară, cursul euro/leu a spart pragul de 5,23 lei, după ora 13. Cu o zi înainte, pe 4 mai, s-a înregistrat cel mai slab leu din istorie în faţa euro. Banca Naţională a anunţat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie anunţat de BNR. Precedentul record fusese anunţat pe 30 aprilie. De altfel, cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro.