Etichetă: bnr

Euro nu se mai oprește din creștere

O nouă zi în care dolarul american înregistrează o creștere semnificativă în raport cu leul, potrivit cursului valutar de referință anunțat pentru vineri de Banca Națională a României. Este o nouă zi de creștere consecutivă a monedei blocului comunitar. Cursul valutar oficial, de referință, anunțat vineri de BNR, a ajuns la 5,2391 lei, de la 5,2339 lei, curs înregistrat joi. De notat că, pe data de 6 mai, euro a înregistrat un record, fiind cotat la 5,2688 lei. Euro și dolarul, în creștere. Francul elvețian și aurul sunt în scădere Un euro se tranzacționează vineri la 5,2391 lei, în creștere față de ziua precedentă, când era cotat la 5,2339 lei. Și dolarul înregistrează vineri o creștere semnificativă față de moneda națională. Astfel, a ajuns la 4,5710 lei, comparativ cu 4,5584 lei, cât a fost joi. Vineri, 19 mai, euro a depășit un nou prag psihologic, aproape 5,3 lei Francul elvețian este cotat la 5,6731 lei, în scădere de la nivelul de 5,6804 lei. Aurul a fost cotat la 612,0168 lei pentru un gram, față de 625,8893 lei în ședința precedentă. Euro a explodat în ziua moțiunii de cenzură și a depășit nivelul psihologic de 5,2 lei Euro a continuat să crească în ziua moţiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Pe 5 mai a atins un nou record, BNR anunţând un curs de referinţă de 5,2180 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie. Pe piaţa interbancară, cursul euro/leu a spart pragul de 5,23 lei, după ora 13. Cu o zi înainte, pe 4 mai, s-a înregistrat cel mai slab leu din istorie în faţa euro. Banca Naţională a anunţat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie anunţat de BNR. Precedentul record fusese anunţat pe 30 aprilie. De altfel, cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro.

Salvatorii economiei au îngropat-o. Cursul euro-leu continuă creșterea și rămâne aproape de maxime istorice. Ce face inflația

Cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile, undeva în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Pe 6 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, cursul a urcat la un maxim istoric de 5,2688 lei/euro, ceea ce a însemnat o creștere de circa 3,5% în numai câteva zile. De atunci, nicio analiză din mai-iunie 2026 nu a mai luat în calcul revenirea la 5 lei/euro, ci a evaluat unde se va stabiliza noul echilibru: în jur de 5,20 sau mai aproape de 5,30–5,35 lei/euro. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro.  Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că  valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în prima jumătate a lunii iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei, iar miercuri, 17 iunie moneda euro era în creștere în raport cu leul, însă în același interval (1 euro –  5.2328 lei). Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează de peste 40 de zile cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului,  că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. „Refugiul” în euro ar putea slăbi și mai mult leul De altfel, evoluția ulterioară din mai-iunie a confirmat precizările de la acel moment ale șefului Băncii Naționale. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe”, a adăugat guvernatorul BNR. România se confruntă cu marele risc al pierderii încrederii piețelor pe fondul crizei politice, cuplată cu deficite bugetare și de cont curent mari și un curs atent ținut în frâu de banca centrală, arată analiștii citați de cursdeguvernare.ro.  Cursul poate „exploda” din nou, având în vedere tendința  investitorilor și a  populației în condiții de panică de a se refugia în euro de frica deprecierii eventuale a cursului.

Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că  cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului.  El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat  la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților.  Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că

BNR. Inflația va sări pragul 10% în iulie

Banca Națională a României avertizează. Inflația va continua să crească în următoarele luni, urmând să depășească pragul de 10% la jumătatea anului. România resimte și ea puternic efectele consolidării bugetare, ale scumpirilor din energie și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate. Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai. În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile. Evoluţia inflaţiei În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată de rata anuală a inflaţiei în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, În condiţiile în care impactul scumpirii pronunţate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice şi ale decelerării uşoare a inflaţiei de bază, se precizează în document. Datele recent publicate relevă mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflaţiei în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterilor semnificative de dinamică înregistrate de preţurile gazelor naturale şi combustibililor, precum şi de preţurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, dar şi sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, se arată în documentul care poate fi citit integral aici. Recomandarea autorului: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Ce a primit Nadia Comăneci de la Mugur Isărescu. Apoi, discursul guvernatorului BNR a impresionat-o profund

În dimineața zilei de joi, 28 mai 2026, a avut loc la Banca Națională Română evenimentul organizat în onoarea Nadiei Comăneci, cu tema „50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină”. Evenimentul marchează 50 de ani de la cea mai mare performanță din istoria gimnasticii românești, nota de 10 obținută de Nadia la Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976. Nadia Comăneci a fost întâmpinată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta i-a oferit un buchet de flori fostei noastre mari sportive. Nadiei i-au fost prezentate monedele create special de Banca Națională Română pentru a comemora realizarea ei și a stat secunde bune în fața lor, analizându-le de aproape. Printre alții, la fastuosul eveniment au mai participat și președintele FRF, Răzvan Burleanu, Marius Urzică, dar și alți membri importanți ai COSR. BNR a emis monede speciale pentru Nadia Comăneci „Începând cu data de 28 mai 2026 Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină. Caracteristicile monedelor sunt următoarele: Metal aur argint tombac cuprat Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu Titlu 900‰ 999‰ – Formă rotundă rotundă rotundă Diametru 21 mm 37 mm 37 mm Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g Cant zimțat zimțat zimțat Calitate proof proof proof ”, se arată pe site-ul BNR. De asemenea, au fost anunțate și tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică, limitate, așa cum era de așteptat. Prețurile nu sunt nici ele la îndemna oricui. „Tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat. Preţurile de vânzare sunt: 7.800,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 1.000,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 280,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate”, mai notează sursa citată.

BNR lansează noi monede aniversare din aur, argint și tombac dedicate Nadiei Comăneci. Cât costă fiecare

Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, din 28 mai, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină.  Aversul monedei din aur o prezintă pe gimnasta Nadia Comăneci la finaul exercițiului, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI”, anul de emisiune „2026” și stema României. Sursa: BNR Aversul monedei din argint o prezintă pe gimnastă la finalul exercițiului, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2026” și stema României. De asemenea, aversul monedei din tombac cuprat prezintă aceleași elemente, dar cu o valoarea nominală de „1 LEU”. Reversul comun al monedelor din aur, argint și tombac cuprat o prezintă pe Nadia Comăneci executând exercițiul la paralele inegale, numărul gimnastei și nota afișate pe tabela electronică oficială, inscripțiile „PRIMA NOTA DE 10”, „MONTREAL 1976” și „NADIA COMANECI”, toate în arc de cerc. Sursa: BNR Toate cele 3 monede sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. În plus, pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Ce prețuri a stabilit BNR pentru monedele aniversare Preţurile de vânzare stabilite de BNR sunt  7.800 de lei pentru moneda din aur, 1.000 de lei pentru moneda din argint și 280 de lei pentru moneda din tombac cuprat. Toate monedele includ TVA, broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate. De asemenea, BNR a anunțat că tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apare o nouă monedă. Isărescu a făcut anunțul despre piesa de colecție din aur lansată de BNR. Ce preț are BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației

Isărescu discurs dur despre ideea de premier tehnocrat: „Vorbești în gol, în deșert

Întrebat dacă un premier tehnocrat ar fi o soluție pentru România, Isărescu a răspuns: „Nu neapărat”. Guvernatorul BNR a amintit că și el a fost premier tehnocrat, dar în condiții diferite, pentru că participase deja la ședințe de guvern, cunoștea clasa politică și negociase acorduri cu FMI. „Nu știu cât de ușor ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid”, a spus Isărescu. El a explicat că un premier are nevoie de credibilitate și de capacitatea de a influența membrii Guvernului: „Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel vorbești în gol”. Avertisment pentru un tehnocrat venit din exterior Mugur Isărescu a pus sub semnul întrebării capacitatea unui premier tehnocrat venit din afara sistemului politic de a înțelege rapid problemele și de a impune direcție în Guvern. „Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel vorbești în gol, în deșert”, a declarat acesta. El a rememorat finalul mandatului său de la Palatul Victoria, marcat de presiuni politice în anul electoral, spunând că ajunsese să numere zilele până la plecare. „Spre sfârșitul mandatului meu vorbeam și eu acolo singur. Mai rămăsesem eu cu domnul președinte Constantinescu. Mai aveam dialog cu toate celelalte partide. Și număram ca un deținut câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria”, a spus Isărescu. Mugur Isărescu a vorbit și despre dificultatea funcției de premier Întrebat atunci dacă este mai greu să fii guvernator sau premier, Isărescu spune că a răspuns că funcția de premier este mult mai dificilă. „Ca premier trebuie să ai ochi nu numai în față. Și în stânga, în dreapta și mai ales ochi în spate, să vezi cine te înjunghie pe la spate. Sau cel puțin să te ferești”, a afirmat guvernatorul BNR. „Mult mai greu să fii premier. Un job extrem de solicitant”, a concluzionat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR spune că instabilitatea politică poate afecta piețele, cursul și inflația Mugur Isărescu a transmis însă că o prelungire a crizei politice ar putea avea consecințe negative, în special într-un context economic fragil, marcat de presiuni inflaționiste, deficit ridicat și nevoia continuării ajustării fiscale. „Nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult”, a declarat guvernatorul BNR. Isărescu a precizat că Banca Națională încearcă să își facă datoria în actualul context, însă a lăsat să se înțeleagă că stabilitatea politică este esențială pentru încrederea piețelor și pentru menținerea echilibrelor economice. „Ceea ce pot să mărturisesc acum în fața dumneavoastră și a opiniei publice este că noi încercăm să ne facem datoria aici”, a spus acesta. Declarațiile vin după ce, în urmă cu două săptămâni, liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma că România ar trebui să aibă un nou guvern în două-trei săptămâni, termen care nu s-a concretizat până acum.

BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%

A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene

Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro.  Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan

Petrișor Peiu: Cursul de schimb începe să se tempereze, dar nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar

În opinia lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, „cursul de schimb începe să se tempereze”. Totuși, acest lucru „nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar”. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu arată de ce se stabiliească, de câteva zile, cursul valutar. Peiu explică „vrăjitoria” BNR „Cursul de schimb are legătură doar cu politica economică și monetară a statului. Iar statul înseamnă Guvernul și, mai ales, BNR. În ultimii cinci ani, în România avem o rată a inflației cumulată de peste 62%, dar cursul de schimb s-a depreciat doar cu 5,68%. «Vrăjitoria» BNR constă în faptul că, după explozia inflației din 2022, a urcat rata dobânzii de intervenție la 7% și, după un an și jumătate, a scăzut-o la 6,5%, unde o ține de doi ani. Cum luptă BNR cu inflația dacă, în ultimul an, rata inflației a urcat de la aproximativ 5,6% la peste 10%, dar dobânda de intervenție a rămas la 6,5%, neschimbată? Răspunsul este cât se poate de simplu: BNR, ca și Guvernul, de altfel, NU luptă cu inflația! Inflația, oameni buni, este principala și singura politică economică a statului român. De ce? Simplu, pentru că inflația scade deficitul bugetar și reduce ponderea datoriei în PIB. Dar scade puterea de cumpărare și ucide creșterea economică! Iar cursul valutar fix, pe care îl avem de mulți ani, a distrus orice producție internă, favorizând masiv importurile. BNR împarte cu Guvernul responsabilitatea stagflației pe care au creat-o și pe care o întrețin”, explică Peiu în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România Ion Cristoiu: „BNR nu are ce să caute în bătălia politică”