Curs valutar 4 august 2025. BNR a emis datele pentru euro, dolar și liră sterlină. La cât a fost stabilit indicele ROBOR
Curs valutar 4 august 2025. Banca Națională a României (BNR) a emis noile date pentru ziua de luni, 4 august, în cazul principalelor monede. De asemenea, a fost stabilit indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) și s-a actualizat prețul pentru gramul de aur. Vezi mai jos informațiile. Luni, 4 august 2025, reprezentanții BNR au emis noile date care vor fi valabile până mâine, la prânz. Potrivit noilor date numerice afișate pe site-ul oficial, moneda euro a înregistrat o scădere. De asemenea, scăderi cu 0.01 – 0.03 unități au fost înregistrate și în cazul indicelui ROBOR. Curs valutar 4 august 2025: datele pentru ROBOR, euro, dolar, liră sterlină Indicele IRCC trimestrial 2025T1: 5,55%; Indicele ROBOR 3M: 6.61% (scădere cu 0.03 unități); Indicele ROBOR 6M: 6.76% (scădere cu 0.01 unități); Indicele ROBOR 12M: 6.9% (scădere cu 0.02 unități). Indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) a înregistrat o scădere pentru ziua în curs (luni, 4 august 2025) / foto: Cursbnr.ro Curs 1 euro, 4 august 2025 = 5.0742 de lei. A fost înregistrată o scădere cu -0.0028 de lei; Curs 1 dolar, 4 august 2025 = 4.3864 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0693 de lei; Curs 1 liră sterlină, 4 august 2025 = 5.8331 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0234 de lei; Curs 1 grivnă ucraineană, 4 august 2025 = 0.1049 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0017 lei; Curs 1 levă bulgărească, 4 august 2025 = 2.5944 de lei. S-a înregistrat o scădere cu 0.0015 lei; Curs 1 rublă rusească, 4 august 2025 = 0.0549 de lei. A fost înregistrată o stagnare; Curs 100 forinți maghiari, 4 august 2025 = 1.2749 de lei. A fost înregistrată o creștere de 0.0054 de unități; Curs 1 dinar sârbesc, 4 august 2025 = 0.0433 de lei. A fost înregistrată o stagnare. Cât valorează un gram de aur? 4 august 2025: 473.7182 de lei – creștere cu 1.6729 de lei, variație de 0.3544% (pozitiv); 1 august 2025: 472.0453 de lei – scădere cu 0.1360 de lei, variație de -0.0288%; 31 iulie 2025: 472.1813 lei – creștere cu 1.1913 lei, variație de 0.2529% (pozitivă); 30 iulie 2025: 470.9900 de lei – creștere cu 2.1293 de lei, variație de 0.4541% (pozitivă); 29 iulie 2025: 468.8607 de lei – creștere cu 2.5225 de lei, variație de 0.5409% (pozitivă); 28 iulie 2025: 466.3382 de lei – creștere cu 1.3954 de lei, variație de 0.3001% (pozitivă); 25 iulie 2025: 464.9428 de lei – scădere cu 1.5271 de lei, variație de -0.3274%; 24 iulie 2025: 466.4699 de lei – scădere cu 9.9152 de lei, variația fiind de -2.0813%; 23 iulie 2025: 476.3851 de lei – a fost înregistrată o creștere cu 4.6279 lei, variația fiind de 0.981% (pozitivă). Autorul recomandă: O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie Românii preferă să treacă granița pentru COMBUSTIBIL mai ieftin. Diferență de peste 50 de lei la plinul de benzină sau motorină În țara din UE care citește cel mai puțin, TVA-ul la cărți crește cu 11%. Cum văd editurile situația Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro
România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. „În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. „Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres. România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC
O postare recentă de pe rețelele de socializare ilustrează ca în manual noua metodă prin care atacatorii încearcă să determine potențialele victime să le pună la dispoziție datele persoanele pentru a le goli conturile bancare. Contactate pentru a verifica identitatea autorilor acestui demers, cele trei entități ale statului direct implicate în subiect – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat oficial pentru Gândul că persoanele care și-au arogat funcții în aceste instituții nu sunt reale, ci totul este o tentativă de fraudă. Noul tip de fraudă este denumit de specialiștii în securitate cibernetică „vishing”. Un utilizator a detaliat, printr-un mesaj publicat joi, cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l convinge să divulge date personale care le-ar fi înlesnit accesul la banii din contul personal. Cele două persoane chiar i-au fluturat prin față, în apelul video, așa-zise legitimații de polițist – „inspector principal”, și angajat al băncii centrale, cu funcția de „specialist în monitorizare a operațiunilor bancare”. „Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la #PolițiaRomână și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe wp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă ca are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la #BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR („nu țineți linia ocupată! Dacă se pierde legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice”, îmi zice). Mă sună video pe wp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide. ANCOM Poliția Română ING”, a scris, joi, un utilizator, Matei Stoian, pe contul de Facebook. IGPR și BNR confirmă că e o fraudă Orice persoană primește apeluri telefonice de la „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și de la „specialistul BNR” Eusebiu Danuț Ilie trebuie să știe că aceste persoane nu există și nu trebuie să dea curs în niciun caz solicitărilor lor. Identitatea lor falsă a fost confirmată de oficialii IGPR și ai BNR, așa-zișii angajatori, contractați de reporterul Gândul. La fel, specialiștii DNSC au identificat pentru Gândul elementele care definesc noua metodă de păcălire a oamenilor emotivi sau mai puțin informați. Reprezentanții IGPR au confirmat, ceea ce părea evident din start, că nu există în organigramă „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și au reiterat avertismentele și recomandările făcute public în ultimele luni. Este vorba de numeroasele cazuri semnalate prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”. Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie – pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare -, contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Potrivit oamenilor legii, apelul este redirecționat ulterior către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință. „La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale. Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere – bănci, autorități – cu scopul de a înșela victimele, cetățenii de bună credință”, au explicat politiștii. Recomandări pentru protecția cetățenilor: Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani. Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate. Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte! Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.). IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat încă de acum un an un proiect național comun de conștientizare #SigurantaOnline, asupra creșterii fraudelor de tip spoofing, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător. „BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing” Contactați de Gândul, și oficialii BNR au transmis că experiența semnalată pe Facebook reprezintă o tentativă de fraudă, parte dintr-o serie de tentative de fraudă de tip spoofing asupra cărora autoritățile, inclusiv BNR, avertizează cetățenii în mod constant. BNR a precizat că a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc.) – în care identitatea vizuală a BNR a fost utilizată, vizând obținerea de date personale
Profitul BNR pe 2024, cu 58% mai mare decât în anul precedent
Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni, 23 iunie. Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023. Profit de 5,6 miliarde lei Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei. „Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport. Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. Ce venituri a înregistrat BNR În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public. Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei. „Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, precizează BNR. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Consilier BNR despre taxarea pe tranzacţiile bancare: „O aberaţie!/ ANAF trebuie depolitizată”
Consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu afirmă, despre o posibilă taxare pe tranzacţiile bancare, că este o „aberaţie” şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”. „Această măsură (n. red. – taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă. Îşi imaginează că ia măsuri în care banii vor veni din cer. Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană şi vrem să taxăm tocmai activitatea bancară? Dar cine a făcut în Europa asta aşa ceva vreodată? Vrem să fim Venezuela, cre a aplicat această măsură? Dacă noi vrem să aducem ţara la nivelul Venezuelei, asta facem. Este o aberaţie! Nici nu vreau să discut despre aşa ceva. Aş vrea să vorbim despre lucrurile serioase, despre lucrurile care trebuie făcute, nu despre aberaţii pe care le spun nişte oameni care habar nu au ce vorbesc”, a declarat, luni, la Digi 24 consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu, citat de News.ro. Consilierul a subliniat că ar trebui să se vorbească, în primul rând, despre „cea mai mare problemă” pe care România o are, şi anume, neîncasarea veniturilor statului. „ANAF trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură care o transformă într-un rateu de proporţii. Trebuie o reformă drastică. Vorbim despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an. Eu am spus, la un moment dat, că sunt 9 miliarde de lei. Nu! Am greşit! Erau 9 miliarde de euro. Am crezut că suma ar fi în lei, pentru că mi se pare imposibil ca statul român să se lase jefuit cu sume de această proporţie şi să nu facă nimic. Ridicăm din numeri.Noi nu încasăm 30% din TVA. Media Uniunii Europene este de 6%. În Ungaria este 2,3%. Noi nu încasăm 30%. Şi vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget când avem această formidabilă hemoragie? Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat. Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine şi ne uităm”, a afirmat Rădulescu. Marian Ilie / MEDIAFAX FOTO CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Președintele are o părere proastă despre cultură. E o pierdere de timp
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum votanții pro-europeni urmează să aibă o surpriză neplăcută referitoare la alegerea lor electorală, dar și despre așa-zisele diversiuni din timpul campaniei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În primul rând, Ion Cristoiu vorbește despre votanții progresiști și pro-europeni, care crede el vor fi dezamăgiți de candidatul ales. Spune jurnalistul că acești votanți și susținători, mulți dintre ei oameni de cultură, vor fi surprinși de faptul că actualul președinte ales, spune, el nu ar fi un iubitor de cultură, astfel nu va prioritiza în mandatul său proiectele culturale. „Vor avea tefeliștii niște dezamăgiri. Primul care va avea dezamăgire va fi Liceanu. În primul rând că Nicușor Dan are o părere foarte proastă despre cultură, după părerea lui cultura e pierdere de timp. Adică măcar Bolojan mai avea sau Băsescu, a mai zis.” Ion Cristoiu: „Și 5 milioane au ales Rusia?” Ulterior, la îndemnul moderatorului, Cristoiu se exprima referitor la amenințarea rusească discutată constant în campanie. Acesta consideră că cei care au votat candidatul AUR nu erau pro-ruși, că această idee era o formă de propagandă, care, crede jurnalistul, nu mai funcționează. Cu atât mai mult, invitatul pune la îndoială situația destabilizării pieței financiare provocată de calificarea lui George Simion pe primul loc în turul doi al alegerilor, dând impresia că acest eveniment nu ar fi fost unul organic. „Celor care spun că vin rușii, le spun 5 milioane de oameni au votat să vină rușii. Au fost alegeri. Ei au zis așa, alegem între Rusia și Europa. Și 5 milioane au ales Rusia? Nu, pentru că știi ce nu înțeleg ei? Frecția cu Rusia nu mai ține. Dar a ținut aia cu BNR-ul. Dacă nu creștea, nu avea eficiență diversiunea, dar n-a crescut natural, nu?” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele
Mugur Isărescu: Nu e niciun fel de conspirație în faptul că peste tot în lume capitalul nu iubește declarații de tipul naționalizării, confiscări
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a detaliat, marți, cauzele evoluțiilor din ultima perioadă, sub impactul alegerilor prezidențiale, ale cursului valutar și a bursei, detaliind în același timp și scopul și amploarea intevențiilor băncii centrale. Mugur Isărescu a explicat, marți, cu ocazia conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației ediția mai 2025, cele mai noi mișcări de pe piața de capital, în contextul electoral din ultimele săptămâni, care au determinat intervenția băncii centrale, cu costuri aferente. Cursul valutar a ajuns marți la 5,0848 de lei pentru un euro, în ușoară creștere față de cel de luni, de 5,0315 de lei/euro, după ce a sărit prima dată de pragul de 5 lei acum două săptămâni, după primul tur al alegerilor prezidențiale câștigate de suveranistul George Simion, dar este sub recordul istoric de pe 8 mai, de 5,1222 lei/euro. Odată cu anunțarea victoriei lui Nicușor Dan, moneda națională a înregistrat cea mai puternică apreciere din ultimii trei ani în raport cu euro, potrivit datelor Bloomberg. În ceea ce privește piața de capital, bursa a deschis și marți pe verde, la fel ca luni, indicele BET (Bucharest Exchange Trading) al BVB, cel mai important indice, care urmărește evoluția acțiunilor celor mai mari companii, din energie, dar și actori pe piața bancară și comunicații, încheind ziua de tranzacționare cu un plus de 4,08%, în timp ce după 4 mai, era pe un minus de 2,88%. Astfel, marile companii au început să recupereze din pierderile suferite în ultimele două săptămâni. „O avalanșă de factori negativi / Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi” „În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune istoric probabil că unele din cele mai mari. N-au fost determinate de un singur element, aici a fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public, deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat. Apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic. Și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut, luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6 mai, nu mai țin minte, n-a putut să absoarbă, să ia bani din piață și a și anunțat acest lucru”, a explicat, marți, Mugur Isărescu. În această situație, piața a reacționat rapid, iar BNR a trebuit să intervină. „În consecință, am asistat la ieșiri masive. Problema majoră n-au fost intervențiile, o spun acuma în clar: Banca Națională intervenit și în ziua imediat după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească, pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediere, așa se face în orice sau de către orice banca centrală în anumite situații și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o, că ne așteptam la diverse mișcări de capital. Orice intervenție scoate lichiditate din piață, deci nu cum am mai citit și așa, și acum, și la criza cealaltă din 2007-2008, «Banca Națională a luat lichiditate din piață», în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiți-vă: dacă vinzi un miliard de euro scoți din piață 5 miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei și retragerile de lichiditate sunt chiar foarte important e dacă intervențiile sunt mari”, a explicat șeful băncii centrale. „Cursul de sub 5 lei era in imposibil de aparat” Mugur Isărescu a explicat de ce nu a putut rămâne cursul sub pragul de 5 lei pentru un euro. „Ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp; adică pe de o parte să apere leu, cursul și pe de altă parte să introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era in imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă – nu este cuvântul cel mai potrivit, că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă – dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Banca centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri și este un echilibru foarte dificil de făcut”, a detaliat guvernatorul BNR. Șeful BNR a confirmat oficial că în acest context s-a creat o celulă de criză, la discuții a venit și Ministerul de Finanțe și s-au găsit soluții, astfel că s-a limitat și deprecierea cursului și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru plățile bugetare, inclusiv sume mari de plăți de pensii. „Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice. Deci, cam aceasta a fost realitatea, pentru că am văzut, am citit o sumedenie de speculații”, a precizat Mugur Isărescu. De ce a fost cursul relativ stabil? Șeful băncii centrale a explicat și cum de a rămas cursul relativ stabil, prezentând grafice aferente. „A fost stabil cam din 2021, dar, în același timp, rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Deci să nu spun că s-au dublat, dar aproape că s-au dublat. Păi cum putea să fie cursul stabil și artificial, nu?, dacă noi, în același timp, am asigurat și finanțarea unui deficit de cont curent, pe care o să-l vedeți, și ar fi și intervenit ca să ținem un curs artificial. Nu, cursul a fost curs de piață și singurul lucrul pe care l-a făcut Banca Națională în urmii 3-4 ani a fost să
Veste bună de la BNR: Leul s-a apreciat ușor. Cât a ajuns să coste un euro
Leul s-a apreciat ușor miercuri la cursul BNR, un euro fiind cotat la 5,0730 lei, față de 5,0848 lei marți, potrivit Mediafax. Cursul anunțat de BNR marți a fost de 5,0848 lei pentru un euro, iar miercuri euro a fost cotat la 5,0730 lei. Miercuri, dolarul american a scăzut miercuri 4,4781 lei, după ce marți urcase la la 4,5188 lei. Lira sterlina a ajuns miercuri la 6,0028 lei, de la 6,0422 lei marți. Aurul a crescut cu 6,6558 lei/gram, până la 476,6088 lei. Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate miercuri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: Moneda Simbol RON Euro EUR 5,0730 Dolarul SUA USD 4,4781 Gramul de aur XAU 476,6088 Francul elvețian CHF 5,4280 Lira sterlină GPB 6,0028 Dolarul australian AUD 2,8826 Dolarul canadian CAD 3,2238 Coroana cehă CZK 0,2038 Coroana daneză DKK 0,6801 Lira egipteană EGP 0,0898 100 Forinți maghiari HUF 1,2597 100 Yeni japonezi JPY 3,1086 Leul moldovenesc MDL 0,2594 Coroana norvegiană NOK 0,4407 Zlotul polonez PLN 1,1944 Coroana suedeză SEK 0,4682 Lira turcească TRY 0,1152 Rubla rusească RUB 0,0558 Leva bulgărească BGN 2,5938 Randalul sud-african ZAR 0,2498 Realul brazilian BRL 0,7900 Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6215 Rupia indiană INR 0,0523 100 Woni sud-coreeni KRW 0,3225 Peso-ul mexican MXN 0,2320 Dolarul neo-zeelandez NZD 2,6538 Dinarul sârbesc RSD 0,0433 Hryvna ucraineană UAH 0,1080 Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2192 Bahtul thailandez THB 0,1365 Dolarul din Hong Kong HKD 0,5718 100 Rupii indoneziene IDR 0,0273 Shekelul israelian ILS 1,2600 100 Coroane islandeze ISK 3,4986 Ringgitul malaysian MIR 1,0487 Peso-ul filipinez PHP 0,0805 Dolarul singaporez SGD 3,4692 DST XDR 6,0721 CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Vești bune după alegerile prezidențiale: indicele ROBOR la 3 luni scade la 7,26%!
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 7,26%, de la 7,39% pe an în ședința precedentă. Datele sunt oficiale și au fost publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,37%, de la 7,48% în ședința de vineri, iar ROBOR la 12 luni la 7,44%, de la 7,53%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%. CITEȘTE ȘI: Primele decizii ale lui Nicușor Dan: Începând chiar de azi. O să mă întâlnesc și cu domnul Bolojan Statul în care Nicușor Dan a obținut procentul de 100%, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani! Ce urmează după ALEGERILE de duminică și când va prelua oficial Nicușor Dan funcția de președinte Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele