Un lucru simplu ar putea face diferența în apariția simptomelor Alzheimer
Un somn profund suficient ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de protejare a creierului împotriva bolii Alzheimer. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, Universitatea Stanford și UC Irvine sugerează că somnul profund poate menține memoria chiar și la persoanele care prezintă semne timpurii ale modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, scrie ScienceAlert. Somnul profund și reziliența creierului Studiul a urmărit 62 de adulți vârstnici sănătoși din punct de vedere cognitiv și a analizat activitatea cerebrală în timpul somnului. Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri mai ridicate de proteine beta-amiloid au avut performanțe mai bune la testele de memorie atunci când au beneficiat de mai mult somn profund. Acumularea de beta-amiloid este considerată un marker important al bolii Alzheimer. Totuși, persoanele care au dormit profund au părut mai rezistente la efectele acesteia. Cei cu modificări cerebrale similare, dar cu mai puțin somn profund, au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie. Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe somnul cu unde lente din faza non-REM, cea mai profundă etapă a somnului. Alte faze ale somnului nu au prezentat același efect protector. Cum poate proteja somnul memoria Experții descriu somnul profund drept o „plasă de siguranță” pentru memorie. În această fază, creierul consolidează informațiile și elimină deșeurile acumulate pe parcursul zilei. Cercetările anterioare sugerează că somnul perturbat poate accelera acumularea de beta-amiloid. Deși somnul insuficient este atât un factor de risc, cât și un simptom al Alzheimerului, rezultatele întăresc ideea că somnul este un factor modificabil. Cercetătorii cred că îmbunătățirea calității somnului ar putea întârzia declinul cognitiv. Sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma dacă creșterea duratei somnului profund, de-a lungul anilor, poate reduce semnificativ riscul de Alzheimer. Modalități practice de a îmbunătăți somnul profund Specialiștii spun că există pași concreți pentru a crește calitatea somnului. Evitarea cafelei în a doua parte a zilei, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, exercițiile fizice regulate și un duș cald seara pot ajuta. Studiul sugerează, de asemenea, că somnul natural poate fi mai benefic decât utilizarea pastilelor pentru somn. Unele medicamente favorizează faze mai superficiale ale somnului și pot avea efecte secundare. Boala Alzheimer afectează milioane de oameni la nivel global. Deși nu există un tratament curativ, îmbunătățirea somnului profund ar putea fi un pas simplu pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.