Etichetă: bogdan chiritoiu

Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că  cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului.  El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat  la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților.  Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că

Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale.  Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Ultima şansă de salvare pentru TAROM

Planul de restructurare al TAROM, ce include şi un ajutor de stat, este ultima şansă pentru companie. Legal, statul nu mai poate să dea bani pentru redresarea acesteia, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Într-o intervenție publică, șeful Consiliului Concurenței a arătat că, deși planul de restructurare al companiei aeriene etalon a României a fost aprobat de Comisia Europeană, statul nu mai are fonduri pentru ajutoare de stat în acest sens. Ajutorul de stat nu mai poate fi acordat „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. În aceeași intervenție, oficialul a reamintit că TAROM nu a mai înregistrat profit din anul 2008. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, evident că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a afirmat Chiriţoiu pentru Agerpres. Sursă Foto – Facebook Închiderea companiei ar fi un caz extrem În opinia acestuia, închiderea companiei e un caz extrem, deşi au fost cazuri când s-a întâmplat acest lucru. Cea mai bună soluție ar fi atragerea unui investitor, un partener comercial. „Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”, a mai subliniat acesta. Compania TAROM se află în proces de implementare a unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acesta include termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul lui 2026. Planul de restructurare include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro, care presupune ştergere de datorii şi injecţie de capital. Printre condiţiile impuse de Comisia Europeană se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave şi scăderea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurenţiale.

Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative

Consiliul Concurenței vrea să finalizeze investigația cu privire la posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR, în primul semestru din acest an, a anunțat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Acesta a transmis că autoritatea vrea să finalizeze această investigație în prima jumătate din acest an. Bogdan Chirițoiu a anunțat că ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor este cel mai important caz al anului deoarece sunt implicate companii foarte mari. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între 10 bănci pentru fixarea dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing”. Procedura se referă la stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID. „Este potențial cel mai important caz al anului deoarece amenzile sunt proporționale cu cifra de afaceri, iar băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari, și dacă sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative”, a transmis președintele autorității. Președintele a subliniat că autoritatea își dorește să finalizeze investigația în prima jumătate a acestui an deoarece mandatele acestora se vor termina la mijlocul anului. Chirițoiu a anunțat că dacă nu va fi finalizată în acest interval, decizia se va lua anul viitor. „Vrem să finalizăm această investigație în primul semestru din acest an pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an și pentru a nu avea probleme procedurale nu dorim sa depășim acest termen”, a spus Chirițoiu. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat” Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu

Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței prorpietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș

Consiliul Concurenței a pus o serie de condiții dure pentru ca grupul Schwarz, proprietarul Kaufland și Lidl, să poată cumpăra retailerul românesc La Cocoș, conform econonomedia. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că printre condiții se numără plafonarea adaousului și deschiderea de noi magazine La Cocoș.  O condiție principală, deja impusă, este ca viitorul proprietar să mențină adaosul comercial practicat la acest moment de magazine, spune președintele Consilului Concurenței. În cazul preluării magazinelor La Cocoș de către grupul Schwarz a fost declanșată o investigație cu privire la compatibilitatea operațiunii cu mediul concurențial. În 2025, grupul german, care deține Kaufland și Lidl, a anunțat că vrea să preia majoritatea acțiunilor companiei românești. „La Cocoș este în curs de a fi preluat de Kaufland. Acolo deja am ajuns la niște angajamente pe care le-am solicitat din partea grupului Kaufland. Ele au fost testate public, vom face anumite modificări, dar în esență pare să fie ok, din piață nu ne-au venit reacții ostile. Vom finaliza în curând această tranzacție. Acolo ce vrem de fapt? Vrem ca modelul acesta low-cost al La Cocoș să fie păstrat și să fie și dezvoltat. De aceea, aceste angajamente sunt noi, ca abordare, pentru noi. Le cerem să ne garanteze că vor păstra modelul acesta low-cost. Acolo preîntâmpinăm anumite întrebări. De exemplu, le-am plafonat adaosul pe care îl pot practica. Dar adaosul global, nu produs cu produs. Am lua-o razna dacă am sta să verificăm ce adaos are fiecare sortiment de biscuiți și de salam. Angajamentul este că actualele adaosuri medii vor fi păstrate”, a spus Bogdan Chirițoiu.  A doua condiție impusă de Consiliul Concurenței este ca Schwarz să realizeze o serie de investiții. Gigantul neamț ar trebui să investească în dezvoltarea rețelei după tranzacție și să deschidă 15 magazine noi. Companiile din cadrul grupului Schwarz anunțau că intenţionează să extindă modelul împreună cu actuala conducere din România, iar angajaţii magazinelor vor rămâne în continuare angajaţi în cadrul companiei după preluarea planificată. Fondat în 2014 la Ploiești de antreprenorul Iulian Nica, La Cocoș este cunoscut pentru politica prețurilor mici și pentru faptul că a introdus conceptul cu trei niveluri de preț, în funcție de cantitatea achiziționată. În 2024, retailerul a sărit de pragul de 1 mld. lei, iar pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondurile de investiții CEECAT Capital și Morphosis Capital. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, în discuții avansate pentru implementarea digitalizării statului cu grupul Lidl – Kaufland și gigantul american Mastercard Jumbo, magazinul din care îți cumperi tot ce nu îți trebuie, cumpără malluri pe bandă rulantă. Care este noua achiziție

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:”După liberalizarea pieţei, nu avem creşteri pe toată linia la RCA”

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că după liberalizarea pieţei RCA nu au fost identificate creșteri ale valorii poliţelor de răspundere civilă pentru autovehicule. „La liberalizarea RCA-ului, care s-a produs deja cu ceva timp în urmă, şi acolo am văzut întâi anumite fluctuaţii, unele preţuri au scăzut, unele au crescut. Acum lucrurile par să se stabilizeze”, a spus la Digi 24, Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a punctat că nu s-au constatat „creşteri pe linie” după liberalizarea pieţei RCA. „În zona de RCA, din ce putem noi analiza, lucrurile au mers bine, deci nu avem creşteri pe toată linia la RCA, avem unele creşteri pe Bucureşti, scăderi în alte părţi ale ţării, unele companii au avut creşteri, altele au avut chiar şi scăderi”, a conchis acesta. Încă de la data de 1 iulie 2025, plafonarea RCA a dispărut, iar șoferii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie. Pentru o asigurare de Răspundere Civilă Auto, un cetățean plătește mai mult cu cel puțin 5%. În cazul anumitor șoferi, majorările ajung până la 15%-20%. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF execută Primăria liberală Giurgiu pentru o DATORIE de aproape 27 de milioane de lei. Agenția a trecut deja la inventarierea bunurilor! Axios.com: Cine câștigă și cine pierde în contextul războiului comercial declanșat de TRUMP /Grupurile de retail vor transfera clienților majorările Ministrul Culturii, Andras Demeter, implicat în patru dosare PENALE: Nu am fost confortabil tuturor

Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe a cerut ungurilor de la MVM clarificări privind acordul cu nemții de la E.ON. MOTIVUL oficial

Responsabilii statului român cu atribuții în verificarea legalității investițiilor străine au solicitat acționarului Grupului MVM, care nu este altul decât statul ungar, clarificări cu privire la înțelegerea încheiată cu nemții de la E.ON pentru cumpărarea segmentului de furnizare deținut în prezent în România, conform informațiilor obținute din piață de reporterul Gândul și confirmate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, entitatea care asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Statul român, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează în prezent acordul încheiat de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet. Mai mult, autoritățile române au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat la începutul lunii februarie  președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În procedură de cercetare detaliată Acordul dintre Grupul MVM și E.ON, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român. E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate la momentul anunțării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro. „Operațiunea menționată se află în procedură de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Această procedură presupune solicitarea de clarificări și informații suplimentare pentru a putea realiza o analiză corectă din punctul de vedere al securității naționale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la solicitarea Gândul. Potrivit demnitarului, România a instituit CEISD ca urmare a obligațiilor asumate prin Regulamentul (UE) 2019/452, care a creat un cadru european pentru cooperarea între statele membre și Comisia Europeană în domeniul examinării investițiilor străine. „În calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, precum și de partener strategic al SUA și al altor aliați, România are responsabilitatea de a se asigura că există mecanisme eficiente de protecție a securității naționale și de prevenire a riscurilor care pot afecta ordinea publică, reziliența economică și autonomia strategică”, a precizat șeful Consiliului Concurenței. Poziția Grupului MVM Reporterul Gândul a solicitat detalii privind cererea de clarificări și de la reprezentanții Grupului MVM în România, care a confirmat că sunt în legătură cu responsabilii români. „MVM este în contact strâns cu autoritatea responsabilă, CEISD, și ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cadrului legal privind evaluarea tranzacției. Avem deplină încredere în competența și profesionalismul instituțiilor statului român”, au transmis reprezentanții MVM în exclusivitate pentru Gândul. Acordul conține o clauză suspensivă În februarie, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară. Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni. „Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, precizau sursele Gândul din piață în prima parte a anului. În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoarea volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie. Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluarea activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar. Recomandăm și: Sebastian Burduja, despre evaluarea acordului E.ON – MVM: „E o chestiune de luni de zile / Întotdeauna vom pune pe primul loc securitatea națională” Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic

Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România, au anunțat, marți, oficialii instituției. Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase mari importatori auto activi în România, care comercializează unele dintre cele mai vândute mărci. Este vorba de operatorii economici BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL, care comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România. Potrivit comunicatului instituției, autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea. Ce amenzi riscă importatorii Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului. „Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Totuși, în situația în care companiile cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, acestea pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor. Citiți și: Consiliul Concurenței a demarat o INVESTIGAȚIE pe piața lucrărilor de semnalizare rutieră. Trei companii sunt vizate Temerile Consiliului Concurenței față de ordinul ANPC. Chirițoiu: „Ne e frică de faptul că în momentul acela toată lumea se duce la adaosul maxim” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Bogdan Chiriţoiu, avertisment în perioada Paștelui: „Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca Legea Concurenței” / Cinci companii, sancționate

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunțat că declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă intenţiile de a majora preţurile la produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România, precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Autoritatea de concurenţă precizează că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica sa comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. „Este firesc ca în perioada Sărbătorilor Pascale, cererea pentru anumite produse, cum sunt ouăle, să crească. Declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă, însă, intenţiile de a majora preţurile pentru produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale şi europene, deoarece denaturează concurenţa şi prejudiciază consumatorii”, susţine Bogdan Chiriţoiu în comunicatul transmis. În plus, autoritatea de concurenţă atrage atenţia şi asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele. Cele cinci companii care se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei şi să se adreseze instituţiei cu privire la compatibilitatea iniţiativelor lor cu legislaţia în domeniu. Astfel, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat că reprezentanţii companiilor Toneli Holding, Avicola Lumina, Avicola Bucureşti, Albatros Gold, Super Eggs se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar şi pentru a planifica acţiuni comune referitoare la activitatea de producţie şi livrare a acestora, schimbând informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, potrivit infirmațiilor agerpres.ro. În plus, autoritatea de concurenţă a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este obligată să le pună în aplicare: să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informaţii agregate la nivel de asociaţie; să furnizeze accesul complet la aceste informaţii agregate şi companiilor neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-şi pregăti intrarea pe piaţă; să informeze asociaţii cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a informaţiilor în cadrul asociaţiei. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața lucrărilor de construcții de locuințe. Care sunt indiciile autorității Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele