Barometru: Rogobete și Bogdan Ivan au cele mai mari creșteri de vizibilitate în Guvern
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, sunt cei mai vizibili membri ai Guvernului în luna octombrie, potrivit Știrile ProTv. Rogobete urcă de pe locul 4 pe locul 2, iar Ivan avansează de pe poziția a 8-a pe locul 4. Premierul Ilie Bolojan rămâne pe prima poziție, cu peste 32.000 de apariții în presa scrisă și online, deși numărul mențiunilor este mai mic față de luna septembrie. Locul al treilea este ocupat de ministrul demisionar al Apărării, Ionuț Moșteanu, care își menține poziția. Pe locul 5 se află ministrul de Externe Oana Țoiu, urcată de pe locul 6, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne pe poziția a 7-a. Coborâri semnificative Cele mai mari scăderi sunt înregistrate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care cade de pe locul 5 pe locul 8, și de ministrul Educației, Daniel David, retrogradat de pe locul 2 pe locul 9. Ministrul Economiei, Radu Miruță, rămâne pe locul 10. Cinci miniștri au între 1.000 și 2.000 de mențiuni: Cseke Attila (Dezvoltare), Dragoș Pîslaru (Investiții Europene), Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Cătălin Predoiu (Interne). Alți cinci membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni: vicepremierul Tanczos Barna, Florin Manole (Muncă), Ciprian Șerban (Transporturi), Andras Istvan Demeter (Cultură) și vicepremierul Marian Neacșu. De ce a crescut vizibilitatea lui Rogobete și a lui Ivan Potrivit analizei, creșterea vizibilității lui Rogobete este legată de controversele generate după tragedia de la clinica stomatologică și de propunerea ca intervențiile cu anestezie generală să fie mutate în spitalele publice. În cazul lui Ivan, vizibilitatea sporită este rezultatul gestionării crizei Petrotel Lukoil și a sancțiunilor internaționale.
Ivan: Bucureștiul are nevoie de un sistem de termoficare coordonat între producător și distribuitor
Ivan a declarat că problemele din alimentarea cu apă caldă și căldură din București arată lipsa unei coordonări eficiente între producător și distribuitor. „Este cel puțin aberant că în capitala țării noastre să avem o situație în care 100 de mii de oameni să fie privați de apă caldă și căldură în contextul în care s-au făcut investiții masive în tot ceea ce înseamnă sisteme de termoficare”, a spus Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă. Ivan afirmă că este nevoie de „o coordonare foarte clară și un sincron între producător și distribuitor”, în condițiile în care compania ELCEN este „profitabilă”, cu „peste 400 de milioane de lei profit anul trecut”, și derulează investiții de circa 3 miliarde de lei. Dintre acestea, „1 miliard sunt asigurați de către Ministerul Energiei printr-o finanțare din Fondul pentru Modernizare”. Ministrul a precizat că instituția sa lucrează cu experții Băncii Mondiale la o evaluare a necesarului de investiții în termoficare pentru 27 de municipalități. „Vom ști foarte clar care este necesarul de investiții în producția, transportul și distribuția agentului termic”, a afirmat Ivan. Oficialul a subliniat necesitatea unei viziuni integrate, care să includă modernizarea rețelei, plata datoriilor către ELCEN și implementarea unui mecanism predictibil de investiții. Ministrul a insistat și asupra protejării consumatorilor vulnerabili. „Cred foarte mult că persoanele vulnerabile, persoanele care au venituri mici trebuie protejate”, a declarat Ivan, adăugând că o parte din subvențiile actuale ar trebui direcționate prioritar către aceste categorii. El a reiterat angajamentul ca Ministerul Energiei să susțină modernizarea sistemului. „E tot suportul pentru a avea, în primul rând, o coerență în ceea ce înseamnă sisteme de finanțare și pentru a găsi soluții prin care oamenii care astăzi nu-și permit să plătească facturile să poată să aibă un beneficiu direct în urma eficientizării activității”.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Ministrul Energiei anunță controale în benzinării după scumpirile artificiale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță controale în toate benzinăriile din țară pentru a opri creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Oficialul spune că o creștere la 9 lei pentru un litru de carburant nu este justificată după ce Statele Unite au prelungit până la 13 decembrie termenul până la care activele din afara Rusiei ale Lukoil pot fi achiziționate, pentru a evita sancțiunile. Ministrul Energiei spune că e nevoie ca Protecția Consumatorului și Consiliul Concurenței să facă verificări pentru prețurile la carburanți, care au crescut nejustificat. În ultimele 20 de zile, litrul de motorină s-a majorat cu 44 de bani, iar cel de benzină, cu 25 de bani. Astfel, pentru un plin de motorină, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 400 de lei, cu 20 de lei mai mult decât luna trecută, în timp ce pentru un plin de benzină plătesc cu 11 lei în plus. „În momentul de faţă, nu există niciun motiv obiectiv pentru care preţurile la pompă să crească şi cu 1 ban. Petrotelul nu funcționează din 15 octombrie, este oprită. Pentru a evita astfel de situaţii speculative ale unor agenţi economici care profită de această rumoare, am cerut tuturor instituțiilor abilitate, în speță Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să facă toate demersurile necesare pentru a verifica modul în care aceste prețuri au crescut fără să aibă justificare clară”, spune Bogdan Ivan. România trebuie să preia controlul activelor Lukoil pentru a evita scumpirile Statele Unite au dat vineri undă verde companiilor interesate să cumpere afacerile internaționale ale Lukoil. Deși sancțiunile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care le permite companiilor interesate să achiziționeze activele Lukoil din străinătate să negocieze cu grupul rus până pe 13 decembrie, conform Financial Times. Specialiștii avertizează că scumpirile ar putea fi și mai mari dacă statul român nu va prelua controlul asupra activelor Lukoil în săptămâna următoare. Rafinăria Petrotel-Lukoil asigură în momentul de față 20% din consumul național de combustibil și o eventuală oprire a activității ar putea să crească prețurile la pompă cu 10%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful Consiliului Concurenței, mesaj pentru șoferi, în contextul valului de scumpiri la pompă: „În foarte scurtă perioadă prețurile își vor reveni” După Ungaria, Bulgaria, Moldova, și Kazahstan primește derogare de la sancțiunile SUA pe Lukoil. România nu a luat nicio decizie
Teatrul absurdului, la diferență de 3 zile
Deși suntem campioni europeni la producția de energie, tocmai am semnat un mega-contract de import de gaze de peste Ocean. La scurt timp după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că țara noastră este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, România a semnat un contract cu cel mai mare producător de gaze și ia din SUA. Nova Power & Gas, Transgaz și compania grecească Atlantic – See LNG Trade au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite. Evenimentul a avut loc la Atena, în cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), potrivit unui comunicat de presă remis vineri. Ivan: România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa dinainte de a începe extracția la Neptun Deep Acum mai puțin de o lună, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma că România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, chiar şi înainte de a începe extracţia din mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Mai mult, acum 3 zile, ministrul declara că se lucrează pentru stabilizarea prețurilor. Ba chiar ar exista un plan pentru ca românii să plătească mai puțin începând din 2027. Ivan a subliniat că este deranjat de sumele foarte mari plătite de români și a promis că va face ordine în sistemul energetic: „Se face ordine în sistemul energetic, pentru ca România să nu mai fie țara cu cele mai scumpe facturi din Uniunea Europeană. Înțelegem piața și concurența, dar nu putem tolera ca unii să facă averi pe spatele românilor care trebuie să aleagă între facturi, medicamente sau mâncare.” România, Polonia și Grecia vor importa GNL din SUA Însă, vineri a fost anunțat parteneriatul P-TEC 2025, care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni. Obiectivul P-TEC 2025 întărirea securității energetice. Sursa FOTO: krohne.com Concret, memorandumul semnat vizează colaborarea între Nova Power & Gas și partenerii săi naționali și regionali pentru dezvoltarea unor soluții comune de aprovizionare cu GNL, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie și la sporirea securității energetice în regiune. „În cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), eveniment desfășurat la Atena care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni, cu scopul de a consolida securitatea energetică, Nova Power & Gas, Transgaz și compania Atlantic – See LNG Trade din Grecia au semnat un Memorandum de Înțelegere”, au anunțat companiile, potrivit comunicatului de presă. Primul pas către asigurarea unui flux stabil de GNL în regiune și consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale În opinia lui Teofil Mureșan, președinte al Consiliului de Administrație și fondator E-INFRA, semnarea acestui memorandum reprezintă „primul pas către asigurarea unui flux stabil și sigur de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru regiunea noastră. Această colaborare poate fi extinsă prin construirea interconectorilor de energie electrică în tehnologie HVDC, magistrale de fibră optică și centre de date pentru AI, toate amplasate în lungul Coridorului Vertical de Gaze Naturale. Beneficiile proiectelor vor fi foarte mari în întreaga regiune”. Acest acord extinde colaborarea prin implicarea României și a piețelor vecine. „Semnarea acestui memorandum reprezintă un pas strategic major în consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale, o inițiativă regională de importanță strategică, ce va întări conectivitatea și securitatea energetică în Europa Centrală și de Est. Prin poziția sa geografică și infrastructura dezvoltată, România are un rol esențial în acest proiect, devenind un nod regional de transport și echilibrare energetică”, mai arată companiile în comunicarea oficială. România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul ridicat este rezultatul unui amestec de factori interni și externi — de la pierderile mari din rețele și importurile costisitoare până la efectele războiului din Ucraina și creșterea cererii în regiune. Aproape jumătate dintre români sunt deja afectați de sărăcie energetică, potrivit estimărilor AEI. România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume, care se vinde populaţiei în Iran, dar şi de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru popualaţie cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude. Cauzele preţului crescut al energiei electrice în România sunt atât interne – capacităţi de producţie insuficiente determinând importuri scumpe, în contextul unor pierderi mari în sistemele de transport şi distribuţie, cât şi externe – creşterea masivă a cererii de energie în zona sud-est europeană, ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi capacităţi limitate de interconexiune a ţărilor din această zonă cu pieţele din Vest. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Gândul a avertizat, astăzi Politico a confirmat: România și Bulgaria sunt ACUZATE că se grăbesc să protejeze rafinăriile rusești, în contextul sancțiunilor impuse de Trump. Ambele țări analizează cererile de prelungire a sancțiunilor pentru instalațiile deținute de Lukoil. Însă probleme mai grave se profilează la orizont SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei a discutat cu americanii despre reactoare nucleare şi gaze din Marea Neagră
Ivan s-a întâlnit cu Doug Burgum, Ministrul Resurselor Interne al SUA (Secretary of Interior), şi Jarrod Agen, şeful Energy Dominance Council de la Casa Albă, după ce anterior a avut două discuţii cu ministrul Energiei din Statele Unite, Chris Wright. „În continuarea a două discuţii aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat şi direct la cel mai înalt nivel al administraţiei de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităţilor de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale şi tehnologie în România”, a spus, sâmbătă, Ivan. Ministrul român a subliniat că discuţiile s-au concentrat pe „finanţarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră şi construcţia coridorului de LNG care să alimenteze ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu gaze naturale la un preţ bun”. Ministrul a transmis că negocierile au ajuns la un stadiu concret. „Suntem deja la nivel de proiecte concrete şi am câştigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide şi cifre clare”. Ivan şi-a reafirmat obiectivul de a atrage investiţii şi tehnologie americană în România. „Aşa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiţii clare şi tehnologie de vârf în România. Şi ştiu să fac asta, aplicat şi concret. La cel mai înalt nivel. Direct şi pragmatic”.
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.
România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România va putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029. Vestea vine după renegocierile cu Comisia Europeană, deși România ar fi vrut să scoată din uz centralele pe cărbune. Ministrul spune că situația de a avea un potențial blackout în această iarnă va fi evitată. Inițial, România și-a asumat prin PNRR, aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune, deși acest tip de energie electrică reprezintă aproximativ 10-15% din totalul producției din țară. După ce a spus că vrea ca centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului să fie scoase din uz, ministrul Ivan a realizat că ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic. Dacă centralele pe cărbune ar fi fost scoase complet din uz, prețul energiei ar fi crescut cu cel puțin 30% și oricum România nu ar fi avut cu ce să le înlocuiască, conform surselor Europa Liberă România. România ia exemplu de la Germania și Polonia Ministrul Energiei a dat ca exemplu Germania, Polonia, care au redeschis activitatea de exploatare a cărbunelui. Luna trecută, Ivan le-a trimis reprezentanților Comisiei Europene un studiu care arată că România riscă un blackout dacă închide grupurile energetice pe cărbune. Se pare că negocierile cu Comisia Europeană referitor la calendarul de decarbonare au funcționat. România va putea menține în funcțiune mai multe centrale pe cărbune până în 2029, după renegocierea PNRR, și va evita un potențial blackout în această iarnă. „România va avea în continuare centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din oraşul Craiova, pentru a menţine în continuare furnizarea de agent termic pentru populaţie, energie electrică şi abur pentru compania Ford, şi cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitori.” a transmis Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Într-o postare pe contul personal de Facebook, Bogdan Ivan le-a mulțumit colegilor din Ministerul Energiei pentru că au reușit să modifice calendarul de închidere a centralelor pe cărbune. De asemenea, ministrul spune că 4.500 de locuri de muncă din Complexul Energetic, Govora și Craiova nu vor fi afectate, iar 900 MW de energie vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan promite modificări legislative după TRAGEDIA din cartierul Rahova: Explozia putea fi evitată Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Explozia din Rahova. Ministrul Energiei vrea pedepse aspre şi modificări legislative
Ministrul Ivan aşteaptă rezultatele anchetei în cazul Rahova şi, în funcţie de acestea, va propune schimbarea cadrului legislativ. „Îmi asum că voi veni cu modificare de legislaţie, dacă va fi cazul, pentru ca toate aceste firme să nu poată să dea vina una pe alta într-o situaţie similară şi să mai avem pierderi de vieţi omeneşti în astfel de situaţii. Să avem un control foarte strict şi foarte clar”, a explicat Bogdan Ivan, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Ministrul Energiei a cerut pedepse aspre pentru cei vinovaţi în astfel de situaţii „Vor fi pedepse foarte aspre pentru toţi cei care au interferat sau nu şi-au făcut treaba (…) vor răspunde faţa legii, deja sunt la parchet toate documentele, se evaluează toate procesele verbale, fiecare apel la dispecerat, fiecare apel la 112 pentru a stabili foarte clar cine nu şi-a făcut treaba şi o să răspundă pe persoană fizică sau pe persoană juridică. Ceea ce voi cere autorităţii de reglementare în energie şi dacă va fi cazul, voi intra şi în parlament cu modificări de legislaţie. este să calculăm foarte clar dacă sunt reguli care nu sunt perimate, sunt depăşite, şi trebuie să intervenim mai ferm în legislaţie. pentru ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple în România”, a precizat Bogdan Ivan. Vineri dimineaţă, o explozie s-a produs la un bloc din Sectorul 5 al Capitalei. În urma exploziei, trei persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite.