Romgaz neagă presiunile oficialilor în scandalul achiziției de gaze LNG
Compania Romgaz neagă că ar fi fost presată de oficiali ai statului să cumpere gaze naturale lichefiate (LNG). Compania a precizat într-un comunicat de presă că orice eventuală achiziție va fi decisă pe baza prețului, a condițiilor de piață și a interesului economic al companiei, prin procedurile interne prevăzute de lege. Precizările vin în contextul în care au apărut informații în spațiul public cum că oficiali americani ar fi exercitat presiuni ca statul român să cumpere LNG de la americani. ROMGAZ neagă faptul că demintarii s-ar fi implicat în achiziția gazelor naturale lichefiate Romgaz a susținut azi printr-un comunicat de presă că nu a primit presiuni din partea niciunui demnitar ca să încheie contracte cu privire la cumpărarea sau vânzarea de gaze. Compania a precizat că deciziile comerciale sunt luate de conducerea sa, conform regulilor interne și legislației în vigoare. „În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public referitoare la posibile achiziții de gaze naturale lichefiate (LNG), Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ SA („ROMGAZ”) face următoarele precizări, în vederea unei informări corecte și complete a publicului. Pentru a evita orice neînţelegere care poate fi creată de anumite informații apărute în spațiul public legat de achiziția unor gaze naturale LNG de către ROMGAZ, precizăm că, niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea ROMGAZ să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare gaze, indiferent de sursă (deci inclusiv din LNG)”, scrie în comunicatul de presă. Loading … „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal” Romgaz a mai scris în comunicat că este o companie listată la bursă și trebuie să respecte regulile aplicabile tuturor firmelor de acest tip. Chiar dacă statul român este acționarul principal, deciziile companiei trebuie luate potrivit procedurilor interne și în respectul drepturilor tuturor acționarilor. „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal și a regulilor de guvernanță corporativă aplicabile societăților listate. Calitatea statului român de acţionar majoritar nu înlătură și nu modifică obligația companiei de a respecta aceste reguli, mecanismele corporative de decizie, drepturile tuturor acționarilor și obligațiile de informare aplicabile unei societăți listate. Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale ROMGAZ și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, mai scrie în comunicat. Romgaz spune că afacerile sunt analizate în funcție de preț, riscuri și nevoile companiei Conform comunicatului, compania Romgaz a susținut că orice afacere pe care o face este analizată în funcție de preț, condițiile de pe piață, riscuri și nevoile companiei. Deciziile sunt luate după procedurile interne și țin cont de planurile de dezvoltare ale companiei. Romgaz va analiza în continuare oportunitățile de pe piața gazelor, inclusiv cele privind LNG, în funcție de interesul economic al companiei. Dacă va exista o decizie care trebuie anunțată public, aceasta va fi comunicată transparent, prin canalele oficiale și conform legii. „Orice decizie privind realizarea unei operațiuni comerciale este fundamentată pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, prin raportare la condițiile de piață, riscurile asociate, necesitățile companiei și obiectivele sale de dezvoltare, cu respectarea mecanismelor de guvernanță corporativă și a competenţelor de aprobare aplicabile. ROMGAZ va continua să analizeze oportunitățile existente pe piața gazelor naturale, inclusiv LNG, exclusiv prin raportare la interesul companiei și la criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Orice informaţie care, potrivit cadrului legal aplicabil unei societăți listate, face obiectul unei obligații de raportare va fi comunicată în mod transparent, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă”, arată comunicatul Romgaz. Amabasadoarea SUA în Grecia, acuzată că ar fi spus că americanii pun umărul la debarcarea lui Ilie Bolojan Recent, în spațiul public a apărut informația că Romgaz ar fi fost presată de demnitari să cumpere gaze lichefiate. Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi declarat, în cadrul unei cine desfășurate la Atena în luna martie, la care a participat și ministrul grec al Energiei, că Statele Unite ar fi fost implicate în demiterea guvernului Bolojan și că o situație similară s-ar putea produce și în Grecia, potrivit The Wall Street Journal. Motivul ar fi fost refuzul premierului Bolojan de a cumpăra LNG de la americani. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal. „În martie, la o cină organizată la Atena la care au participat oficiali greci şi americani, Kimberly Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în faţa celorlalţi invitaţi. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenţi: «Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici», potrivit unei persoane care a participat la cină şi altor persoane cărora li s-a povestit despre acest incident. Discuţia s-a înfierbântat, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici”, a notat Wall Street Journal. Kimberly Guilfoyle este principala reprezentantă a SUA în promovarea, în regiune, a proiectului Coridorul Vertical, inclusiv în România. Ea a fost logodnica lui Donald Trump Jr. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs solicitărilor venite din partea consorțiului americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze privind achiziția de gaze din SUA la un preț mai mare decât cel al pieței. În luna martie, liderii PSD erau în proces de rupere a coaliției de guvernare cu PNL. Totodată, pregăteau referendumul intern din luna aprilie în care au confirmat retragerea miniștrilor din guvern. Încă din februarie, Sorin Grindeanu anunțase, într-un interviu acordat G4Media, că intenționează să propună organizarea unui vot intern în PSD pentru a decide dacă partidul va continua să facă parte din coaliție cu Ilie Bolojan în funcția de premier sau dacă va solicita desemnarea unui alt prim-ministru din partea PNL. Consultarea internă din aprilie s-a încheiat cu un vot covârșitor în favoarea ieșirii PSD de la guvernare.
Bogdan Ivan răspunde acuzațiilor privind influența americană în dărâmarea Guvernului Bolojan: Minciunile au picioare scurte
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei din Guvernul Bolojan, critică dur acuzațiile aduse PSD potrivit cărora ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a da jos Guvernul Bolojan. Deputatul PSD spune că informațiile obținute de Wall Street Journal nu sunt adevărate. „Minciunile au picioare scurte. Ale lor nici măcar 24 de ore n-au rezistat. Rând pe rând, faptele încep să demonteze povestea pe care unii au împins-o cu o disperare greu de explicat altfel decât prin interes politic. Nu i-a interesat adevărul. Nu i-a interesat că aruncă România într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite. Important era să existe un vinovat și, dacă se putea, să fiu eu cu Sorin Grindeanu”, a transmis fostul ministru PSD, într-o postare pe Facebook. Ce argumente pune pe masă PSD Bogdan Ivan își argumentează poziția, publicând atât răspunsul ROMGAZ, cât și reacția oficială a Guvernului Elen. „ROMGAZ: “niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă.” Deci inclusiv LNG. […] Guvernul Greciei: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec.” […] Ambasadorul Statelor Unite la București, Darryl Nirenberg: SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură”, a mai precizat Bogdan Ivan. Grindeanu: „Cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace” Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat luni pe acest subiect. Șeful PSD a fost critic la adresa acuzațiilor primite, însă le-a negat în totalitate. „Restul e un spectacol la care măscărici, așa cum am spus, dincolo de încercarea de distrugere a relațiilor cu Statele Unite ale Americii, încearcă să-i creeze o aură lui Ilie Bolojan. Nu. Pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii și bine au făcut. Nu l-au dat nici americanii, nici rușii, nici bubulii, nici iluminații, ci românii”, a declarat liderul PSD. Dezvăluirile Wall Street Journal despre căderea Guvernului din România În urma relatărilor făcute de jurnaliștii de la Wall Street Journal, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, după ce Ambasadoarea SUA în Grecia, o apropiată a lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan.
Grindeanu, Simion și Ivan acuzați de trădare, după ce Ambasadoarea SUA în Grecia a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Bolojan
Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că a formulat plângeri penale împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, liderului AUR George Simion și lui Bogdan Ivan, pe care îi acuză de „trădare” și de acțiuni care ar fi vizat, în opinia sa, „subminarea economică a României”. Într-o postare pe Facebook, sâmbătă seara, Dimitriu cere ca cei trei să fie cercetați în legătură cu presupusele lor demersuri și relații cu oficiali americani. Dimitriu face referire la întâlnirea avută la București, în luna martie, de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit relatărilor publicate recent, întâlnirea a avut loc la 31 martie și a vizat, potrivit lui Grindeanu, inclusiv Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a respins drept „fabulații” alte interpretări privind discuția. „Povestea asta nu poate rămâne așa. Când statul român ajunge să fie penetrat la vârf și președinți de partide vând suveranitatea și securitatea economică a României, chiar suntem în fața unui act de trădare pedepsit de legea penală. Dincolo de întâlnirea privată la restaurant, acțiunile acestor indivizi au lăsat clar urme scrise. Ivan, ministru al Economiei, participant la masa de taină cu ambasadoarea SUA la Atena, a făcut presiuni oficiale la președintele României, la premier și a cerut implicarea SRI ca afacerea păguboasă pentru statul român să fie perfectată”, scrie Dimitriu. Dimitriu vorbește despre „complot” și „înțelegeri ascunse El invocă o relatare a The Wall Street Journal potrivit căreia Guilfoyle ar fi afirmat, la o cină desfășurată la Atena, că Statele Unite s-ar fi implicat în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației, iar George Simion a negat că ar fi purtat discuții de acest tip cu Guilfoyle. În postarea sa, deputatul USR pune sub semnul întrebării rolul avut de Grindeanu și Ivan în aceste întâlniri și lansează întrebări privind eventualele discuții sau înțelegeri cu reprezentanți ai unei puteri străine. „Ce căuta Grindeanu la această întâlnire și ce rol a avut în complot? Ce înțelegeri ascunse a perfectat George Simion și de ce a sprijinit planul de demitere a guvernului, așa cum pretinde ambasadoarea SUA la Atena că a ordonat? Ce ordine a primit, la rândul lui, Bogdan Ivan, ca să facă presiuni la cel mai înalt nivel al statului român în vederea subminării economice a României?”, se întreabă Dimitriu. „Adevărul trebuie să iasă la iveală complet!”, afirmă Dimitriu, susținând că situația trebuie clarificată prin intermediul unei anchete. De unde a pornit scandalul Ambasadoarea SUA în Grecia a declarat, la o cină la Atena alături de ministrul grec al Energiei desfășurată în luna martie, că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Bolojan, și că asta s-ar putea întâmpla și în Grecia, conform jurnaliștilor de la Wall Street Journal. Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, este principala promotoare din partea SUA a proiectului Coridorul Verde în regiune, inclusiv în România. Kimberly Guilfoyle a fost logodnica lui Donald Trump jr. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs cererilor venite de la consorțiul americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze, de a cumpăra gaze din SUA la un cost peste prețul pieței. „În martie, la o cină la Atena la care au participat oficiali greci și americani, Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți oaspeți. Referindu-se la prăbușirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle a spus grupului: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, potrivit unei persoane care a participat la cină și altora cărora li s-a povestit despre acest episod. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal. George Simion, răspuns la întrebarea adresată de G4Media pe tema declarațiilor ambasadoarei SUA: „O cunosc și cred ca sunt prieten bun cu doamna ambasador. Nu am purtat astfel de discuții, pentru noi poziția legată de guvernarea PSD-PNL-USR a fost constantă. Cunoscând situația, sunt sigur că este vorba de o exprimare inventată sau scoasă din context. Ca politician român nu accept imixtiuni externe, nici chiar din partea partenerilor strategici americani”. Sorin Grindeanu, răspuns la întrebarea adresată de G4Media pe tema declarațiilor ambasadoarei SUA. „Discutiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte care țin de coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică în care România poate avea un rol de tranzit important. De altfel, am văzut că acest lucru se regăsește și în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan. Restul aspectelor semnalate de dvs. sunt pure fabulații, care nu au făcut obiectul discuției”.
Bogdan Ivan cere verificări la pompă după reducerea accizei
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, anunță, într-o postare pe rețelele sociale, că în doar câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Social-democratul cere autorităților să verifice prețurile la pompă după intrarea în vigoare a reducerii și avertizează că fără un control atent al modului în care se formează prețurile reducerea riscă să nu ajungă în buzunarele românilor, ci să se transforme într-o pierdere pentru bugetul de stat. Fostul ministru spune că măsura a fost susținută împreună cu colegii săi din PSD, pe fondul presiunii tot mai mari pe care prețurile carburanților o exercită asupra românilor și a mediului de afaceri. Loading … „În câteva ore intră în vigoare reducerea cu 25% a accizei la motorina standard. Asta înseamnă minus 85 de bani pentru fiecare litru. Este o măsură pe care am împins-o împreună cu colegii mei din PSD, pentru că oamenii și companiile românești nu mai pot duce singuri povara scumpirilor”, a transmis Bogdan Ivan pe Facebook. „Această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget” Bogdan Ivan atrage atenția că reducerea accizei trebuie să se reflecte în prețul plătit de consumatori la pompă. În acest context, el cere intervenția Protecției Consumatorului, Consiliului Concurenței și ANAF și subliniază că dacă instituțiile nu vor verifica serios formarea prețurilor, reducerea riscă să „rămână doar o gaură în buget”. „Dar să fie foarte clar: dacă instituțiile statului nu verifică serios formarea prețurilor, această reducere riscă să rămână doar o gaură în buget, fără să se vadă în buzunarul românilor. Protecția Consumatorului, Consiliul Concurenței și ANAF trebuie să intre peste aceste mecanisme și să se asigure că reducerea ajunge la pompă, nu în profiturile unora”. Ivan lansează critici la adresa Guvernului demis Fostul ministru al Energiei a lansat o serie de critici la adresa Guvernului Bolojan. El susține că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru protejarea consumatorilor, transportatorilor și companiilor afectate de creșterea costurilor la carburanți. „Actualul Guvern nu a mișcat un deget pentru ca românii să fie protejați. Nici pentru consumatori, nici pentru transportatori, nici pentru companiile care trag economia după ele”. În finalul mesajului, Ivan a transmis că responsabilitatea statului nu se încheie odată cu reducerea accizei și, în opinia sa, autoritățile trebuie să urmărească efectul măsurii și să se asigure că avantajul fiscal ajunge la cei care achită carburantul. „De aceea spun direct: statul trebuie să-și facă treaba. Reducerea accizei trebuie să ajungă la oameni, nu să fie înghițită pe traseu”.
Prețul carburanților rămâne neschimbat la pompă
În Cluj-Napoca, media este de 9,56 lei pentru benzină și 10,24 lei pentru motorină, iar la Timișoara șoferii găsesc benzina la un preț mediu de 9,56 lei, iar motorina la 10,23 lei. În Iași, prețurile medii sunt de 9,55 lei pentru benzină și 10,22 lei pentru motorină, în timp ce la Constanța acestea ajung la 9,55 lei, respectiv 10,24 lei pe litru. Loading … De ce s-a scumpit din nou motorina Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce motorina s-a scumpit din nou la pompă, deși reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit s-o ieftinească cu 70 de bani pe litru. El acuză companiile petroliere că au majorat prețurile și a solicitat Guvernului să trimită, în controale, Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF. „Este inadmisibil. Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari. Fără această reducere, românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook. Ivan a solicitat premierului demis și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, să intervină de urgență. „Solicit premierului demis și ministrului interimar al Energiei să intervină de urgență! Trimiteți pe teren Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF pentru controale severe. Statul trebuie să se asigure ca nu există speculă și să se asigure că banii rămași din acciză ajung în buzunarele românilor, nu în profiturile uriașe ale pieței petroliere”.
Bogdan Ivan: Grupul de la Turceni va fi repornit luni. Situația de la Cernavodă, gestionată cu foarte mare amatorism
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a anunțat, duminică seara, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că grupul 5 de la Turceni, care a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, urmează să fie repornit luni. El a afirmat că acesta a fost reparat în cursul zilei de duminică și că repornirea este programată pentru luni după-amiază. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). Chiar astăzi am discutat cu foștii mei colegi din Complexul Energetic Oltenia. El a fost reparat în cursul zilei de astăzi. Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN. Situația actuală nu permite repornirea reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă Întrebat despre situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Bogdan Ivan a afirmat că reactorul 2 nu poate fi repornit în acest moment, pentru că nu există suficientă apă pentru sistemul de răcire. „De la Cernavodă am datele publice, pentru că am discutat și cu cei de acolo care mi-au spus că nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus fostul ministru al Energiei. Totodată, Ivan a criticat și modul în care a fost gestionată problema din zona de captare a apei pentru Cernavodă, făcând referire la lucrările care, în opinia sa, ar fi trebuit realizate pentru a preveni agravarea situației. „Nu e cineva care a adus seceta. Dar faptul că am văzut mai multe acțiuni de PR, acea stâncă care ba explodează, ba sunt 2 centimetri, ba nu sunt ăia 2 centimetri (…) au făcut o confuzie întreagă”, a afirmat ministrul. Ivan: Autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme Potrivit lui fostului ministru al Energiei, autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a menține un nivel suficient al apei în zona respectivă. „În loc să se ocupe de ce trebuia să facă de la început, anume să dragheze acea zonă, să redirecționeze cursul de apă, s-a ajuns la acea situație de compromis. Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN”, a conchis Ivan. Guvernul a anunțat măsuri pentru menținerea răcirii Centralei de la Cernavodă Sâmbătă, Guvernul a anunțat că în cursul zilei de vineri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.
Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări
Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.
Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent
Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 – cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare. Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice. Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.
Motorina se ieftinește cu 68 de bani la miezul nopții
http://ieftinire-motorina-reducere-acciza-bogdan-ivanȘoferii vor plăti mai puțin pentru carburant începând de la miezul nopții. Motorina se va ieftini cu 68 de bani pe litru, ca urmare a reducerii accizei, a anunțat sâmbătă fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Cu această ocazie, reprezentantul PSD a subliniat că măsura este menită să protejeze puterea de cumpărare a populației și a lansat un atac direct la adresa premierului demis Ilie Bolojan. Efect imediat la pompă pentru șoferi Bogdan Ivan a explicat, prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook, că noul nivel al accizei va produce o reducere imediată a costurilor de alimentare. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă”, a transmis fostul ministru al Energiei. Acesta a prezentat măsura drept un răspuns necesar la creșterea costului vieții, susținând că majorările constante ale prețurilor la carburanți, energie și gaze au pus o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din România. Fostul ministru a ținut să precizeze că decizia este rezultatul demersurilor făcute de PSD și că acest prim pas va fi urmat de alte politici publice destinate limitării efectelor inflației. Bogdan Ivan, atac dur la adresa lui Ilie Bolojan Anunțul privind ieftinirea carburanților a fost însoțit de un mesaj politic contondent adresat lui Ilie Bolojan. Bogdan Ivan l-a acuzat pe premierul demis că, în ultimele luni, le-a cerut în mod repetat românilor să suporte creșterile de prețuri și să își reducă drastic cheltuielile. „Domnule Ilie Bolojan, dumneavoastră le-ați cerut românilor, lună după lună, să suporte scumpiri, să facă economii și să strângă cureaua. Noi am ales alt drum. Să găsim soluții și să venim concret în ajutorul oamenilor”, a afirmat Ivan. „Reducerea prețului motorinei este un prim pas. Vom continua să luăm măsuri care să protejeze puterea de cumpărare a românilor și să țină sub control scumpirile”, a asigurat fostul oficial. Economie de 34 de lei la un plin de carburant La un calcul simplu, o reducere de 68 de bani pe litru se traduce într-o economie vizibilă pentru șoferi. Strict aritmetic, la alimentarea unui rezervor standard de 50 de litri, costul final va fi mai mic cu 34 de lei, condiția fiind ca diminuarea valorii accizei să fie transferată integral de către companiile petroliere în prețul afișat la pompă. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah a cărui livrare a fost oprită de două ori Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Kazahstan a oprit de doua ori luna trecută aprovizionarea cu petrol din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, iar situația în zonă a rămas tensionată