Teatrul absurdului, la diferență de 3 zile
Deși suntem campioni europeni la producția de energie, tocmai am semnat un mega-contract de import de gaze de peste Ocean. La scurt timp după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că țara noastră este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, România a semnat un contract cu cel mai mare producător de gaze și ia din SUA. Nova Power & Gas, Transgaz și compania grecească Atlantic – See LNG Trade au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite. Evenimentul a avut loc la Atena, în cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), potrivit unui comunicat de presă remis vineri. Ivan: România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa dinainte de a începe extracția la Neptun Deep Acum mai puțin de o lună, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma că România este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, chiar şi înainte de a începe extracţia din mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Mai mult, acum 3 zile, ministrul declara că se lucrează pentru stabilizarea prețurilor. Ba chiar ar exista un plan pentru ca românii să plătească mai puțin începând din 2027. Ivan a subliniat că este deranjat de sumele foarte mari plătite de români și a promis că va face ordine în sistemul energetic: „Se face ordine în sistemul energetic, pentru ca România să nu mai fie țara cu cele mai scumpe facturi din Uniunea Europeană. Înțelegem piața și concurența, dar nu putem tolera ca unii să facă averi pe spatele românilor care trebuie să aleagă între facturi, medicamente sau mâncare.” România, Polonia și Grecia vor importa GNL din SUA Însă, vineri a fost anunțat parteneriatul P-TEC 2025, care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni. Obiectivul P-TEC 2025 întărirea securității energetice. Sursa FOTO: krohne.com Concret, memorandumul semnat vizează colaborarea între Nova Power & Gas și partenerii săi naționali și regionali pentru dezvoltarea unor soluții comune de aprovizionare cu GNL, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie și la sporirea securității energetice în regiune. „În cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), eveniment desfășurat la Atena care reunește țările din Europa Centrală și de Est, Statele Unite și parteneri instituționali europeni, cu scopul de a consolida securitatea energetică, Nova Power & Gas, Transgaz și compania Atlantic – See LNG Trade din Grecia au semnat un Memorandum de Înțelegere”, au anunțat companiile, potrivit comunicatului de presă. Primul pas către asigurarea unui flux stabil de GNL în regiune și consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale În opinia lui Teofil Mureșan, președinte al Consiliului de Administrație și fondator E-INFRA, semnarea acestui memorandum reprezintă „primul pas către asigurarea unui flux stabil și sigur de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru regiunea noastră. Această colaborare poate fi extinsă prin construirea interconectorilor de energie electrică în tehnologie HVDC, magistrale de fibră optică și centre de date pentru AI, toate amplasate în lungul Coridorului Vertical de Gaze Naturale. Beneficiile proiectelor vor fi foarte mari în întreaga regiune”. Acest acord extinde colaborarea prin implicarea României și a piețelor vecine. „Semnarea acestui memorandum reprezintă un pas strategic major în consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale, o inițiativă regională de importanță strategică, ce va întări conectivitatea și securitatea energetică în Europa Centrală și de Est. Prin poziția sa geografică și infrastructura dezvoltată, România are un rol esențial în acest proiect, devenind un nod regional de transport și echilibrare energetică”, mai arată companiile în comunicarea oficială. România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică din lume, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul ridicat este rezultatul unui amestec de factori interni și externi — de la pierderile mari din rețele și importurile costisitoare până la efectele războiului din Ucraina și creșterea cererii în regiune. Aproape jumătate dintre români sunt deja afectați de sărăcie energetică, potrivit estimărilor AEI. România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume, care se vinde populaţiei în Iran, dar şi de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru popualaţie cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude. Cauzele preţului crescut al energiei electrice în România sunt atât interne – capacităţi de producţie insuficiente determinând importuri scumpe, în contextul unor pierderi mari în sistemele de transport şi distribuţie, cât şi externe – creşterea masivă a cererii de energie în zona sud-est europeană, ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi capacităţi limitate de interconexiune a ţărilor din această zonă cu pieţele din Vest. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Gândul a avertizat, astăzi Politico a confirmat: România și Bulgaria sunt ACUZATE că se grăbesc să protejeze rafinăriile rusești, în contextul sancțiunilor impuse de Trump. Ambele țări analizează cererile de prelungire a sancțiunilor pentru instalațiile deținute de Lukoil. Însă probleme mai grave se profilează la orizont SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei a discutat cu americanii despre reactoare nucleare şi gaze din Marea Neagră
Ivan s-a întâlnit cu Doug Burgum, Ministrul Resurselor Interne al SUA (Secretary of Interior), şi Jarrod Agen, şeful Energy Dominance Council de la Casa Albă, după ce anterior a avut două discuţii cu ministrul Energiei din Statele Unite, Chris Wright. „În continuarea a două discuţii aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat şi direct la cel mai înalt nivel al administraţiei de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităţilor de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale şi tehnologie în România”, a spus, sâmbătă, Ivan. Ministrul român a subliniat că discuţiile s-au concentrat pe „finanţarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră şi construcţia coridorului de LNG care să alimenteze ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu gaze naturale la un preţ bun”. Ministrul a transmis că negocierile au ajuns la un stadiu concret. „Suntem deja la nivel de proiecte concrete şi am câştigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide şi cifre clare”. Ivan şi-a reafirmat obiectivul de a atrage investiţii şi tehnologie americană în România. „Aşa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiţii clare şi tehnologie de vârf în România. Şi ştiu să fac asta, aplicat şi concret. La cel mai înalt nivel. Direct şi pragmatic”.
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.
România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România va putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029. Vestea vine după renegocierile cu Comisia Europeană, deși România ar fi vrut să scoată din uz centralele pe cărbune. Ministrul spune că situația de a avea un potențial blackout în această iarnă va fi evitată. Inițial, România și-a asumat prin PNRR, aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune, deși acest tip de energie electrică reprezintă aproximativ 10-15% din totalul producției din țară. După ce a spus că vrea ca centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului să fie scoase din uz, ministrul Ivan a realizat că ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic. Dacă centralele pe cărbune ar fi fost scoase complet din uz, prețul energiei ar fi crescut cu cel puțin 30% și oricum România nu ar fi avut cu ce să le înlocuiască, conform surselor Europa Liberă România. România ia exemplu de la Germania și Polonia Ministrul Energiei a dat ca exemplu Germania, Polonia, care au redeschis activitatea de exploatare a cărbunelui. Luna trecută, Ivan le-a trimis reprezentanților Comisiei Europene un studiu care arată că România riscă un blackout dacă închide grupurile energetice pe cărbune. Se pare că negocierile cu Comisia Europeană referitor la calendarul de decarbonare au funcționat. România va putea menține în funcțiune mai multe centrale pe cărbune până în 2029, după renegocierea PNRR, și va evita un potențial blackout în această iarnă. „România va avea în continuare centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din oraşul Craiova, pentru a menţine în continuare furnizarea de agent termic pentru populaţie, energie electrică şi abur pentru compania Ford, şi cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitori.” a transmis Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Într-o postare pe contul personal de Facebook, Bogdan Ivan le-a mulțumit colegilor din Ministerul Energiei pentru că au reușit să modifice calendarul de închidere a centralelor pe cărbune. De asemenea, ministrul spune că 4.500 de locuri de muncă din Complexul Energetic, Govora și Craiova nu vor fi afectate, iar 900 MW de energie vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan promite modificări legislative după TRAGEDIA din cartierul Rahova: Explozia putea fi evitată Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Explozia din Rahova. Ministrul Energiei vrea pedepse aspre şi modificări legislative
Ministrul Ivan aşteaptă rezultatele anchetei în cazul Rahova şi, în funcţie de acestea, va propune schimbarea cadrului legislativ. „Îmi asum că voi veni cu modificare de legislaţie, dacă va fi cazul, pentru ca toate aceste firme să nu poată să dea vina una pe alta într-o situaţie similară şi să mai avem pierderi de vieţi omeneşti în astfel de situaţii. Să avem un control foarte strict şi foarte clar”, a explicat Bogdan Ivan, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Ministrul Energiei a cerut pedepse aspre pentru cei vinovaţi în astfel de situaţii „Vor fi pedepse foarte aspre pentru toţi cei care au interferat sau nu şi-au făcut treaba (…) vor răspunde faţa legii, deja sunt la parchet toate documentele, se evaluează toate procesele verbale, fiecare apel la dispecerat, fiecare apel la 112 pentru a stabili foarte clar cine nu şi-a făcut treaba şi o să răspundă pe persoană fizică sau pe persoană juridică. Ceea ce voi cere autorităţii de reglementare în energie şi dacă va fi cazul, voi intra şi în parlament cu modificări de legislaţie. este să calculăm foarte clar dacă sunt reguli care nu sunt perimate, sunt depăşite, şi trebuie să intervenim mai ferm în legislaţie. pentru ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple în România”, a precizat Bogdan Ivan. Vineri dimineaţă, o explozie s-a produs la un bloc din Sectorul 5 al Capitalei. În urma exploziei, trei persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite.
Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională. „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Prima TV. Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare. „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte, foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”, a precizat el. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie
Ministrul Bogdan Ivan ne stinge lumina: „Avem cea mai scumpă energie electrică din Europa” / Oficialul dezvăluie cum au redus alte țări facturile cu 20%
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat, într-un interviu difuzat sâmbătă că, pe baza analizei datelor din ultima lună, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. În acest context, ministrul recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele din 15 în 15 minute şi permit tarife dinamice sau diferenţiate pe diferite intervale ale zilei. Oficialul afirmă că în alte ţări utilizarea acestora a funcționat, iar facturile au scăzut cu 20%. Ministrul a explicat că a plătit 280 de lei factura la energie, o creştere cu aproximativ 30-35%. Ministrul Energiei a afirmat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că preţul energiei variază de de la zi la zi, în funcţie de importuri. ”În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul recomandă montarea de contoare inteligente Ministrul a explicat că Spania şi Marea Britanie folosesc acest sistem de contoare inteligente. În România sunt mai multe companii care furnizează aceste soluţii, iar un contor costă între 100 şi 200 de euro. ”Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state. Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România. Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a adăugat Bogdan Ivan. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: România este menționată printre cele șapte țări din UE care alimentează Moscova. Cu cât s-a mărit importul de energie din Rusia în ultimul an
Reacția ministrului Energiei la acuzațiile Reuters potrivit cărora România s-ar număra printre statele UE care susțin economia de război a Rusiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat după ce agenția Reuters a publicat un articol care „conține informații eronate”, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Ministrul a cerut un drept la replică și actualizarea știrii. „Astăzi, agenția Reuters a publicat un articol care conține informații eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii de către agenția de presă. România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare. Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a transmis Ivan. România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice, susține ministrul. „Dacă există persoane care au informații privind operatori economici ce încalcă regimul sancțiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autoritățile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiției, imediat, orice caz de încălcare a legii în privința companiilor și persoanelor responsabile cu importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă”, adaugă acesta. Conform Reuters, țările europene, inclusiv Franța, se numără printre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei. Mai multe dintre ele și-au intensificat importurile de energie din Rusia, care pompează miliarde de euro în economia de război a Moscovei. „Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franța și Țările de Jos sunt însoțite de alte patru țări ale căror guverne susțin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%)”, reiese din analiza Reuters.
Ministrul Energiei afirmă că România e pregătită pentru iarnă: Avem 95,5% din depozite umplute cu gaze naturale. Media europeană este de 82,8%
„România astăzi are depozitele de gaze naturale pregătite pentru iarnă. Suntem mult peste media Uniunii Europene. Avem 95,5% din depozite umplute cu gaze naturale pentru iarna care urmează. Media europeană este de 82,8%. Le mulțumesc încă o dată colegilor pentru implicare și colegilor de la Transgaz pentru modul în care în cursul acestei veri am organizat mai multe întâlniri. Am transmis operatorilor doar faptul că îmi doresc ca gazele pe care le achiziționează în timpul verii la un preț foarte bun, să fie cele care se înmagazinează în depozite la iarnă. Tocmai pentru a ne asigura că nu vom avea fluctuații ale prețului”, a transmis Bogdan Ivan. Potrivit ministrului, România are în vigoare o schemă de plafonare-compensare până în 31 martie, care garantează absența fluctuațiilor de preț. Astfel de fluctuații ar pune presiune pe bugetul de stat. Întrebat despre episoadele de aproape-blackout din februarie și perioada Paștelui, ministrul a exprimat încredere în echipa Departamentului Energetic Național și a menționat că se lucrează la renegocierea cu Comisia Europeană pentru păstrarea centralelor pe cărbune și la digitalizarea rețelelor electrice. „Aceste centrale aduc echilibru în sistemul energetic național, într-o formă în care să nu pună în pericol alimentarea cu energie electrică, în special în această iarnă. Presiunea cea mai mare există în timpul iernii și există un potențial scenariu în această direcție în anumite condiții. Dar ceea ce este foarte important este că lucrăm inclusiv la mecanisme de finanțare pentru digitalizarea rețelelor electrice și sisteme integrate”, a spus ministrul. Sursa video: Digi 24