O gustare rapidă, dar sățioasă. Un nutriționist susține că a descoperit o rețetă cu puține calorii care ajută la slăbit
O nutriționistă a distribuit online o rețetă bogată în proteine și fibre pentru persoanele care caută o gustare „rapidă”, dar „sățioasă”. Rețeta a fost publicată pe TikTok sub numele de utilizator @strengthkitchen de către Tara, potrivit Expres. Tara este o antrenoare personală și nutriționistă care distribuie în mod regulat rețete pentru cei 50.000 de urmăritori ai săi. Într-o postare, Tara a recomandat o „gustare echilibrată” cu 25 g de proteine, preparată folosind ingrediente pe care majoritatea oamenilor le au deja în casă. Concret, Tara a făcut un bol cu iaurt cu mere, nuci și semințe, relatează Mirror. „200 g iaurt grecesc 0% pentru proteine. Mere pentru fibre și potasiu, vitamina C și antioxidanți. Unt de arahide pentru aromă. Semințe de dovleac pentru zinc (bun pentru pielea noastră). Nuci caju și migdale pentru vitaminele B, magneziu, vitamina E și minerale. Nuci pentru Omega”, a explicat Tara. Ea a oferit și alte explicații. „În loc să te saturi doar cu nuci ca gustare, de ce să nu o transformi într-o gustare puțin mai echilibrată, cu proteine din iaurt și fibre din fructe, pentru a te simți sătul? Dacă obiectivul tău este pierderea de grăsime sau de greutate, poți înlocui untul de arahide cu fructe de pădure, pentru a te ajuta să menții un deficit caloric. Bolurile cu iaurt sunt grozave, deoarece poți schimba diferite tipuri de fructe și toppinguri pentru a ajuta la obținerea unei varietăți de nutrienți și fibre. Fibrele sunt importante pentru a ajuta digestia, a preveni diabetul de tip 2, a ajuta la scăderea colesterolului și multe altele”, a adăugat Tara. Autoritățile confirmă că gustarea este bună pentru sănătate Informațiile sunt confirmate și de reprezentanții autorităților. „Majoritatea dintre noi trebuie să consumăm mai multe fibre și să avem mai puține zaharuri adăugate în dieta noastră. Consumul unei cantități mari de fibre este asociat cu un risc mai mic de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și cancer intestinal. Există dovezi puternice că un consum ridicat de fibre (denumite în mod obișnuit fibre fibroase) este asociat cu un risc mai mic de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și cancer intestinal. Alegerea alimentelor cu fibre ne face, de asemenea, să ne simțim mai sătui, în timp ce o dietă bogată în fibre poate ajuta digestia și poate preveni constipația”, a transmis site-ul britanic al NHS. Și Centrul britanic pentru Controlul și Prevenirea Bolilor are o opinie asemănătoare. „Ajută la controlul glicemiei și la gestionarea greutății. De asemenea, poate reduce riscul de boli de inimă, o complicație frecventă a diabetului și unele tipuri de cancer”, a precizat centrul.
O nouă cauză ascunsă a oboselii cronice a fost descoperită de cercetători
Cercetătorii americani au descoperit că aproape trei sferturi dintre pacienți prezintă hiperventilație sau alte tipare respiratorii neregulate. Vestea bună este că aceste probleme pot fi tratate. Cercetătorii de la Icahn School of Medicine au studiat 57 de persoane cu sindromul oboselii cronice și 25 de persoane sănătoase. Toți au făcut teste de efort cardiopulmonar timp de două zile. Rezultatele au arătat că 71% din grupul cu oboseală cronică a prezentat anomalii respiratorii. Aproximativ jumătate dintre ei au respirat neregulat în timpul testelor. O treime au avut hiperventilație. În grupul de control, doar patru persoane au avut probleme de respirație. Respirația disfuncțională înseamnă că respirați prea rapid, suspinați adânc frecvent sau respirați doar cu toracele fără să folosiți diafragma corect. Astfel, plămânii nu se pot extinde complet. Trei sferturi dintre pacienții cu oboseală cronică respiră neregulat fără să știe Mulți pacienți nu realizează că au această problemă. Respirația disfuncțională poate apărea chiar și în stare de repaus. Tulburările respiratorii produc simptome similare cu cele ale oboselii cronice. Acestea includ amețeli, dificultăți de concentrare, dificultăți de respirație și epuizare. Când apar împreună hiperventilația și respirația disfuncțională, pot provoca și dureri în piept, palpitații și anxietate. Cauza probabilă este disautonomia (disfuncția sistemului nervos autonom, responsabil de reglarea funcțiilor involuntare). Este o perturbare a modului în care organismul controlează vasele de sânge și mușchii. „Este posibil ca disautonomia să declanșeze o respirație mai rapidă și mai neregulată”, a spus dr. Donna Mancini, prima autoare a studiului. Pacienții cu oboseală cronică suferă adesea de disautonomie sub forma intoleranței ortostatice. Asta înseamnă că se simt mai rău când stau în picioare și nu se mișcă. Vestea bună este că aceste probleme respiratorii pot fi tratate. Cercetătorii au mai multe sugestii. Exercițiile de respirație prin yoga ar putea ajuta. De asemenea, activități fizice ușoare în care controlul respirației este important, cum ar fi înotul. Descoperire despre oboseala cronică: Majoritatea pacienților au probleme ascunse de respirație O altă opțiune este biofeedback-ul. Acesta folosește un dispozitiv care măsoară CO2 expirat și ajută pacientul să învețe să respire corect. „Identificarea acestor anomalii va conduce cercetătorii către noi strategii de tratare, cu scopul final de a reduce simptomele”, a declarat dr. Benjamin Natelson, autorul principal al studiului. Descoperirea a fost publicată în revista Frontiers in Medicine și este citată de Science Daily.
AI-ul medical prezice cancerul, diabetul și alte 998 de boli
Modelul numit Delphi-2M analizează istoricul medical al pacienților, factorii de stil de viață precum obezitatea, fumatul sau consumul de alcool, împreună cu vârsta și sexul acestora pentru a prezice ce s-ar putea întâmpla în următorul deceniu sau mai mult. Instrumentul s-a dovedit mai eficient în oferirea de predicții pentru afecțiuni cu modele de evoluție clare și consistente, cum ar fi anumite tipuri de cancer, atacuri de cord și septicemie, dar mai puțin fiabil pentru afecțiuni variabile precum problemele de sănătate mintală. Ewan Birney de la Laboratorul European de Biologie Moleculară a declarat că „viitorul – și acesta este peste cinci până la zece ani – este momentul în care medicii vor fi îmbunătățiți și susținuți de aceste instrumente sofisticate de inteligență artificială”. Modelul a fost creat și antrenat pe date anonimizate de la 400.000 de persoane din Biobanca Regatului Unit și testat pe date de la 1,9 milioane de pacienți din Registrul Național al Pacienților din Danemarca. Echipa speră că instrumentul va fi disponibil medicilor în următorii 5-10 ani pentru a ajuta la luarea deciziilor de prevenire, diagnostic și tratament, precum și pentru a identifica din timp pacienții cu risc ridicat.
Cehia se confruntă cu cel mai mare număr de boli transmise de căpușe din ultimul deceniu
Republica Cehă a raportat o creștere alarmantă a bolilor transmise de căpușe. Potrivit ultimelor date ale Institutului ceh de Sănătate, până la sfârșitul lunii iulie au fost confirmate peste 3.000 de cazuri de boala Lyme și 372 de cazuri de encefalită transmisă de căpușe. În 2024, medicii au diagnosticat peste 4.000 de îmbolnăviri de Lyme și 670 de encefalită. Cehia se află printre țările europene cu cele mai multe cazuri de infecții transmise de căpușe, fiind depășită la acest capitol doar de statele baltice, potrivit televiziunii publice, citată de Radiodifuziunea estoniană. Encefalita, risc de deces în faza a doua Fenomenul este explicat de epidemiologi prin efectele încălzirii climatice și prin faptul că oamenii petrec mai mult timp afară. „Folosiți repelente, purtați haine lungi și îndepărtați căpușa cât mai repede. Cel mai important este timpul de reacție”, avertizează specialiștii. „Encefalita transmisă de căpușe se manifestă de obicei în două faze, iar în cea de-a doua pot apărea complicații grave. Cea mai severă formă afectează bulbul rahidian, unde sunt centrele circulator și respirator, iar pacientul are nevoie urgent de ventilație mecanică. Există și riscul decesului”, a explicat specialistul în boli infecțioase Petr Husa de la Spitalul Universitar din Brno. Căpușele, purtătoare și ale altor infecții Vaccinarea împotriva encefalitei este disponibilă gratuit pentru persoanele de peste 50 de ani, însă doar aproximativ 30% dintre cehi sunt vaccinați. „În Austria sunt vaccinați aproape 80%, iar țara are doar 20 de cazuri grave pe an. În Cehia, numărul cazurilor complicate se situează între 600 și 800 anual”, a precizat medicul citat. Pe lângă boala Lyme și encefalită, căpușele pot transmite și alte afecțiuni, mai puțin cunoscute, precum anaplasmoza, bartoneloza, babesioza, rickettsioza și tularemia. Anaplasmoza afectează globulele albe și provoacă febră, frisoane și oboseală, în timp ce bartoneloza se manifestă prin inflamația ganglionilor limfatici și, uneori, complicații cardiace sau neurologice. Babesioza este o infecție parazitară asemănătoare malariei, care atacă globulele roșii și poate duce la anemie severă, iar rickettsioza produce febră, erupții cutanate și dureri musculare. Tularemia, cunoscută ca „boala iepurelui”, poate cauza ulcerații la locul mușcăturii, febră mare și inflamația ganglionilor.
Alertă ONU: Cresc cazurile de boli care pot fi prevenite prin vaccinuri
După scăderea vaccinărilor, bolile care pot fi prevenite revin într-o creștere alarmantă, avertizează ONU. Boli care pot fi prevenite prin vaccinare, precum rujeola, meningita sau febra galbenă, sunt din nou în creștere, au avertizat miercuri reprezentanți ai ONU și Alianței pentru Vaccinuri (GAVI). Rujeola a cunoscut o revenire periculoasă în mai multe țări, iar cazurile de meningită și febră galbenă au crescut semnificativ în Africa. Retragerea sprijinului SUA a amplificat criza mondială Criza mondială de finanțare, agravată de retragerea sprijinului financiar al SUA, afectează grav capacitatea de a vaccina copiii vulnerabili din țări sărace sau afectate de conflicte: „Criza limitează grav capacitatea noastră de a vaccina împotriva rujeolei peste 15 milioane de copii”, a avertizat Catherine Russell, directoarea UNICEF. Ea a comunicat că „serviciile de vaccinare, supravegherea bolilor și răspunsul epidemiologic sunt deja perturbate în aproape 50 de țări, cu regrese similare celor din perioada COVID.” „Vaccinurile au salvat peste 150 de milioane de vieți în ultimele cinci decenii”, a precizat directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Vaccinării. „Însă reducerea finanțărilor destinate sănătății amenință aceste progrese obținute cu greu. Epidemiile de boli prevenibile prin vaccinare sunt în creștere la nivel mondial și pun vieți în pericol, expunând țările la costuri din ce în ce mai mari pentru tratarea acestor boli și gestionarea epidemiilor”, a adăugat el, potrivit Le Monde. 9 miliarde de dolari pentru 8 milioane de vieți Deși unele state încearcă să recupereze întârzierile din perioada pandemiei, numărul copiilor care au ratat vaccinările obligatorii continuă să crească: 14,5 milioane în 2023, față de 13,9 milioane în 2022 și 12,9 milioane în 2019. Pentru a preveni crizele sanitare viitoare, este necesară o finanțare de cel puțin 9 miliarde de dolari, sumă care poate „proteja 500 de milioane de copii și salva cel puțin 8 milioane de vieți între 2026 și 2030”, au comunicat reprezentanții GAVI, în perspectiva conferinței donatorilor, care are loc în 25 iunie. Evenimentul este organizat de Alianța pentru Vaccinuri și adună guverne, organisme internaționale, ONG-uri și sectorul privat pentru a strânge fonduri necesare protejării a milioane de copii de bolile care por fi prevenite.