Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Nicuşor Dan felicită lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare
Şeful statului a felicitat Fundaţia Română a Inimii, Societatea Română de Cardiologie şi Ministerul Sănătăţii pentru lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025–2030. „Lansarea acestui document strategic esenţial marchează un pas major în reforma sistemului sanitar românesc, având ca obiectiv reducerea mortalităţii cauzate de aceste boli, prin măsuri care vizează creşterea capacităţii de diagnostic precoce, înfiinţarea de centre comunitare şi modernizarea spitalelor. Devotamentul şi eforturile dumneavoastră, ale tuturor celor care contribuiţi la modelarea şi progresul medicinei româneşti, merită aprecierea întregii societăţi, iar angajamentul dumneavoastră de a salva vieţi este cu adevărat remarcabil”, se arată în comunicatul emis de preşedinţie. De asemenea, preşedintele a făcut şi o referire critică la tragedia de la Spitalul de Copii din Iaşi. „În acelaşi timp, tragedia teribilă de la Spitalul de Copii din Iaşi, unde mai mulţi copii şi-au pierdut viaţa, arată că infecţiile nosocomiale şi infrastructura depăşită reprezintă un veritabil pericol la adresa pacienţilor. Avem urgentă nevoie de spitale noi, de investiţii majore în secţiile de terapie intensivă şi de protocoale ferme de prevenţie şi control al infecţiilor”, a transmis Dan „Încurajez promovarea excelenţei şi sunt convins că, prin eforturile noastre comune, putem contribui la reconstrucţia sistemului de îngrijire medicală din ţara noastră, modelând un viitor mai sănătos şi mai prosper”, a conchis preşedintele.
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.