Băutura pe care un chirurg cardiac o numește moartea lichidă” nu e alcoolul
Dr. Jeremy London, specialist cu certificări în chirurgie generală, vasculară și toracică, a publicat pe Instagram o listă cu patru lucruri pe care nu le consumă niciodată. Unul dintre ele a surprins pe toată lumea: nu e alcoolul, nu e cafeaua, sunt băuturile răcoritoare, notează Mirror. „Punct. Gata.” Mesajul medicului a fost fără echivoc. Despre băuturile carbogazoase, dr. London a spus că sunt „moarte lichidă”. Oamenii pur și simplu nu ar trebui să le bea. Fără excepții, fără moderație. Pe primul loc în lista sa se afla fumatul, pe care l-a descris ca fiind fără îndoială cel mai distructiv obicei pentru organism. Afectează plămânii, crește riscul de cancer, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Alcoolul a ocupat locul al doilea. Medicul l-a catalogat drept toxic pentru fiecare celulă din corp. A mărturisit că renunțarea la el a fost una dintre cele mai importante decizii din viața sa de adult. Pe locul patru s-au aflat pâinea, pastele și făinurile rafinate, pe care le-a legat direct de controlul greutății: 80% din rezultate țin de dietă, doar 20% de exercițiu fizic. De ce nu e doar zahărul vinovat Ulterior, într-un interviu pentru emisiunea Today, dr. London a nuanțat: a recunoscut că formularea „moarte lichidă” a fost gândită să atragă atenția, dar și-a menținut poziția. Problema nu este doar conținutul caloric ridicat, ci și faptul că oamenii nu conștientizează câte calorii primesc din băuturile îndulcite. Un alt specialist, dr. William Li, a susținut aceeași idee într-un podcast: consumul ridicat de sucuri carbogazoase este asociat cu boli metabolice, cardiovasculare și risc crescut de cancer. El a subliniat că problema nu este zahărul în sine, ci mixul de aditivi, coloranți, conservanți și stabilizatori – o expunere cronică, acumulată în timp. Ce recomandă specialiștii NHS recomandă evitarea completă a băuturilor carbogazoase cu zahăr în cazul copiilor, din cauza riscului de afectare dentară și supraponderalitate. Înlocuirea cu variante fără zahăr este acceptabilă, dar cea mai bună opțiune rămâne apa.
Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)
În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor. Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.
Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu
Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews. Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.
Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Nicuşor Dan felicită lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare
Şeful statului a felicitat Fundaţia Română a Inimii, Societatea Română de Cardiologie şi Ministerul Sănătăţii pentru lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025–2030. „Lansarea acestui document strategic esenţial marchează un pas major în reforma sistemului sanitar românesc, având ca obiectiv reducerea mortalităţii cauzate de aceste boli, prin măsuri care vizează creşterea capacităţii de diagnostic precoce, înfiinţarea de centre comunitare şi modernizarea spitalelor. Devotamentul şi eforturile dumneavoastră, ale tuturor celor care contribuiţi la modelarea şi progresul medicinei româneşti, merită aprecierea întregii societăţi, iar angajamentul dumneavoastră de a salva vieţi este cu adevărat remarcabil”, se arată în comunicatul emis de preşedinţie. De asemenea, preşedintele a făcut şi o referire critică la tragedia de la Spitalul de Copii din Iaşi. „În acelaşi timp, tragedia teribilă de la Spitalul de Copii din Iaşi, unde mai mulţi copii şi-au pierdut viaţa, arată că infecţiile nosocomiale şi infrastructura depăşită reprezintă un veritabil pericol la adresa pacienţilor. Avem urgentă nevoie de spitale noi, de investiţii majore în secţiile de terapie intensivă şi de protocoale ferme de prevenţie şi control al infecţiilor”, a transmis Dan „Încurajez promovarea excelenţei şi sunt convins că, prin eforturile noastre comune, putem contribui la reconstrucţia sistemului de îngrijire medicală din ţara noastră, modelând un viitor mai sănătos şi mai prosper”, a conchis preşedintele.
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.