Fumătorii știu că țigările provoacă cancer. Riscul despre care mulți nu știu
Un nou studiu care a cuprins peste 240.000 de fumători din 46 de țări constată că s-au înregistrat puține progrese în înțelegerea efectelor nocive asupra inimii cauzate de tutun. Asta ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea avertismentelor de sănătate transmise de zeci de ani, scrie Euronews. După două decenii de eforturi de combatere a fumatului, fumătorii știu că țigările pot provoca cancer pulmonar. Mult mai puțini par să știe că aceleași țigări pot declanșa boli cardiace, infarcturi și accidente vasculare cerebrale. Nu doar la fumători, ci și la persoanele din jurul lor. „Lipsa de cunoștințe privind efectele majore ale fumatului și ale fumatului pasiv asupra sănătății sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Janet Chung-Hall, cercetătoare științifică în cadrul Proiectului Internațional de Evaluare a Politicilor de Combatere a Tutunului (Proiectul ITC) de la Universitatea din Waterloo și autoarea principală a studiului. Având în vedere că fumatul este responsabil pentru peste 2 milioane de decese cardiovasculare la nivel mondial în fiecare an, gradul scăzut de conștientizare este deosebit de îngrijorător, a adăugat Chung-Hall. Ce nu știu fumătorii despre țigări. Studiul realizat în 46 de țări trage un semnal de alarmă Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces prematur din cauza bolilor netransmisibile la nivel mondial. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc modificabili. Deși peste 90 % dintre respondenți știau că fumatul poate provoca cancer pulmonar, doar aproximativ 80 % au identificat bolile cardiace ca o consecință a fumatului. Un procent și mai mic era la curent cu riscul de accident vascular cerebral, precum și cu riscurile asociate fumatului pasiv. Studiul a inclus și țări europene. Cercetătorii au constatat că gradul de conștientizare a faptului că fumatul provoacă cancer pulmonar a crescut semnificativ în Țările de Jos, dar a scăzut în Germania, Franța și România, printre altele. Cunoașterea pericolelor fumatului pasiv a scăzut, de asemenea, în ceea ce privește anumite aspecte, în Germania, Franța și Țările de Jos. Uniunea Europeană și-a înăsprit progresiv reglementările privind tutunul, inclusiv cerințele referitoare la avertismentele de sănătate și restricțiile privind publicitatea și promovarea tutunului. În aprilie, Regatul Unit a adoptat o lege antifumat, care restricționează definitiv vânzarea produselor din tutun către orice persoană născută în sau după 2008, pentru a crea o generație „fără fum”. Belgia și Letonia au interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință în ianuarie 2025, invocând îngrijorări legate de atractivitatea acestora pentru tineri și de impactul asupra mediului. Între timp, Spania și Franța au introdus anul trecut noi reglementări pentru a restricționa fumatul în aer liber în spațiile publice. Fumătorii știu că țigările provoacă cancer, dar ignoră un alt risc major. Ce arată un studiu pe 240.000 de persoane În ultimul deceniu, Comisia Europeană a interzis țigările tradiționale aromatizate și tutunul cu arome caracteristice, inclusiv mentolul. Acum, desfășoară o consultare privind noile produse din tutun și nicotină. Tutunul ucide peste 7 milioane de persoane în fiecare an, în lume, inclusiv peste 1,6 milioane de nefumători expuși la fumul pasiv.
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație crește riscul de boli grave și milioane de decese, avertizează cercetătorii
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele asupra organismului persistă mult timp după dispariția norului de fum, scrie Science Alert. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație afectează plămânii, inima și creierul Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral în rândul persoanelor în vârstă. Fumul conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și chiar metale grele. Aceste particule pătrund adânc în plămâni, iar cele mai mici ajung în sânge, unde pot declanșa inflamații și stres oxidativ la nivelul întregului organism. Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, explică faptul că fumul incendiilor nu reprezintă doar un risc imediat pentru respirație. „Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație devine mai periculoasă când ard localități Experții atrag atenția că riscurile cresc considerabil atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, a plasticului, metalelor grele și altor produse chimice. Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, explică faptul că fumul poate transporta aceste particule toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de incendiile propriu-zise. Fumul incendiilor de vegetație poate avea efecte pe termen lung Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului. Particulele PM2.5 au fost asociate cu dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer. În cazul femeilor însărcinate, expunerea crește riscul de naștere prematură și de greutate redusă la naștere. O altă concluzie importantă a cercetătorilor este că nu există un nivel sigur de expunere la fumul incendiilor de vegetație. Chiar și episoadele moderate, repetate în timp, pot avea consecințe importante asupra sănătății. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar putea provoca milioane de decese în următoarele decenii Potrivit National Interagency Fire Center, peste 3,8 milioane de acri au fost deja afectați de incendii în Statele Unite în acest an, iar suprafața arsă anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu trei decenii. Un studiu publicat în revista Nature estimează că, în perioada 2026–2055, expunerea la particulele fine provenite din incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare. În același timp, o cercetare publicată în Science Advances estimează că, între 2006 și 2020, peste 24.100 de persoane au murit anual în SUA din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor. Specialiștii avertizează că printre cele mai vulnerabile categorii se numără copiii, femeile însărcinate, persoanele cu astm, bolnavii de cancer și vârstnicii. Cum poate fi redus riscul Medicii recomandă populației să limiteze timpul petrecut în aer liber în perioadele cu fum dens și să utilizeze măști de protecție de înaltă eficiență atunci când deplasările sunt inevitabile. De asemenea, este recomandată folosirea spațiilor cu aer filtrat, precum bibliotecile sau centrele special amenajate, precum și verificarea etanșeității locuințelor și a sistemelor de ventilație pentru a reduce pătrunderea fumului în interior. Pe lângă simptomele respiratorii, precum tusea, durerile în gât și senzația de apăsare în piept, cercetătorii investighează și posibile efecte asupra funcțiilor cognitive și sănătății mintale. Primele studii indică o posibilă asociere între expunerea la particulele fine și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive.
Băutura pe care un chirurg cardiac o numește moartea lichidă” nu e alcoolul
Dr. Jeremy London, specialist cu certificări în chirurgie generală, vasculară și toracică, a publicat pe Instagram o listă cu patru lucruri pe care nu le consumă niciodată. Unul dintre ele a surprins pe toată lumea: nu e alcoolul, nu e cafeaua, sunt băuturile răcoritoare, notează Mirror. „Punct. Gata.” Mesajul medicului a fost fără echivoc. Despre băuturile carbogazoase, dr. London a spus că sunt „moarte lichidă”. Oamenii pur și simplu nu ar trebui să le bea. Fără excepții, fără moderație. Pe primul loc în lista sa se afla fumatul, pe care l-a descris ca fiind fără îndoială cel mai distructiv obicei pentru organism. Afectează plămânii, crește riscul de cancer, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Alcoolul a ocupat locul al doilea. Medicul l-a catalogat drept toxic pentru fiecare celulă din corp. A mărturisit că renunțarea la el a fost una dintre cele mai importante decizii din viața sa de adult. Pe locul patru s-au aflat pâinea, pastele și făinurile rafinate, pe care le-a legat direct de controlul greutății: 80% din rezultate țin de dietă, doar 20% de exercițiu fizic. De ce nu e doar zahărul vinovat Ulterior, într-un interviu pentru emisiunea Today, dr. London a nuanțat: a recunoscut că formularea „moarte lichidă” a fost gândită să atragă atenția, dar și-a menținut poziția. Problema nu este doar conținutul caloric ridicat, ci și faptul că oamenii nu conștientizează câte calorii primesc din băuturile îndulcite. Un alt specialist, dr. William Li, a susținut aceeași idee într-un podcast: consumul ridicat de sucuri carbogazoase este asociat cu boli metabolice, cardiovasculare și risc crescut de cancer. El a subliniat că problema nu este zahărul în sine, ci mixul de aditivi, coloranți, conservanți și stabilizatori – o expunere cronică, acumulată în timp. Ce recomandă specialiștii NHS recomandă evitarea completă a băuturilor carbogazoase cu zahăr în cazul copiilor, din cauza riscului de afectare dentară și supraponderalitate. Înlocuirea cu variante fără zahăr este acceptabilă, dar cea mai bună opțiune rămâne apa.
Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)
În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor. Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.
Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu
Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews. Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.
Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Nicuşor Dan felicită lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare
Şeful statului a felicitat Fundaţia Română a Inimii, Societatea Română de Cardiologie şi Ministerul Sănătăţii pentru lansarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025–2030. „Lansarea acestui document strategic esenţial marchează un pas major în reforma sistemului sanitar românesc, având ca obiectiv reducerea mortalităţii cauzate de aceste boli, prin măsuri care vizează creşterea capacităţii de diagnostic precoce, înfiinţarea de centre comunitare şi modernizarea spitalelor. Devotamentul şi eforturile dumneavoastră, ale tuturor celor care contribuiţi la modelarea şi progresul medicinei româneşti, merită aprecierea întregii societăţi, iar angajamentul dumneavoastră de a salva vieţi este cu adevărat remarcabil”, se arată în comunicatul emis de preşedinţie. De asemenea, preşedintele a făcut şi o referire critică la tragedia de la Spitalul de Copii din Iaşi. „În acelaşi timp, tragedia teribilă de la Spitalul de Copii din Iaşi, unde mai mulţi copii şi-au pierdut viaţa, arată că infecţiile nosocomiale şi infrastructura depăşită reprezintă un veritabil pericol la adresa pacienţilor. Avem urgentă nevoie de spitale noi, de investiţii majore în secţiile de terapie intensivă şi de protocoale ferme de prevenţie şi control al infecţiilor”, a transmis Dan „Încurajez promovarea excelenţei şi sunt convins că, prin eforturile noastre comune, putem contribui la reconstrucţia sistemului de îngrijire medicală din ţara noastră, modelând un viitor mai sănătos şi mai prosper”, a conchis preşedintele.
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.