Cum ajută Echipa inimii la stabilirea tratamentului pentru bolile cardiovasculare complexe (P)
O afecțiune a inimii frecvent întâlnită este boala coronariană ischemică, cunoscută și sub denumirea de cardiopatie ischemică sau ischemie coronariană. Aceasta apare cel mai frecvent pe fondul aterosclerozei, care determină îngustarea arterelor coronare și, implicit, reducerea fluxului de sânge oxigenat către mușchiul inimii. În astfel de situații, pacienții se pot confrunta cu durere sau presiune toracică la efort, lipsă de aer sau scăderea toleranței la efort. În lipsa diagnosticului și a tratamentului, cardiopatia ischemică poate duce la apariția unor complicații severe, printre care infarctul miocardic acut, motiv pentru care diagnosticul și tratamentul adecvat sunt importante. De aceea, manifestările clinice nu trebuie ignorate, iar consultația la medicul cardiolog nu trebuie întârziată. În funcție de caz, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum electrocardiogramă, ecocardiografie, teste de efort, CT cardiac, RMN cardiac sau alte investigații. Atunci când este necesară evaluarea directă a arterelor coronare, medicul poate recomanda inclusiv o coronarografie, investigație care permite depistarea bolii coronariene și identificarea eventualelor stenoze. Odată diagnosticul stabilit, următorul pas este alegerea tratamentului. În funcție de localizarea și complexitatea leziunilor, de simptome, funcția inimii și bolile asociate, tratamentul poate include medicație, angioplastie coronariană cu stent sau chirurgie de revascularizare prin bypass aortocoronarian. În cazurile complexe, evaluarea multidisciplinară, asigurată de o echipă medicală completă, cum este Echipa inimii, permite analizarea diferitelor opțiuni terapeutice și alegerea strategiei potrivite pentru fiecare pacient în parte, în funcție de particularitățile acestuia. Echipa inimii reunește medici din toate specialitățile implicate în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare, iar rolul acesteia este esențial mai ales atunci când pentru aceeași afecțiune există mai multe opțiuni terapeutice, iar alegerea trebuie făcută după evaluarea beneficiilor și riscurilor fiecăreia. Evaluarea în echipă multidisciplinară are un rol important și în cazul pacienților cu boli valvulare. De exemplu, în stenoză aortică severă, tratamentul poate include înlocuirea chirurgicală a valvei sau implantarea transcateter a valvei aortice prin procedura TAVI. De asemenea, pentru afecțiunile valvei mitrale există opțiuni chirurgicale și, în cazuri selectate, proceduri transcateter. De aceea, tratamentul potrivit pentru fiecare caz în parte trebuie realizat în echipă și trebuie să țină cont atât de severitatea bolii, cât și de vârsta pacientului, anatomia valvei, riscurile operatorii și de bolile asociate. Abordarea multidisciplinară este importantă și pentru unele malformații cardiace congenitale diagnosticate sau tratate la vârsta adultă. Conduita terapeutică poate varia de la monitorizare la tratament prin cateter sau intervenție chirurgicală, în funcție de tipul defectului și de efectele sale asupra pacientului. De aceea, stabilirea momentului potrivit pentru intervenție și alegerea celei mai potrivite metode de tratament necesită o evaluare cardiologică atentă și completă. Și în cazul anevrismelor aortice, strategia terapeutică este individualizată. Tratamentul depinde de localizare, dimensiune, ritm de creștere, simptome și riscul individual. Unele cazuri necesită doar monitorizare atentă și controlul factorilor de risc, în timp ce altele au indicație pentru chirurgie deschisă sau tratament endovascular, prin proceduri precum EVAR ori TEVAR. Astfel, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului potrivit pentru fiecare caz în parte, este foarte important ca pacienții să se adreseze unor centre specializate, în care să aibă acces la o echipă medicală experimentată, care poate analiza cazul în complexitatea lui, dar și la toate opțiunile de tratament relevante pentru cazul respectiv. La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare beneficiază de o abordare multidisciplinară integrată asigurată prin Echipa Inimii, care reunește medici cu experiență din cardiologie, cardiologie intervențională, chirurgie cardiovasculară, chirurgie vasculară, anestezie și terapie intensivă cardiovasculară, radiologie și imagistică medicală, dar și din alte specialități implicate în managementul bolilor cardiovasculare. În funcție de indicație, pacienții au acces la investigații avansate, precum RMN cardiac și coronarografie, dar și la tratament medicamentos, proceduri de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară. Atunci când este necesar, sunt realizate și proceduri hibride, care combină tehnicile chirurgicale cu cele de cardiologie intervențională, în cadrul aceleiași strategii terapeutice. Intervențiile de chirurgie cardiovasculară sunt realizate într-un bloc operator foarte bine dotat, iar cele de cardiologie intervențională în Laboratorul de Cateterism, dotat cu echipamente performante. Abordarea în echipă a pacienților cu boli cardiovasculare permite stabilirea unor strategii diagnostice și terapeutice integrate, adaptate fiecărui caz în parte.
87 de studii, o singură concluzie. Cât ar trebui să mănânci ca să-ți protejezi inima
Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert. Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt. Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii. Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima. Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori. Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții. Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame. Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte. Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale. Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.
OMS: Unul din zece pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale. Jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite
Pacienții cu boli netransmisibile sunt expuși unor riscuri suplimentare, deoarece au nevoie frecvent de tratamente și de interacțiuni repetate cu sistemul medical. Problema se află anul acesta în centrul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, marcată pe 17 septembrie, sub sloganul „Îngrijire sigură pentru viață!”. Bolile netransmisibile provoacă 74% dintre decese Ediția din 2026 a campaniei OMS este dedicată siguranței îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile. În această categorie intră afecțiunile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice. Sunt afecțiuni de lungă durată, care pot apărea la persoane de toate vârstele și care necesită, în multe cazuri, îngrijire și tratament pe perioade îndelungate. Potrivit OMS, bolile netransmisibile reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate la nivel mondial, afectează miliarde de oameni și sunt responsabile pentru 74% din totalul deceselor. Caracterul cronic al acestor boli și contactele repetate cu sistemele de sănătate cresc însă și probabilitatea apariției unor incidente sau evenimente adverse pe parcursul îngrijirii. Până la unul din trei pacienți cu cancer se confruntă cu reacții adverse OMS atrage atenția că, în cazul unor afecțiuni, riscurile pot fi considerabile. În cazul cancerului, de exemplu, până la unul din trei pacienți se confruntă cu evenimente adverse în timpul îngrijirilor medicale. Riscul poate crește suplimentar în cazul persoanelor care suferă simultan de mai multe boli cronice. Organizația explică faptul că vulnerabilitatea pacienților cu boli netransmisibile este determinată atât de complexitatea și durata tratamentelor, cât și de problemele existente în sistemele sanitare. Printre acestea se numără fragmentarea îngrijirilor, dar și factori mai largi care pot limita accesul la servicii medicale sigure, inclusiv sărăcia și discriminarea. Riscurile pot apărea în orice etapă Siguranța pacientului nu privește doar momentul administrării unui tratament sau al unei intervenții medicale. OMS avertizează că riscurile pot apărea de-a lungul întregului parcurs al pacientului: de la prevenție și depistare precoce până la diagnostic, tratament și gestionarea bolii pe termen lung. Problemele nu sunt limitate nici la spitale. Ele pot apărea în diferite unități medicale, dar și în locuințele pacienților sau în comunitățile în care aceștia trăiesc. Din acest motiv, organizația solicită acțiuni coordonate pentru ca persoanele cu boli netransmisibile să beneficieze de îngrijiri sigure pe întreaga durată a vieții. OMS: Personalul medical trebuie susținut Un alt mesaj al campaniei din acest an vizează consolidarea sistemelor de sănătate și sprijinirea personalului medical. OMS consideră esențiale dezvoltarea unor sisteme sanitare puternice și integrate, consolidarea asistenței medicale primare și susținerea profesioniștilor din sănătate. Totodată, organizația cere eliminarea barierelor care împiedică accesul unor categorii de populație la servicii medicale sigure. Pacienții trebuie, la rândul lor, implicați în deciziile privind propria îngrijire. Valorificarea experienței persoanelor care trăiesc cu boli cronice și creșterea nivelului de educație pentru sănătate pot contribui la reducerea riscurilor și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Clădiri din întreaga lume vor fi iluminate în portocaliu Pentru a marca Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, pe 17 septembrie, monumente, clădiri și spații publice din diferite țări urmează să fie iluminate în portocaliu. OMS va ilumina în această culoare și celebrul Jet d’Eau din Geneva, în cadrul campaniei internaționale. Prin ediția din 2026, organizația urmărește mobilizarea autorităților, profesioniștilor din sănătate, pacienților și altor actori pentru reducerea riscurilor asociate îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile.
Colesterolul rău îți dă bătăi de cap? Alimentul pe care trebuie să-l pui în farfurie
Potrivit studiilor citate de BBC Science Focus, aproape jumătate dintre adulții din Anglia au un nivel al colesterolului peste medie, în timp ce în Statele Unite aproximativ 34 de milioane de persoane au valori considerate ridicate, de peste 240 mg/dL. Colesterolul crescut nu provoacă, de regulă, simptome evidente, motiv pentru care poate trece neobservat. Nivelul colesterolului poate fi verificat printr-un test de sânge, iar persoanele cu valori îngrijorătoare ar trebui să discute cu medicul despre opțiunile de tratament. Nu tot colesterolul este „rău” Colesterolul este o substanță de care organismul are nevoie. Acesta contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D și participă la producerea acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, este prea ridicat. LDL poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și infarct. În schimb, colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului din sânge către ficat. Ovăzul și fibrele solubile, printre alimentele recomandate Dr. Riyaz Patel, medic cardiolog și cadru universitar la University College London, consideră că una dintre cele mai eficiente metode naturale de îmbunătățire a nivelului colesterolului este schimbarea alimentației. Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul, datorită conținutului ridicat de fibre solubile. Acest tip de fibre se găsește și în cereale integrale, linte, fasole, legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele solubile pot contribui la reducerea cantității de colesterol care ajunge în sânge, prin legarea acestuia în intestin și eliminarea sa din organism. O altă categorie de substanțe menționată de cardiolog este reprezentată de steroli și stanoli vegetali, care se găsesc în anumite produse fortificate, precum unele iaurturi și produse tartinabile. Potrivit specialistului citat, acestea pot contribui la o reducere a colesterolului de aproximativ 10%. Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL Pe lista alimentelor al căror consum ar trebui limitat se află produsele bogate în grăsimi saturate. Printre acestea se numără carnea grasă și procesată, untul, anumite tipuri de brânză, produsele de patiserie și alimentele prăjite. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate afecta modul în care ficatul elimină colesterolul LDL din sânge, favorizând astfel creșterea nivelului acestuia. Și consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra profilului lipidic, prin influențarea producției de colesterol la nivelul ficatului. Ouăle nu trebuie eliminate automat din alimentație Deși ouăle conțin colesterol alimentar, medicul citat atrage atenția că nivelul colesterolului consumat prin alimente nu este același lucru cu nivelul colesterolului care circulă în sânge. Potrivit materialului, aproximativ 80% din colesterolul prezent în organism este produs de ficat, nu preluat direct din alimente. Astfel, nu este necesară eliminarea automată a unor alimente precum ouăle din alimentație, ci este mai importantă imaginea de ansamblu a dietei. Mișcarea și renunțarea la fumat, alte măsuri importante Pe lângă alimentație, activitatea fizică poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Exercițiile aerobice, precum alergarea sau ciclismul, au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL și creșterea colesterolului HDL. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Specialistul recomandă, în final, o dietă variată și echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate și alimente ultraprocesate. „Moderația” este, potrivit medicului, una dintre cele mai importante reguli, iar alimentația nu ar trebui construită în jurul unui singur aliment, precum ovăzul, ci în jurul unui stil de viață echilibrat. Persoanele cu colesterol crescut nu ar trebui să întrerupă sau să evite un tratament prescris fără să discute mai întâi cu medicul. În anumite situații, statinele sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului sunt recomandate pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.
Tratament revoluționar: o singură injecție ar putea reduce colesterolul rău pentru un an
Efectul s-a menținut timp de până la un an, potrivit studiului. Tratamentul este administrat intravenos și acționează prin modificarea permanentă a unei gene implicate în reglarea colesterolului. Cercetătorii au raportat că, până în prezent, nu au fost observate probleme grave de siguranță. Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă medicală The New England Journal of Medicine și oferă speranțe că, în viitor, pacienții ar putea renunța la administrarea zilnică a medicamentelor pentru scăderea colesterolului. De ce trebuie redus colesterolul „rău” Reducerea colesterolului LDL este importantă deoarece limitează acumularea plăcilor de grăsime în artere și, implicit, poate reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, scrie Science Focus. Deși statinele pot produce reduceri similare ale colesterolului, acestea trebuie administrate în mod obișnuit zilnic, pe termen lung. În schimb, VERVE-102 este concepută ca o intervenție unică, cu efect de durată. „Este încă devreme, dar acesta este un moment extrem de important”, a declarat profesorul Riyaz Patel, cadru medical la University College London și cardiolog consultant la Barts Health și UCL Hospitals, unul dintre coordonatorii locali ai studiului. Ar putea lupta împotriva bolilor cardiovasculare Potrivit acestuia, rezultatele arată că tehnologia poate funcționa, contribuie la scăderea colesterolului și, până în prezent, nu a ridicat probleme majore de siguranță. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii mai ample și de o monitorizare pe termen lung înainte ca terapia să poată fi considerată un tratament obișnuit. Dacă viitoarele teste vor confirma eficiența și siguranța sa, o singură administrare ar putea, într-o zi, să ofere protecție de lungă durată împotriva bolilor cardiovasculare.
Fumătorii știu că țigările provoacă cancer. Riscul despre care mulți nu știu
Un nou studiu care a cuprins peste 240.000 de fumători din 46 de țări constată că s-au înregistrat puține progrese în înțelegerea efectelor nocive asupra inimii cauzate de tutun. Asta ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea avertismentelor de sănătate transmise de zeci de ani, scrie Euronews. După două decenii de eforturi de combatere a fumatului, fumătorii știu că țigările pot provoca cancer pulmonar. Mult mai puțini par să știe că aceleași țigări pot declanșa boli cardiace, infarcturi și accidente vasculare cerebrale. Nu doar la fumători, ci și la persoanele din jurul lor. „Lipsa de cunoștințe privind efectele majore ale fumatului și ale fumatului pasiv asupra sănătății sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Janet Chung-Hall, cercetătoare științifică în cadrul Proiectului Internațional de Evaluare a Politicilor de Combatere a Tutunului (Proiectul ITC) de la Universitatea din Waterloo și autoarea principală a studiului. Având în vedere că fumatul este responsabil pentru peste 2 milioane de decese cardiovasculare la nivel mondial în fiecare an, gradul scăzut de conștientizare este deosebit de îngrijorător, a adăugat Chung-Hall. Ce nu știu fumătorii despre țigări. Studiul realizat în 46 de țări trage un semnal de alarmă Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces prematur din cauza bolilor netransmisibile la nivel mondial. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc modificabili. Deși peste 90 % dintre respondenți știau că fumatul poate provoca cancer pulmonar, doar aproximativ 80 % au identificat bolile cardiace ca o consecință a fumatului. Un procent și mai mic era la curent cu riscul de accident vascular cerebral, precum și cu riscurile asociate fumatului pasiv. Studiul a inclus și țări europene. Cercetătorii au constatat că gradul de conștientizare a faptului că fumatul provoacă cancer pulmonar a crescut semnificativ în Țările de Jos, dar a scăzut în Germania, Franța și România, printre altele. Cunoașterea pericolelor fumatului pasiv a scăzut, de asemenea, în ceea ce privește anumite aspecte, în Germania, Franța și Țările de Jos. Uniunea Europeană și-a înăsprit progresiv reglementările privind tutunul, inclusiv cerințele referitoare la avertismentele de sănătate și restricțiile privind publicitatea și promovarea tutunului. În aprilie, Regatul Unit a adoptat o lege antifumat, care restricționează definitiv vânzarea produselor din tutun către orice persoană născută în sau după 2008, pentru a crea o generație „fără fum”. Belgia și Letonia au interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință în ianuarie 2025, invocând îngrijorări legate de atractivitatea acestora pentru tineri și de impactul asupra mediului. Între timp, Spania și Franța au introdus anul trecut noi reglementări pentru a restricționa fumatul în aer liber în spațiile publice. Fumătorii știu că țigările provoacă cancer, dar ignoră un alt risc major. Ce arată un studiu pe 240.000 de persoane În ultimul deceniu, Comisia Europeană a interzis țigările tradiționale aromatizate și tutunul cu arome caracteristice, inclusiv mentolul. Acum, desfășoară o consultare privind noile produse din tutun și nicotină. Tutunul ucide peste 7 milioane de persoane în fiecare an, în lume, inclusiv peste 1,6 milioane de nefumători expuși la fumul pasiv.
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație crește riscul de boli grave și milioane de decese, avertizează cercetătorii
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele asupra organismului persistă mult timp după dispariția norului de fum, scrie Science Alert. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație afectează plămânii, inima și creierul Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral în rândul persoanelor în vârstă. Fumul conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și chiar metale grele. Aceste particule pătrund adânc în plămâni, iar cele mai mici ajung în sânge, unde pot declanșa inflamații și stres oxidativ la nivelul întregului organism. Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, explică faptul că fumul incendiilor nu reprezintă doar un risc imediat pentru respirație. „Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație devine mai periculoasă când ard localități Experții atrag atenția că riscurile cresc considerabil atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, a plasticului, metalelor grele și altor produse chimice. Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, explică faptul că fumul poate transporta aceste particule toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de incendiile propriu-zise. Fumul incendiilor de vegetație poate avea efecte pe termen lung Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului. Particulele PM2.5 au fost asociate cu dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer. În cazul femeilor însărcinate, expunerea crește riscul de naștere prematură și de greutate redusă la naștere. O altă concluzie importantă a cercetătorilor este că nu există un nivel sigur de expunere la fumul incendiilor de vegetație. Chiar și episoadele moderate, repetate în timp, pot avea consecințe importante asupra sănătății. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar putea provoca milioane de decese în următoarele decenii Potrivit National Interagency Fire Center, peste 3,8 milioane de acri au fost deja afectați de incendii în Statele Unite în acest an, iar suprafața arsă anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu trei decenii. Un studiu publicat în revista Nature estimează că, în perioada 2026–2055, expunerea la particulele fine provenite din incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare. În același timp, o cercetare publicată în Science Advances estimează că, între 2006 și 2020, peste 24.100 de persoane au murit anual în SUA din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor. Specialiștii avertizează că printre cele mai vulnerabile categorii se numără copiii, femeile însărcinate, persoanele cu astm, bolnavii de cancer și vârstnicii. Cum poate fi redus riscul Medicii recomandă populației să limiteze timpul petrecut în aer liber în perioadele cu fum dens și să utilizeze măști de protecție de înaltă eficiență atunci când deplasările sunt inevitabile. De asemenea, este recomandată folosirea spațiilor cu aer filtrat, precum bibliotecile sau centrele special amenajate, precum și verificarea etanșeității locuințelor și a sistemelor de ventilație pentru a reduce pătrunderea fumului în interior. Pe lângă simptomele respiratorii, precum tusea, durerile în gât și senzația de apăsare în piept, cercetătorii investighează și posibile efecte asupra funcțiilor cognitive și sănătății mintale. Primele studii indică o posibilă asociere între expunerea la particulele fine și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive.
Băutura pe care un chirurg cardiac o numește moartea lichidă” nu e alcoolul
Dr. Jeremy London, specialist cu certificări în chirurgie generală, vasculară și toracică, a publicat pe Instagram o listă cu patru lucruri pe care nu le consumă niciodată. Unul dintre ele a surprins pe toată lumea: nu e alcoolul, nu e cafeaua, sunt băuturile răcoritoare, notează Mirror. „Punct. Gata.” Mesajul medicului a fost fără echivoc. Despre băuturile carbogazoase, dr. London a spus că sunt „moarte lichidă”. Oamenii pur și simplu nu ar trebui să le bea. Fără excepții, fără moderație. Pe primul loc în lista sa se afla fumatul, pe care l-a descris ca fiind fără îndoială cel mai distructiv obicei pentru organism. Afectează plămânii, crește riscul de cancer, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Alcoolul a ocupat locul al doilea. Medicul l-a catalogat drept toxic pentru fiecare celulă din corp. A mărturisit că renunțarea la el a fost una dintre cele mai importante decizii din viața sa de adult. Pe locul patru s-au aflat pâinea, pastele și făinurile rafinate, pe care le-a legat direct de controlul greutății: 80% din rezultate țin de dietă, doar 20% de exercițiu fizic. De ce nu e doar zahărul vinovat Ulterior, într-un interviu pentru emisiunea Today, dr. London a nuanțat: a recunoscut că formularea „moarte lichidă” a fost gândită să atragă atenția, dar și-a menținut poziția. Problema nu este doar conținutul caloric ridicat, ci și faptul că oamenii nu conștientizează câte calorii primesc din băuturile îndulcite. Un alt specialist, dr. William Li, a susținut aceeași idee într-un podcast: consumul ridicat de sucuri carbogazoase este asociat cu boli metabolice, cardiovasculare și risc crescut de cancer. El a subliniat că problema nu este zahărul în sine, ci mixul de aditivi, coloranți, conservanți și stabilizatori – o expunere cronică, acumulată în timp. Ce recomandă specialiștii NHS recomandă evitarea completă a băuturilor carbogazoase cu zahăr în cazul copiilor, din cauza riscului de afectare dentară și supraponderalitate. Înlocuirea cu variante fără zahăr este acceptabilă, dar cea mai bună opțiune rămâne apa.
Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)
În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor. Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.
Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu
Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews. Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.