Căldura extremă nu înseamnă doar insolație | Studiul care a descoperit 33 de diagnostice asociate cu zilele toride
Căldura extremă are efecte asupra sănătății mult mai ample decât deshidratarea sau insolația. Un nou studiu publicat în Science Advances a identificat 33 de diagnostice asociate cu expunerea la temperaturi extreme, după analiza a peste 900.000 de prezentări la camerele de gardă și centrele de urgență din Chicago. Printre problemele asociate cu zilele foarte calde se află afecțiuni renale, probleme ale pielii, simptome asociate sclerozei multiple, tulburări mintale și comportamentale, dar și anumite accidente și leziuni. Cercetătorii de la Northwestern University au analizat 916.904 de vizite la urgență, înregistrate între 2011 și 2023, și au urmărit 1.803 categorii de diagnostice. În loc să caute doar bolile despre care medicii știu deja că pot avea legătură cu temperaturile ridicate, echipa a analizat întregul set de diagnostice pentru a vedea care dintre ele apar mai des în perioadele de căldură extremă. În studiul realizat în Chicago, cercetătorii au definit căldura extremă ca temperaturi maxime de cel puțin 33,7°C, prag care corespunde percentila 95 a temperaturilor din sezonul cald analizat. Lista descoperită de cercetători este mult mai largă decât problemele considerate în mod obișnuit „boli provocate de căldură”. Iată ce diagnostice sunt asociate cu perioadele de temperaturi extreme: insuficiența renală acută și alte probleme ale rinichilor, deshidratarea severă și pierderea de lichide, edemele, adică acumularea de lichid în țesuturi, varicele membrelor inferioare, anumite afecțiuni ale pielii și erupții cutanate, scleroza multiplă, tulburări mintale și comportamentale, anumite probleme asociate consumului de canabis, mușcături și înțepături de insecte, accidente de trafic, anumite leziuni provocate prin agresiune, descărcări accidentale de arme de foc. Alte diagnostice au cuprins de la probleme renale și afecțiuni ale pielii până la scleroză multiplă, tulburări mintale și anumite tipuri de accidente și leziuni. Unele dintre rezultate sunt deosebit de surprinzătoare Cercetătorii au observat creșteri ale unor tipuri de leziuni și accidente, iar datele au indicat asocieri foarte puternice pentru anumite incidente. În cazul descărcărilor accidentale de arme de foc, creșterea a fost de peste 30 de ori în comparație cu zilele mai puțin călduroase, potrivit analizei. Cercetătorii spun că stresul fiziologic provocat de temperaturile ridicate poate contribui la unele dintre aceste efecte. Căldura pune organismul și creierul sub presiune, iar acest lucru poate influența comportamentul, atenția și riscul de accidente. Căldura poate agrava problemele existente Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că efectele căldurii pot trece neobservate în statisticile medicale. O persoană poate ajunge la urgență cu o problemă renală sau cu o altă complicație, fără ca în fișa medicală să apară explicit faptul că temperatura extremă a contribuit la apariția problemei. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că impactul real al caniculei asupra sănătății poate fi subestimat. „Dacă urmărim doar bolile asociate în mod obișnuit cu căldura, vom subestima povara reală asupra sănătății”, a explicat Hyojung Jang, autorul principal al studiului, potrivit Northwestern University. Cercetătorii atrag atenția și asupra persoanelor care au deja anumite afecțiuni. Pentru acestea, zilele foarte calde pot reprezenta un factor suplimentar de risc, chiar dacă problema medicală nu este, în mod tradițional, considerată o boală asociată căldurii. Căldura extremă nu se oprește la insolație Studiul nu a găsit o asociere statistică între zilele de căldură extremă și diagnosticele cardiovasculare sau respiratorii în analiza respectivă. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că temperaturile ridicate nu afectează inima sau plămânii. Problemele cardiovasculare și respiratorii sunt deja bine documentate în cercetările despre efectele căldurii. Spitalele și autoritățile ar trebui să se pregătească pentru valurile de căldură extremă O posibilă explicație este modul în care medicii codifică diagnosticul. De exemplu, un pacient cu insuficiență cardiacă poate ajunge la spital din cauza unei deteriorări a funcției renale sau a deshidratării, iar aceasta poate deveni problema medicală principală consemnată în evidențe. Autorii consideră că rezultatele ar trebui să determine spitalele și autoritățile să se pregătească pentru un spectru mult mai larg de probleme în timpul valurilor de căldură. „Dacă știm că există o asociere între căldura extremă și o serie de rezultate asupra sănătății, reducerea expunerii este esențială”, a declarat Daniel Horton, coautor al studiului.
Pacienții cronici vor avea acces la serviciile medicale fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. Precizările ministrului Sănătății
Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, pe Facebook, că pacienții cronici vor avea acces mai simplu la serviciile medicale. Adică vor putea merge fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. „Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a transmis ministrul Sǎnǎtǎții. Mai exact, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, însă doar în următoarele situații: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice. Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național. Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare. Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei. HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA. Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh. „Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament”, a mai precizat Alexandru Rogobete. FOTO – Alexandru Dobre / Mediafax Foto
Copiii din SUA, din ce în ce mai bolnavi: obezitate, depresie și boli cronice în creștere
Copiii din Statele Unite sunt din ce în ce mai bolnavi, cu rate în creștere ale obezității, depresiei și bolilor cronice, conform unui studiu cuprinzător care analizează aproape două decenii de date medicale. Un nou studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că sănătatea copiilor americani s-a deteriorat semnificativ în ultimii 17 ani. Cercetătorii au analizat 170 de indicatori din opt surse de date și au ajuns la aceeași concluzie: o degradare generalizată a stării de sănătate a copiilor, notează AP. Obezitatea în rândul copiilor cu vârste între 2 și 19 ani a crescut de la 17% în 2007-2008 la aproximativ 21% în 2021-2023. Mai grav, un copil american din 2023 avea cu 15-20% mai multe șanse să sufere de o afecțiune cronică – anxietate, depresie sau apnee de somn – decât un copil din 2011. Ratele bolilor cronice diagnosticate de medici au crescut de la 40% în 2011 la 46% în 2023. Au crescut și incidența menstruației precoce, tulburările de somn, limitările în activitate și simptomele depresive. Comparativ cu alte țări bogate, copiii americani au o probabilitate de deces de 1,8 ori mai mare. Nașterea prematură și decesul subit al sugarilor sunt mult mai frecvente în SUA, iar incidentele cu arme de foc și accidentele rutiere afectează mult mai mulți copii americani decât pe cei din alte țări similare. „Copiii sunt canarii din minele de cărbune”, declară dr. Christopher Forrest, autorul principal al studiului: vulnerabilitatea lor reflectă problemele mai largi ale societății americane. Deși administrația Trump a plasat sănătatea copiilor pe agenda politică prin raportul „Make America Healthy Again”, experții consideră că măsurile actuale – inclusiv reducerile bugetare pentru agențiile de sănătate – nu vor reuși să inverseze tendința negativă.