De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie
Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.
Ce este virusul Nipah și de ce autoritățile se tem de o epidemie
Autoritățile sanitare din Asia sunt în stare de alertă sporită după ce India a confirmat noi cazuri de virus Nipah, potrivit TheGuardian. Boala rară, dar extrem de letală, a determinat introducerea controalelor în aeroporturi și a măsurilor de supraveghere de urgență în mai multe țări. Oficialii afirmă că focarul este, deocamdată, ținut sub control, însă istoricul virusului determină sistemele de sănătate să rămână prudente. Virusul Nipah este o boală zoonotică, transmisă de la animale la oameni, în principal prin lilieci frugivori și porci. Oamenii se pot infecta prin contact direct cu animale infectate, alimente contaminate sau fluide corporale. Virusul se poate transmite și de la om la om, ceea ce face focarele dificil de controlat. Simptomele apar, de regulă, după o perioadă de incubație de patru până la paisprezece zile. Primele semne includ febră ridicată, dureri de cap, greață, vărsături și dificultăți de respirație. În cazurile grave, infecția poate evolua către pneumonie sau encefalită, o inflamație periculoasă a creierului care poate provoca convulsii, confuzie și comă. Organizația Mondială a Sănătății clasifică virusul Nipah drept agent patogen cu prioritate ridicată, deoarece nu există un vaccin aprobat sau un tratament specific. Rata de mortalitate variază între 40% și 75%, fiind semnificativ mai mare decât în cazul multor epidemii virale recente. Un istoric al focarelor recurente în Asia Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în 1998, în timpul unui focar apărut în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. De atunci, cazuri au fost raportate frecvent în Asia de Sud și de Sud-Est, inclusiv în India, Bangladesh și Filipine. India a înregistrat primul caz de Nipah în 2001, în statul Bengalul de Vest. Focare majore au avut loc și în Kerala, unde virusul a provocat mai multe decese în 2018 și în anii următori. În Bangladesh, aparițiile repetate au fost asociate cu consumul de sevă crudă de palmier de curmal, contaminată de lilieci frugivori. Cum reacționează autoritățile la cele mai recente cazuri Oficialii din domeniul sănătății din India au anunțat că aproape 200 de persoane care au intrat în contact apropiat cu pacienții infectați au fost testate, fără a fi identificate cazuri suplimentare. Supravegherea intensificată și testarea rapidă în laborator au contribuit la prevenirea răspândirii virusului. Între timp, țări precum Thailanda, Vietnam și Indonezia au intensificat controalele în aeroporturi pentru pasagerii sosiți din India. Autoritățile subliniază că situația este sub control, însă monitorizarea continuă rămâne esențială din cauza potențialului epidemic al virusului.
Mircea Fechet, apel după cazurile de lepră din Cluj-Napoca: România are nevoie de un mecanism care să depisteze la timp boli infecțioase de import”
Apelul pentru crearea unui astfel de mecanism vine după ce recent, au fost confirmate două cazuri de lepră în Cluj-Napoca, la două surori originare din Asia. „Am atras atenția astăzi, în Parlament, că România are nevoie de un mecanism de prevenție, care să depisteze la timp boli infecțioase „de import” și care să pună sub scut sănătatea românilor. Cazurile de lepră confirmate recent la Cluj-Napoca, la două surori originare din Asia care au venit să muncească la noi în țară, reprezintă un semnal de alarmă: statul român nu mai poate continua să funcționeze așteptând mereu „să nu cadă drobul de sare” atunci când e vorba despre sănătatea publică. Drobul cade”, a spus Mircea Fechet, marți, într-o postare pe Facebook. Liberalul a mai subliniat faptul că deși România importă masiv forță de muncă din afara Uniunii Europene, „nu avem un program național de screening medical pentru aceștia, la fel cum nu avem nici pentru solicitanții de azil sau refugiați”. Fechet mai afirmă faptul că autoritățile sanitare au obligația să vină, alături de Ministerul Muncii, cu un program care să aibă „analize de bază pe care cetățenii străini să le facă imediat ce intră în țară, cu protocoale clare și responsabilități împărțite între stat, angajatori și agențiile de recrutare”. „Statul are datoria să fie mereu cu un pas înaintea problemelor, nu cu trei pași în urma lor. Dacă tratăm sănătatea publică drept un capitol secundar, nota de plată ajunge, inevitabil, tot la români”, a conchis deputatul liberal. Două cazuri de lepră în Cluj-Napoca În urmă cu două săptămâni, în Cluj-Napoca au fost confirmate două cazuri de lepră. În ambele situații a început administrarea tratamentului specific OMS pentru lepră. În România, ultimul caz de lepră (boala Hansen) a fost diagnosticat în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.